Monografia cotidianului Argeșul

CAPITOLUL I

Istoricul cotodianului Argesul

Secţiunea 1

Începuturile presei scrise în judeţul Argeş

În vestul Europei ziarul modern a luat naştere în secolul al XVII-lea, atunci cand s-a produs destrămarea relaţiilor de tip feudal şi apariţia celor de tip capitalist. Apărea astfel o nouă clasă socială, burghezia, care simţea tot mai mult nevoia de a fi informată. În spaţiul românesc apariţia presei se situează la începutul secolului al XIX-lea, datorită condiţiilor speciale în care a avut loc dezvoltarea Ţărilor Române. Fie că este vorba de presa naţională sau de cea de provincie, de-a lungul timpului ea a jucat un rol foarte important în evenimentele majore ce au influenţat istoria spaţiului românesc de la 1900 şi pînă în prezent. După revoluţia din 1989, în România s-a produs o explozie a publicaţiilor de informare, atît săptămanale cît şi cotidiane.

În judeţul Argeş reapare în anii `90 ziarul “Argeşul liber”, care în scurt timp ajunge să trăiască cea mai profitabilă perioadă din punct de vedere economic. Mi-am propus să abordez această temă, pentru că “Argeşul liber” este o publicaţie care a apărut în 1876, a continuat să apară şi în perioada comunistă iar după revoluţie s-a adaptat la noile cerinţe ale pieţei presei în judeţul Argeş. De-a lungul vieţii sale publicaţia a avut diverse politici editoriale care au ajutat-o să treacă mai uşor peste regimurile politice. Argeşul liber a avut o evoluţie foarte interesantă, cu perioade de maxim progres dar şi cu decăderi dramatice în ceea ce priveşte numărul de cititori. Evoluţia în timp a fost una oscilantă. Din punct de vedere economic ziarul a avut o perioadă de vîrf în anul 1993, în care profitul era unul foarte mare, vînzarea ziarului fiind în directă relaţie cu “setea de informaţie“ a omului simplu scăpat de cenzura drastică a regimului comunist. Prin această lucrare urmăresc o conturare cît mai obiectivă a rolului pe care la avut şi îl are ziarul “Argeşul liber” în viaţa judeţului Argeş, ca formă de informare dar şi ca formator de opinie publică. Această lucrare va ajuta la formarea unei imagini clare asupra presei scrise la nivel local, dar mai ales asupra locului ocupat de ziarele de atitudine în presa locală.

Lucrarea “ Monografia cotidianului <<Argeşul liber>>” este împărţită în cinci capitole. În primul capitol mi-am propus să realizez un istoric al presei scrise în judeţul Argeş, avînd în centru ziarul “Argeşul”. În capitolul al II-lea încadrez ziarul conform manualelor de jurnalism. Capitolul al III-lea prezintă evenimente importante din viaţa ziarului, din mai multe puncte de vedere. Capitolul al IV-lea conţine un sondaj din care reiese atitudinea consumatorului faţă de ziar, faţă de calitatea informaţiei şi puterea de a fi asimilată. Ultimul capitol este unul de concluzii personale în ceea ce priveşte presa judeţului Argeş şi evoluţia ziarului “Argeşul liber”. Întreaga lucrare este realizată în funcţie de patru direcţii principale: istoric, economic, politic şi evoluţie.

Judeţul Argeş este un judeţ cu tradiţie în ceea ce priveşte publicaţiile periodice de informare. Ele au fost ziare, reviste şi alte tipuri de publicaţii din sfera largă de aplicabilitate a termenului de "periodic" (anuar, buletin, calendar, almanah, monitor) şi au apărut pe teritoriul Argeşului încă de acum aproape un secol şi jumătate.

Un rol deosebit în cultura şi literatura vremii, în Argeş, l-a avut primele "foi literare" :"Ţăndărica”-Piteşti 1887 şi “Hodoronc-Tronc”-Câmpulung 1896. De la primul şi singurul "Organ politic", ce apărea în judeţul Argeş, ziarul "Desceptarea"-Piteşti 21 martie 1876 şi până la Argeşul de astăzi, cotidian de informaţie fondat în 1876, au apărut şi au dispărut o mulţime de alte publicaţii. Ele au influenţat societatea din toate punctele de vedere: politic, social, administrativ, economic şi religios, apărând de la Războiul de Independenţă, urmând cu perioada dinaintea primului război mondial, în perioada interbelică (perioadă în care au avut un rol deosebit de important în viaţa judeţului Argeş. Multe ziare erau în slujba politicului), după al doilea război mondial, în perioada dictaturii comuniste şi ajungând în perioada post decembristă.

Cele mai semnificative dintre acestea (şi care au avut o influenţă majoră în ceea ce priveşte societatea argeşeană şi nu numai) le voi prezenta succint în cele ce urmează:

CETĂŢIANUL - "Organ liberal" apărut în Piteşti pe 10 ianuarie 1883. A funcţionat cu intermitenţe astfel: 10 ianuarie - 24 iunie 1883, 17 aprilie - 18 iunie 1905, 21 noiembrie 1905 - 17 iunie 1907, 23 ianuarie 1911 - 14 noiembrie 1912. În toate aceste perioade apare marţea şi vinerea. Dimensiunile ziarului erau 42x29 şi era publicat sub direcţia unui comitet. Prim-redactor era Ion I. Rădulescu. Comitetul de redacţie era format din: Ion Trifonescu, Gr. Demetrescu, M. Rădulescu, Sevastian Hernea, I. Teodorescu şi M.Chiţescu. Tipografia la care a fost tipărit a fost G. Popescu. Subtitluri: "Ziar săptămânal al Clubului Naţional-Liberal din judeţul Argeş" (1905-1907). În perioada 1911- 1912 apare o dată pe săptămână. Schimbă formatul: 46x32 în perioada 1905-1907; 52x36 între 1911-1912. A mai fost tipărit la tipografia Mihail Lazăr Fiu (1905-1907) şi la Şt. Voiculescu (1911-1912). Actul de naştere- din numărul 1/1883 precizează apartenenţa politică: organ de publicitate al "Comitetului de acţiune al partidei liberale din Piteşti". Ziar tipic de propagandă electorală scos cu 10 zile înainte de alegerile comunale. Este în polemică cu "Argeşul" - organ conservator de opoziţie. Publică reportaje de la întâlniri electorale. Majoritatea articolelor sunt nesemnate. Rubrici: "Din localitate", "Din afară", "Cronica teatrală", "Maxime", "Spectacole", "Varietăţi" ş.a.