Modificari antropice ale spatiului geografic pe Valea Bistritei intre Bicaz si Piatra Neamt

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere  4
I. Valea Bistritei in sectorul Bicaz-Piatra Neamt. Caracteristici fizico-geografice generale 7
1.2 Limite
1.2. Geologia
1.2.1. Seismicitatea
1.2.2. Structura si tectonica
1.3. Geomorfologia
1.3.1. Morfologia versantilor
1.3.2. Morfologia albiei
1.4. Clima
1.5. Hidrologia 
1.5.1. Apele de suprafata
1.5.2. Apele subterane
1.6.Vegetatia si fauna
1.7. Solurile
II. Aspecte de geografie umana pe valea Bistritei in sectorul Bicaz-Piatra Neamt 19
2.1. Evolutia asezarilor omenesti. 
2.2. Dezvoltarea economica a vaii Bistritei intre Bicaz si Piatra Neamt
III. Resurse umane 30
3.1. Evolutia numerica
3.2. Miscarea naturala
3.3. Miscarea migratorie
3.4. Densitatea populatiei 
3.5. Simetrii geodemografice 
IV. Modificari antropice pe valea Bistritei intre Bicaz- Piatra Neamt  49  
4.1. Consideratii generale
4.2. Constructia barajelor, canalelor si aparitia lacurilor
4.3. Stramutarea localitatilor din arealul lacustru
4.4. Caracteristicile amenajarilor antropice din sectorul Bicaz-Piatra Neamt
V. Consecintele modificarilor antropice 60
5.1. Modificari geomorfologice
5.1.1. Morfodinamica cuvetelor lacustre
5.1.2. Morfodinamica versantilor
5.2. Modificari climatice
5.3. Modificari hidrologice
5.3.1. Aparitia acumularilor Pangarati, Vaduri si Batca Doamnei
5.3.2. Modificari ale debitului lichid
5.3.3. Modificari ale debitului solid
5.3.4. Schimbari in regimul apelor subterane
5.4. Modificari biologice
Concluzii 82
Bibliografie 84


Extras din licenta Cum descarc?

Valea Bistritei reprezinta o regiune cu un potential remarcabil pentru comunitatea locala. Lucrarea isi propune sa scoata in evidenta impactul activitatilor umane asupra mediului geografic. Civilizatia umana are de multe ori in ascensiunea sa urmari nebanuite asupra mediului natural, determinand modificarea peisajului geografic. Este necesara cunoasterea aspectelor pozitive, dar mai ales negative ale interventiei umane in vederea stimularii unor preocupari pentru rezolvarea multiplelor probleme legate de protectia si conservarea naturii. Natura nu poate fi stapanita daca nu ne este cunoscuta. 
Cunoasterea situatiei preexistente si compararea cu situatia actuala conduc nu numai la cunoasterea ci si la necesitatea gasirii unor masuri de ameliorare a efectelor negative.
Valea Bistritei a oferit omului conditii favorabile de trai prin tot ceea ce poate oferi mediul natural: conditii de adapost, flora si fauna. Utilizarea acestora si dezvoltarea economica au dus la o modificare treptata a mediului. Vechiul peisaj a fost inlocuit treptat cu un peisaj nou, in care industria a avut un rol hotarator. Actiunea omului a fost complexa in valea Bistritei, atingand apogeul dupa 1950.
Modificarile cele mai semnificative s-au produs odata cu inceperea si desfasurarea unui vast program de amenajari hidrotehnice pe valea Bistritei. Principalul scop a fost valorificarea potentialului hidroenergetic pentru obtinerea energiei electrice. Pe sectorul Pangarati-Vaduri-Piatra Neamt a fost preconizat a se realiza o productie de energie de 199 Gwh in anul hidrologic mediu, utilizand o cadere totala de 56,52m. Productia de energie se realizeaza in doua centrale-baraj (Pangarati si Piatra Neamt), si o centrala de derivatie (Vaduri), fiecare avand propriul sau baraj si lac de acumulare.
Alta utilizare importanta a amenajarii este asigurarea necesarului de apa potabila si industriala in zona si in special pentru municipiul Piatra Neamt prin captarile subterane din zona canalului de fuga de la centrala Vaduri si captarea de suprafata din lacul Piatra Neamt (Batca Doamnei). 
Amenajarea sectorului respectiv a dus si la o regularizare a albiei Bistritei, scotand de sub efectul inundatiilor terenurile limitrofe si creandu-se conditii pentru dezvoltarea pisciculturii.
Aparitia lacurilor de acumulare a adus schimbari majore in peisaj. La proiectul initial al amenajarilor s-au adaugat constructia fabricii de ciment de la Bicaz, fabrica de la Tasca, fabrica de azbociment de la Bicaz, fabrica de oxigen de la Stejaru, obiective industriale care au avut, din pacate, implicatii negative asupra mediului. Actiunea directa a omului asupra reliefului s-a manifestat prin lucrarile necesare amenajarii hidrotehnice si anume: lucrari de excavatie, de depozitare, constructii, ramblee, lucrari care au contribuit la aparitia anumitor forme de relief antropic.
Valea Bistritei, prin varietatea formelor de relief, bogatia faunistica numarul mare de monumente ale naturii, monumente istorice si de arta, precum si prin splendida vatra folclorica ce pastreaza datinile stramosilor, este una dintre cele mai frumoase zone turistice ale tarii.
Bistrita poarta un nume de origine slavona, care inseamna ,,apa repede". In Dictionarul Geografic al Judetului Neamt, din 1985, se spune ca ,,in timpurile mai vechi, Bistrita era cunoscuta sub numele de Aurar, fiindca in apele si in nisipul sau se pescuiau firicele de aur". In prezent, aceasta denumire mai este folosita doar in cursul sau superior.
Bistrita face parte din grupa de est a raurilor Romaniei si este unul dintre cei mai mari afluenti ai Siretului. Ea strabate, de la obarsie pana la varsare, pe o distanta de 278,8km formatiuni geologice variate, ceea ce a condus la o mare varietate a peisajului (bazinete de eroziune sau chei pitoresti, cum sunt vestitele Chei ale Bistritei dintre Pietrosul Bistritei si Giumalau). Pe o distanta de aproape 70 de km si-a modificat traseul, ca urmare a construirii salbei de hidrocentrale.
Bistrita izvoraste din muntii Rodnei, de sub varful Gargalau (de la 1850m altitudine), si se varsa in Siret, in dreptul satului Nicolae Balcescu, in aval de Bacau (de la 47?34'27 " latitudine nordica si 24?48'92" longitudine estica pana la 46?29' latitudine nordica), avand cel mai lung curs montan dintre raurile Romaniei si formand un bazin hidrologic cu o suprafata de 6974 km. De la izvor la varsare, Bistrita strabate un relief variat, de la masive muntoase inalte (Rodnei, Calimani, Bistritei si Hasmas), la masive muntoase mijlocii si mici (Obcina Mestecanisului, Muntii Stanisoarei si Tarcaului), la depresiuni intramontane (Dornelor, Bilborului, Borsecului si depresiunea subcarpatica Cracau - Bistrita).
Varietatea peisajului este data atat de structura geologica diferita (de la izvoare si pana in aval de Brosteni strabate zona cristalino-mezozoica si in aval zona flisului), dar si de clima. In general, clima vaii Bistrita se mentine in limitele zonei temperat-continentale, avand nuante diferite in functie de altitudine si orientarea formelor de relief pe care le strabate, particularitatile dinamicii atmosferice si curentilor de aer care creeaza un microclimat local, deosebit de la o zona la alta. Avand o larga deschidere spre regiunile subcarpatica si extracarpatica, valea Bistritei se afla sub influenta directa a climei continentale, reflectata cu deosebire in caracteristicile climatice ale iernii. Temperaturile medii anuale, mai mici in zonele montane cresc spre aval de la 0? in muntii Rodnei si 2? pe Rarau la 4,9? la Vatra Dornei, 8,4? la Piatra Neamt si 9,2? la Bacau. Cantitatea de precipitatii variaza de-a lungul vaii de la 926mm pe Rarau, la 672mm la Vatra Dornei, 649mm la Piatra Neamt, 544,3mm la Bacau.
Cei mai importanti afluenti ai Bistritei sunt: Dorna (49,5km), Neagra Sarului (35km), Neagra Brostenilor (42km), Bistricioara (68,5km), Bicazul (42 km), Tarcaul (32km) si Cracaul (59,5km). Raurile din bazinul Bistritei se alimenteaza din precipitatii si din apele subterane. In zona montana inalta alimentarea se face predominant din topirea zapezilor, apele inregistrand debite mari primavara. Scaderea altitudinii determina o alimentare provenita din ploi, astfel debitele si nivelurile maxime se inregistreaza la sfarsitul primaverii si inceputul verii. Alimentarea subterana, mai constanta in timp tinde sa regularizeze regimul raurilor asigurandu-le apa in perioadele in care scade cantitatea de precipitatii. Regimul hidrologic al Bistritei a fost mult influentat de om fie direct, prin construirea bazinelor de retentie, fie indirect, prin defrisari.
O caracteristica esentiala este si bogatia si marea varietate floristica si faunistica. In zona montana sunt paduri de molid, brad si fag, alaturi de pajisti alpine, cu o fauna reprezentata prin ursul brun, cerbul carpatin, capriorul, jderul, mistretul, rasul, veverita, etc. Fauna acvatica prezinta trei sectoare piscicole: al pastravului (de la izvoare la Carlibaba), al lipanului (pana la Lacul Izvoru Muntelui), si al scobarului (in aval de Bicaz). Influenta antropica s-a manifestat prin aceleasi activitati antropice mentionate anterior, defrisarile si construirea bazinelor de retentie, acestea din urma aducand schimbari deosebite in ihtiofauna si acvifauna.
CAPITOLUL I
VALEA BISTRITEI IN SECTORUL BICAZ - PIATRA NEAMT
CARACTERISTICI FIZICO - GEOGRAFICE GENERALE.
1.1. Limitele zonei in cadrul judetului
Sectorul Bicaz-Piatra Neamt este asezat in partea nord-estica a Romaniei, iar in cadrul judetului este localizat in regiunea central-estica. 
Limita matematica are urmatoarele coordonate: intre 46?40' lat. nordica si 47?20' lat. sudica si intre 25?43' long. vestica si 27?15' long. estica.


Fisiere in arhiva (1):

  • Modificari antropice ale spatiului geografic pe Valea Bistritei intre Bicaz si Piatra Neamt.DOC

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

Apopei, V.- Modificari hidrologice si hidrogeologice aparute in cursul mijlociu si inferior al raului Bistrita in urma amenajarilor hidrotehnice, (trav. "Stejaru", Geol.-Geogr., 7, 1979, p. 429-436).
Apopei, V., Gretcu, V.,- Cateva observatii hidrologice si pedologice asupra lacurilor de baraj ale sistemului hidroenergetic Bistrita aval, aug. 1967-aprilie 1970. Lucrarile statiunii Stejaru, vol. II. 1971.
Apavaloae, M.- Contributii la cunoasterea climei din sectorul mijlociu al vaii raului Bistrita, Lucrarile Statiunii de Cercetari Biologice, Geologice si Geografice ,,Stejarul", 1970. 
Bancila, I. - Geologia Carpatilor Orientali, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1958.
Bojoi, I. Ichim, I., Mihailescu, Fl., Apopei, V., Lupascu, Gh.- Studiu complex hidrogeologic, hidrologic, geomorfologic, microclimatic si pedogeografic al luncii raului Bistrita dintre Bicaz si Piatra Neamt si Bacau, 1972.
Bojoi, I., Ichim,I.- Judetul Neamt, Ed. Academiei RSR, Bucuresti, 1974.
Bojoi, I., Surdeanu, V.- Consideratii asupra reliefului din bazinul Tarcaului, Lucrarile Statiunii de Cercetari Biologice, Geologice si Geografice ,,Stejarul", 1970.
Carausu, I.- Cercetari asupra fitoplanctonului din lacurile de baraj Pangarati, Vaduri, Batca Doamnei, Reconstructia (valea Bistritei), Lucrarile Statiunii de Cercetari Biologice, Geologice si Geografice ,,Stejarul", 1970.
Carausu, I.- Cercetari asupra vegetatiei macrofite din lacul de baraj Vaduri (valea Bistritei, Carpatii Orientali), Lucrarile Statiunii de Cercetari Biologice, Geologice si Geografice ,,Stejarul", 1970.
Donisa, I.- Geomorfologia vaii Bistritei, Ed. Academiei R.S.R, Bucuresti, 1968.
Donisa, I., Harjoaba, I.,- Observatii geomorfologice asupra vaii Bistritei intre Bicaz si Piatra Neamt, Anal. St. Univ. Al. I. Cuza- Iasi, (serie noua), sect. II. (st. Nat. ), vol. V., 1979.
Donisa, I., Surdeanu, V., Mihailescu, Fl., Caraus I., Apopei, V.- Modificari geografice in sectorul mijlociu al vaii Bistritei cauzate de amenajarile hidroenergetice, Lucrarile Statiunii ,,Stejarul", Geologie si Geografie, Pangarati, 1975.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!