Modernizari pe Fluxul Tehnologic la Departamentul Furnale si Influenta asupra Scaderii Nivelului de Risc de Accidentare si Imbolnavire Profesionala

Cuprins licenta Cum descarc?

CUPRINS
CAPITOLUL 1. 5
METALURGIA FONTEI
1.1. Clasificarea fontelor de prima fuziune 5
1.2. Schema de functionare a furnalului clasic 5
1.3. Materii prime si materiale pentru elaborarea fontei 6
1.4. Procesele din furnal la elaborarea fontei 12
1.5. Exploatarea furnalului 30
CAPITOLUL 2. 41
PREZENTARE PRIVIND IMBUNATATIREA PARAMETRILOR 
FUNCTIONALI SI CONSTRUCTIVI AI FURNALELOR
2.1. Marirea ratei de injectare a Instalatiei de Injectare Praf Carbune 42 
2.2. Imbunatatirea combustiei cauperelor 43
2.3. Corectia automata a cantitatilor de materii prime incarcate in furnal 45 
2.4. Darea in folosinta a gropii de fonta 45 
2.5. Inlocuire mase de stampat neecologice 46 
2.6. Utilizarea de materiale monolitice pentru inzidire in locul caramizilor 47 
2.7. Inlocuire MAOF si MPOF 47 
2.8. Utilizarea la parametri ridicati a instalatiei de desprafuire ( cu saci) 48 
2.9. Dotarea cu instalatii de stropire cu solutie antiinghet a materiilor prime 49
2.10. Utilizarea instalatiilor de incalzire a buncarelor de materii prime 49
2.11. Utilizare instalatie fixa de detectie CO 49
2.12. Dotare cu camere de oxigenoterapie 50
2.13. Insonorizare ventilatoare caupere 51
2.14. Implementare sistem de supraveghere video 52
2.15. Adoptarea unor noi solutii pentru echipamentele utilizate 53
CAPITOLUL 3. 55
EVALUAREA NIVELULUI DE RISC DE ACCIDENTARE 
SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA PENTRU FURNALIST PLATFORMA 3.1. Notiuni generale 55
3.1.1. Necesitate 55
3.1.2. Baza legala si teoretica 56
3.2. Prezentare unitate(societate si loc de munca) 58
3.3. Metoda de evaluare 59
3.3.1. Premise teoretice si practice 59 
3.3.2. Procesul de munca 62
3.3.3. Elementele componente ale sistemului de munca evaluat 62 
3.3.4. Factorii de risc identificati 65
3.3.5. Fisa de evaluare a locului de munca 69
3.3.6. Fisa de masuri propuse 78
3.3.7. Interpretarea rezultatelor evaluarii 85
CAPITOLUL 4. 88
CONCLUZII
CAPITOLUL 5. 91
STUDIU DE CAZ
BIBLIOGRAFIE 97


Extras din licenta Cum descarc?

CONTINUTUL PROIECTULUI
Furnalul constitue agregatul propriu-zis destinat producerii fontei necesare procesului de elaborare a otelului in convertizor. Elaborarea fontei fiind un proces continuu, alimentarea furnalului cu materii prime si cocs se realizeaza in mod ritmic pe masura coborarii coloanei de material, ca urmare a arderii cocsului, procesului de topire si a evacuarii periodice a produselor rezultate. 
Continuitatea acestui proces tehnologic face ca o serie complexa si diversa de factori de risc de accidentare si de imbolnavire profesionala sa actioneze asupra personalului de deservire. Permanenta grija a managementului pentru scaderea nivelului general de risc se reflecta intr-o serie de masuri tehnice si organizatorice la nivelul departamentului. Multe din aceste masuri au o influenta directa asupra reducerii costului pe tona de fonta dar toate au o importanta contributie la scaderea costului datorat incidentelor. 
Avand in vedere necesitatea unei bune gestionari a riscurilor de accidentare si de imbolnavire profesionala la nivel de unitate si noile cerinte legale s-a decis realizarea evaluarii factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala pe posturile de lucru. Pentru aceasta s-a folosit ca baza teoretica si mod de lucru metoda Institutului National de Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Muncii - Bucuresti. S-au parcurs pe baza premiselor teoretice si practice etapele metodei realizand ierarhizarea factorilor de risc.
Prioritizarea termenelor pentru indeplinirea masurilor se face respectand ordinea ierarhica generica:
- masuri de prevenire intrinseca
- masuri de protectie colectiva 
- masuri de protectie individuala
Conducerea Departamentului realizeaza Planul de Prevenire si Protectie cu o justificare economica si sociala a ierarhizarii masurilor de prevenire reiesite din evaluare.
CAPITOLUL 1
METALURGIA FONTEI
Fonta este aliajul fier - carbon, cu continut de carbon mai mare de 2,06 %, care contine intotdeauna cantitati variabile de mangan, siliciu, fosfor, sulf. Uneori, fontele contin si alte elemente in proportii mici cum sunt: cupru, nichel, crom, vanadiu etc.
Fonta se obtine fie ca produs primar prin reducerea oxizilor de fier din minereuri, folosind ca reducator oxidul de carbon si carbonul -- numita fonta de prima fuziune sau fonta bruta sau prin retopirea fontei brute cu adaosuri de fier vechi -- numita fonta de a doua fuziune. In acest capitol se va trata producerea fontei de prima fuziune; ela!borarea fontei de a doua fuziune se va trata in partea a cincea.
1.1. Clasificarea fontelor de prima fuziune
Fontele de prima fuziune se clasifica dupa mai multe criterii si anume: 
a) Dupa compozitia chimica sunt doua grupe:
-Fonte nealiate -- care contin in afara de fier si carbon cantitati mici din alte elemente, cum sunt: sub 4,0% Mn, sub 4% Si, sub 0,3% P, sub 0,1% S si eventual urme din alte elemente.
-Fonte aliate -- care contin in afara elementelor de aliere din fonta obisnuita si alte elemente, cum sunt: Cr, V, Ti, Ni etc, sau din elementele obisnuite (Si, Mn, P) continuturi mai mari
b) Dupa structura metalografica (sau aspectul sparturii), care are in
vedere forma de existenta a carbonului in fonta, forma determinata de
compozitia chimica a fontei:
-Fonta alba -- care contine carbonul sub forma de carbura de fier (Fe3C) sau carburi complexe de fier si mangan. Formarea carburilor este favorizata de prezenta unui continut mai mare de mangan si mai mic de siliciu in spartura proaspata are culoare alb-argintiu, de aceea se numeste fonta alba. Fonta alba are duritate mare (datorita carburilor) si tenacitate mica. Ea se foloseste pentru elaborarea otelului, de aceea se mai numeste si fonta de afinare.
-Fonta cenusie -- care contine cea mai mare parte din carbon separat sub forma de grafit si numai o mica parte sub forma de cementita. Separarea carbonului sub forma de grafit se datoreaza continutului mai mare de siliciu si mai mic de mangan in spartura proaspata are culoare cenusie, de unde i se trage si numele. Fonta cenusie are duritate mica, are tenacitate mai mare decat fonta alba, se poate turna usor in forme, de aceea se mai numeste si fonta de turnatorie. Fontele de prima fuziune se elaboreaza in furnale clasice sau in furnalele electrice.
1.2. Schema de functionare a furnalului clasic
Furnalul clasic este un cuptor cu cuva, cu functionare continua. Durata unei campanii de lucru (intre doua reparatii capitale) este de 6 10 ani. Capacitatea unui furnal se exprima in metri cubi volum util, aceasta reprezentind volumul care este folosit pentru desfasurarea proceselor de producere a fontei si pentru colectarea produselor lichide ale procesului: fonta si zgura.
Spatiul de lucru al furnalului se compune din cinci parti (fig. I.1) in fiecare parte avand loc procese specifice: gura de incarcare 2, cuva 3, pantece 4, etalaj 5 si creuzet 6. Materialele solide (minereu, cocs, si fondanti) se incarca pe la partea superioara printr-un aparat special 1 care asigura si inchiderea etansa (cu doua conuri).
Fig. I. 1 Schema de functionare a furnalului:
1 - aparat de incarcare; 2 - gura de incarcare; 3 - cuva; 4 - pintece; 5 - etalaj; 6 - creuzet; 7 - conducta inelara ; 8 - aparat de epurare a gazului; 9 - aparate cowper pentru incalzirea aerului.
In partea de sus a creuzetului 6 se sufla aer cald adus prin conducta inelara 7 de la aparatele de preincalzire a aerului (Aparatele Oowper). Aparatele Cowper functioneaza alternativ: in timp ce unul se incalzeste (stinga -- fig. I. 1 ) celalalt preincalzeste aerul (dreapta). Dupa un timp se inverseaza functiile. Furnalele au 3 4 aparate Cowper dintre care unul incalzeste aerul, unul este de rezerva si celelalte se incalzesc. Gazele rezultate din arderea cocsului in creuzetul furnalului se ridica spre gura de incarcare, iau parte la procesele fizico - chimice si apoi sunt captate de 4 conducte 10 plasate sub conul mare (in cupola furnalului) care conduc gazul prin conducta 11 la aparatele de epurare. 
Ca materii prime se folosesc minereuri de fier si de mangan, precum si combustibil solid si fondanti.
Aceste materiale trebuie sa intruneasca o serie de calitati ca urmare a faptului ca procesele au loc intr-un cuptor cu cuva (cu inaltime mare), care este in permanenta plin cu materiale solide (in cea mai mare parte), dar si lichide si gazoase, materiale care sint in permanenta miscare dato!rita procesului continuu si pentru ca ele au pe linga rolul enuntat anterior si acela de a asigura coloana permeabila la gaze.
1.3. Materii prime si materiale pentru elaborarea fontei
Pentru producerea fontei de prima fuziune sunt necesare minereuri (de fier si mangan), combustibili si fondanti in afara de acestea se mai folosesc si unele deseuri din alte sectii siderurgice (zgura de otelarie, zgura sudata, arsura de fier, strunjituri s.a.) pentru recuperarea fierului din ele.


Fisiere in arhiva (1):

  • Modernizari pe Fluxul Tehnologic la Departamentul Furnale si Influenta asupra Scaderii Nivelului de Risc de Accidentare si Imbolnavire Profesionala.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!