Cuprins
- Capitolul 1 - Introducere
- 1.1 Actualitatea si importanta temei . 1
- 1.2 Scopul lucrarii ...2
- 1.3 Organizarea lucrarii ... ..2
- Capitolul 2 - Notiuni generale din anatomia si fiziologia sistemului nervos
- 2.1 Fiziologia neuronului si a sinapsei .. 3
- 2.2 Sistemul nervos central .. ..8
- 2.2.1 Emisferele cerebrale .. .8
- 2.2.2 Diencefalul . .10
- 2.2.3 Trunchiul cerebral .13
- 2.2.4 Formatiunile de la baza creierului ... 14
- 2.2.5 Nervii cranieni . ..17
- 2.2.6 Maduva spinarii .17
- 2.2.7 Nervii spinali ..18
- 2.2.8 Caile motorii .18
- Capitolul 3 - Notiuni despre boala Alzheimer
- 3.1 Definitie. Tipuri de dementa . .20
- 3.2 Simptome .20
- 3.3 Modificari morfologice în creier (anatomia patologică) .23
- 3.4 Cauze și mecanisme de producere (etiologie și patogeneză) ..24
- 3.5 Mijloace de investigație ..26
- 3.6 Examene neuro-psihologice si examene neuroradiologice ..26
- 3.7 Factori de risc .. 27
- 3.8 Diagnostic ... ..27
- 3.9 Tratament ... .30
- 3.10 Prognostic ..38
- Capitolul 4 - Electroencefalografia
- 4.1 Date referitoare la înregistrarea electroencefalogramei ..40
- 4.2 Electrogeneza cerebrala ..43
- 4.3 Ritmurile cerebrale . .45
- 4.4 Interpretarea traseului EEG ..47
- 4.5 Semiologie EEG 47
- 4.6 Preprocesarea datelor EEG . ..48
- 4.7 Înregistrări EEG în polisomnografie ... ..52
- Capitolul 5 - Tehnica inregistrarii EEG
- 5.1 Materiale necesare ... ..54
- 5.2 Pregatirea pacientului .. ..55
- 5.3 Montajul electrozilor EEG 55
- 5.4 Metode de activare EEG .. ..57
- 5.5 Studiul clinic . ... 59
- Concluzii . . .75
- Bibliografie ... 78
Extras din licență
Capitolul 1
Introducere
1.1 Actualitatea și importanța temei
Bolile neurodegenerative sunt semnificativ legate de vârstă, persoanele varsnice având un risc ridicat de dezvoltare a acestor afecțiuni. Statisticile demografice arată că lumea îmbătrânește rapid și astfel prevalența bolilor neurodegenerative este în creștere, maladia Alzheimer fiind pe primul loc in statistici.
Din punct de vedere clinic, afecțiunile neurodegenerative au un debut insidios și o progresie cronică. Termenul de neurodegenerativ face referire la distrugerea neuronală, fenomen specific afecțiunii. Bolile neurodegenerative ale sistemului nervos central cuprind: afectarea memoriei, deficiențe cognitive etc. Boala Alzheimer se încadrează în acest subtip de tulburări a demențelor degenerative primare care pot debuta atât în perioada senescenței, cât și înainte de aceasta, prevalența crescând semnificativ cu vârsta (5% peste 65 de ani). Un factor important ce condiționează incidența bolii este vârsta, riscul este dublu cu fiecare 5 ani după 65 de ani, astfel încât 40-50% dintre pacienții peste 85 de ani sunt afectați de maladia Alzheimer.
În prezent Alzheimer reprezintă cea mai frecventă boală neurodegenerativă, având o etiologie complexă. Aceasta evoluează până la stadiul de sindrom demențial, trecând printr-o serie de tulburări neurocognitive.
Datorită prevalenței crescute, boala Alzheimer a devenit o problemă majoră de sănătate publică, cu un impact social și economic major. Demența Alzheimer presupune consumul unor importante resurse medicale, sociale, psihosociale și financiare, ce vizează atât pacientul, cât și familia și comunitatea. Având în vedere creșterea incidenței acestui tip de demență la nivel mondial, noi instrumente de diagnosticare și intervenții terapeutice mai bune și mai eficiente sunt imperios necesare.
1.2 Scopul lucrarii
Alzheimer este o boală cronică, evoluția ei fiind de ani, zeci de ani uneori, caracterizată de involuție intelectuală până la demență. La microscop, maladia Alzheimer este definită prin apariția unei degenerescențe specifice, cu reducere a numărului de neuroni, atrofie cerebrală și evidențierea „plăcilor senile”.
Numeroase studii științifice au prezentat utilizarea EEG ca fiind una viabilă în detecția și monitorizarea maladiei Alzheimer. Comparativ cu metodele clasice cunoscute (Mini Mental State - MMSE, Computer Tomografie, Rezonanță Magenetică Nucleară, biomarkeri), s-a dovedit ca fiind una accesibilă, atât din punctul de vedere al costului, cît și din punctul de vedere al utilizării și prelucrării datelor.
1.3 Organizarea lucrarii
Lucrarea de licență cu titlul “Rolul electroencefalografiei in monitorizarea bolii Alzheimer” este structurată în cinci capitole.
Primul capitol reprezintă partea introductivă, în care este prezentată actualitatea și importanța temei alese și scopul acestei lucrări.
Al doilea capitol conține informații generale despre anatomia si fiziologia sistemului nervos in care se pune accentul pe fiziologia neuronului si a sinapsei, pe neurotransmitatori si pe sistemul nervos central si periferic.
Al treilea capitol conține informații generale despre despre boala Alzheimer, cauzele acestei maladii, simptome, epidemiologie, metode de diagnosticare și tratament. De asemenea, acest capitol cuprinde mijloacele de investigare, examenele neuro-psihologice si examenele neuroradiologice.
Capitolul patru reprezinta partea personala care descrie datele referitoare la inregistrarea electroencefalogramei in care amintim electrogeneza cerebrala, ritmurile cerebrale si semiologia EEG.
Capitolul cinci reprezinta tehnica inregistrarii EEG care cuprinde pregatirea pacientului, montajul electrozilor EEG, metodele de activare EEG si studiul clinic.
Bibliografie
[ADE] Adeli H., S. Ghosh-Dastidar, N. Dadmehr, A spatio-temporal wavelet-chaos methodology for EEG-based diagnosis of Alzheimer’s disease, Neurosci lett, vol. 444, no. 2, pp. 190- 194, 2008.
[ALE] Alexopoulos, GS, Jeste, DV, et all. Treatment of dementia and its behavioral disturbances. Introduction: methods, commentary, and summary. Postgrad Med. 2005 Jan;Spec No:6-22.
[ALZ] Alzheimer's Association. Alzheimer's disease facts and figures. Alzheimers Dement. 2009;5:234- 70
[ANT] Anthony Hopkins: Clinical Neurology. Oxford-New York-Tokyo, Oxford University Press - 2002.
[APA] APA Practice guideline for the treatment of pacients with alzheimers desease and other dementias. Second ediction. 2007
[BLE] Blennow K. , M. Leon & H. Zetterberg: Alzheimer's disease. The Lancet 2006, 368, pp. 387-403.
[BOI] Boișteanu D., Simionescu V., Haulică I., Wirth J. Medicina Somnului. Editura Medicală, 2009; 1:11
[BRA] Braak. H., U. Rüb, Schultz, C. Del Tredici, Vulnerability of cortical neurons to Alzheimer’s and Parkinson’s disease, Journal of Alzheimer’s Disease 9, 35- 44, 2006.
[BRA] Braaten, Alyssa J. , Parsons, Thomas D., McCue, Robert ,Sellers, Alfred, Burns, William J. Neurocognitive differential diagnosis of dementing deseases:Alzheimer dementia,
[VAS] Vascular Dementia, Frontotemporal Dementia and Major Depresive Desorder. Intern. J. Neuroscience, 116:1271- 1293, 2006
[BUD] Buddy Marshal, Bonnie Robertson, Margaret-Ann Carno, Polysomnography for the Sleep Tehnologist, Instrumentation, Monitoring and Related Procedures.
[BUR] Burke A., Hall GR, Yaari R et al. Pocket Reference to Alzheimer᾽s Disease Management, London: Ed. Springer Healthcare, 2015.
[CAR] Carlesimo GA, Oscar-Berman M. Memory deficits in Alzheimer's patients: a comprehensive review. Neuropsychol Rev. 1992;3:119- 69
[CHE] Chen, Chih-Yu et al., A novel classification method for motor imagery based on Brain-Computer Interface, Neural Networks (IJCNN) International Joint Conference, IEEE, pag. 4099-4102, 2014.
[COO] Cooper R, Osselton JW, Shaw JC (1969): EEG Technology, 2nd ed., 275 pp. Butterworths, London
[DAN] Dănăilă L. , M. Gheorghe, P. Ploaie, Boala Alzheimer, București: Editura Militară, 1996.
[DAU] Dauwels J., F. Vialatte, A. Cichocki, On the Early Dignosis of Alzheimer’s Disease from EEG Signals: A Mini-Review, Advances in Cognitive Neurodynamics (II), 709- 716, 2011.
[FER] Ferri, Cleusa P , Prince, Martin et all. (2005). Global prevalence of dementia: a Delphi consensus study. The Lancet, Vol 366 December 17/24/31, 2005
[GAR] Garcia G. N. , T. Ebrahimi, and J.-M. Vesin. Joint time-frequency-space classification of EEG in a brain-computer interface application. EURASIP J. Appl. Signal
[GER] Gerd Huber: Psychiatrie. Stuttgart, Schattauer - 1994.
[GIL] Gilmore RL (1994): J. Clin. Neurophysiol RL Gilmore (ed.): American Electroencephalographic Society guidelines in electroencephalography, evoked potentials, and polysomnography, J. Clin. Neurophysiol. 11:(1, January) 147 pp.
[HAU] Haulică I. Fiziologie Umană. București, Editura Medicală, 2007; 20:931-943
[JAS] Jasper HH (1958): Report of the Committee on Methods of Clinical Examination in Electroencephalography. Electroenceph. Clin. Neurophysiol. 10: 370-1
...
Preview document
Conținut arhivă zip
- Monitorizarea EEG la pacientii cu boala Alzheimer.docx