Monitorizarea EEG la pacienții cu boala Alzheimer

Cuprins licență Cum descarc?

Capitolul 1 - Introducere
1.1 Actualitatea si importanta temei . 1
1.2 Scopul lucrarii ...2
1.3 Organizarea lucrarii ... ..2
Capitolul 2 -  Notiuni generale din anatomia si fiziologia sistemului nervos
2.1 Fiziologia neuronului si a sinapsei .. 3
2.2 Sistemul nervos central .. ..8
2.2.1 Emisferele cerebrale .. .8
2.2.2 Diencefalul . .10
2.2.3 Trunchiul cerebral .13
2.2.4 Formatiunile de la baza creierului ... 14
2.2.5 Nervii cranieni . ..17
2.2.6 Maduva spinarii .17
2.2.7 Nervii spinali ..18
2.2.8 Caile motorii .18
Capitolul 3 -  Notiuni despre boala Alzheimer
3.1 Definitie. Tipuri de dementa . .20
3.2 Simptome .20
3.3 Modificari morfologice in creier (anatomia patologica) .23
3.4 Cauze si mecanisme de producere (etiologie si patogeneza) ..24
3.5 Mijloace de investigatie ..26
3.6 Examene neuro-psihologice si examene neuroradiologice ..26
3.7 Factori de risc .. 27
3.8 Diagnostic ... ..27
3.9 Tratament ... .30
3.10 Prognostic ..38
Capitolul 4 -  Electroencefalografia
4.1 Date referitoare la inregistrarea electroencefalogramei ..40
4.2 Electrogeneza cerebrala ..43
4.3 Ritmurile cerebrale . .45
4.4 Interpretarea traseului EEG ..47
4.5 Semiologie EEG 47
4.6 Preprocesarea datelor EEG . ..48
4.7 Inregistrari EEG in polisomnografie ... ..52
Capitolul 5 -  Tehnica inregistrarii EEG
5.1 Materiale necesare ... ..54
5.2 Pregatirea pacientului .. ..55
5.3 Montajul electrozilor EEG 55
5.4 Metode de activare EEG .. ..57
5.5 Studiul clinic . ... 59
Concluzii . . .75
Bibliografie ... 78

Extras din licență Cum descarc?

Capitolul 1
Introducere
1.1 Actualitatea si importanta temei
Bolile neurodegenerative sunt semnificativ legate de varsta, persoanele varsnice avand un risc ridicat de dezvoltare a acestor afectiuni. Statisticile demografice arata ca lumea imbatraneste rapid si astfel prevalenta bolilor neurodegenerative este in crestere, maladia Alzheimer fiind pe primul loc in statistici. 
Din punct de vedere clinic, afectiunile neurodegenerative au un debut insidios si o progresie cronica. Termenul de neurodegenerativ face referire la distrugerea neuronala, fenomen specific afectiunii. Bolile neurodegenerative ale sistemului nervos central cuprind: afectarea memoriei, deficiente cognitive etc. Boala Alzheimer se incadreaza in acest subtip de tulburari a dementelor degenerative primare care pot debuta atat in perioada senescentei, cat si inainte de aceasta, prevalenta crescand semnificativ cu varsta (5% peste 65 de ani). Un factor important ce conditioneaza incidenta bolii este varsta, riscul este dublu cu fiecare 5 ani dupa 65 de ani, astfel incat 40-50% dintre pacientii peste 85 de ani sunt afectati de maladia Alzheimer.
In prezent Alzheimer reprezinta cea mai frecventa boala neurodegenerativa, avand o etiologie complexa. Aceasta evolueaza pana la stadiul de sindrom demential, trecand printr-o serie de tulburari neurocognitive. 
Datorita prevalentei crescute, boala Alzheimer a devenit o problema majora de sanatate publica, cu un impact social si economic major. Dementa Alzheimer presupune consumul unor importante resurse medicale, sociale, psihosociale si financiare, ce vizeaza atat pacientul, cat si familia si comunitatea. Avand in vedere cresterea incidentei acestui tip de dementa la nivel mondial, noi instrumente de diagnosticare si interventii terapeutice mai bune si mai eficiente sunt imperios necesare.
1.2 Scopul lucrarii
Alzheimer este o boala cronica, evolutia ei fiind de ani, zeci de ani uneori, caracterizata de involutie intelectuala pana la dementa. La microscop, maladia Alzheimer este definita prin aparitia unei degenerescente specifice, cu reducere a numarului de neuroni, atrofie cerebrala si evidentierea ,,placilor senile".
Numeroase studii stiintifice au prezentat utilizarea EEG ca fiind una viabila in detectia si monitorizarea maladiei Alzheimer. Comparativ cu metodele clasice cunoscute (Mini Mental State - MMSE, Computer Tomografie, Rezonanta Magenetica Nucleara, biomarkeri), s-a dovedit ca fiind una accesibila, atat din punctul de vedere al costului, cit si din punctul de vedere al utilizarii si prelucrarii datelor.
1.3 Organizarea lucrarii
Lucrarea de licenta cu titlul "Rolul electroencefalografiei in monitorizarea bolii Alzheimer" este structurata in cinci capitole.
Primul capitol reprezinta partea introductiva, in care este prezentata actualitatea si importanta temei alese si scopul acestei lucrari.
Al doilea capitol contine informatii generale despre anatomia si fiziologia sistemului nervos in care se pune accentul pe fiziologia neuronului si a sinapsei, pe neurotransmitatori si pe sistemul nervos central si periferic.
Al treilea capitol contine informatii generale despre despre boala Alzheimer, cauzele acestei maladii, simptome, epidemiologie, metode de diagnosticare si tratament. De asemenea, acest capitol cuprinde mijloacele de investigare, examenele neuro-psihologice si examenele neuroradiologice.
Capitolul patru reprezinta partea personala care descrie datele referitoare la inregistrarea electroencefalogramei in care amintim electrogeneza cerebrala, ritmurile cerebrale si semiologia EEG.
Capitolul cinci reprezinta tehnica inregistrarii EEG care cuprinde pregatirea pacientului, montajul electrozilor EEG, metodele de activare EEG si studiul clinic.

Fisiere în arhivă (1):

 Monitorizarea EEG la pacientii cu boala Alzheimer.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

[ADE] Adeli H., S. Ghosh-Dastidar, N. Dadmehr, A spatio-temporal wavelet-chaos methodology for EEG-based diagnosis of Alzheimer's disease, Neurosci lett, vol. 444, no. 2, pp. 190- 194, 2008.
[ALE] Alexopoulos, GS, Jeste, DV, et all. Treatment of dementia and its behavioral disturbances. Introduction: methods, commentary, and summary. Postgrad Med. 2005 Jan;Spec No:6-22.
[ALZ] Alzheimer's Association. Alzheimer's disease facts and figures. Alzheimers Dement. 2009;5:234- 70
[ANT] Anthony Hopkins: Clinical Neurology. Oxford-New York-Tokyo, Oxford University Press - 2002.
[APA] APA Practice guideline for the treatment of pacients with alzheimers desease and other dementias. Second ediction. 2007
[BLE] Blennow K. , M. Leon & H. Zetterberg: Alzheimer's disease. The Lancet 2006, 368, pp. 387-403.
[BOI] Boisteanu D., Simionescu V., Haulica I., Wirth J. Medicina Somnului. Editura Medicala, 2009; 1:11
[BRA] Braak. H., U. Rub, Schultz, C. Del Tredici, Vulnerability of cortical neurons to Alzheimer's and Parkinson's disease, Journal of Alzheimer's Disease 9, 35- 44, 2006.
[BRA] Braaten, Alyssa J. , Parsons, Thomas D., McCue, Robert ,Sellers, Alfred, Burns, William J. Neurocognitive differential diagnosis of dementing deseases:Alzheimer dementia, 
[VAS] Vascular Dementia, Frontotemporal Dementia and Major Depresive Desorder. Intern. J. Neuroscience, 116:1271- 1293, 2006
[BUD] Buddy Marshal, Bonnie Robertson, Margaret-Ann Carno, Polysomnography for the Sleep Tehnologist, Instrumentation, Monitoring and Related Procedures.
[BUR] Burke A., Hall GR, Yaari R et al. Pocket Reference to Alzheimer?s Disease Management, London: Ed. Springer Healthcare, 2015.
[CAR] Carlesimo GA, Oscar-Berman M. Memory deficits in Alzheimer's patients: a comprehensive review. Neuropsychol Rev. 1992;3:119- 69
[CHE] Chen, Chih-Yu et al., A novel classification method for motor imagery based on Brain-Computer Interface, Neural Networks (IJCNN) International Joint Conference, IEEE, pag. 4099-4102, 2014.
[COO] Cooper R, Osselton JW, Shaw JC (1969): EEG Technology, 2nd ed., 275 pp. Butterworths, London
[DAN] Danaila L. , M. Gheorghe, P. Ploaie, Boala Alzheimer, Bucuresti: Editura Militara, 1996.
[DAU] Dauwels J., F. Vialatte, A. Cichocki, On the Early Dignosis of Alzheimer's Disease from EEG Signals: A Mini-Review, Advances in Cognitive Neurodynamics (II), 709- 716, 2011.
[FER] Ferri, Cleusa P , Prince, Martin et all. (2005). Global prevalence of dementia: a Delphi consensus study. The Lancet, Vol 366 December 17/24/31, 2005
[GAR] Garcia G. N. , T. Ebrahimi, and J.-M. Vesin. Joint time-frequency-space classification of EEG in a brain-computer interface application. EURASIP J. Appl. Signal
[GER] Gerd Huber: Psychiatrie. Stuttgart, Schattauer - 1994.
[GIL] Gilmore RL (1994): J. Clin. Neurophysiol RL Gilmore (ed.): American Electroencephalographic Society guidelines in electroencephalography, evoked potentials, and polysomnography, J. Clin. Neurophysiol. 11:(1, January) 147 pp.
[HAU] Haulica I. Fiziologie Umana. Bucuresti, Editura Medicala, 2007; 20:931-943
[JAS] Jasper HH (1958): Report of the Committee on Methods of Clinical Examination in Electroencephalography. Electroenceph. Clin. Neurophysiol. 10: 370-1
...