Monografia Satului Perișor

Domeniu: Religie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 245 în total

Cuvinte : 78923

Mărime: 329.61KB (arhivat)

Publicat de: Andrei-Andrian Trifan

Puncte necesare: 13

lucare de licenta Universitatea „ Babeş – Bolyai ” Cluj –Napoca Facultatea de Istorie

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Extras din licență

1. CUVÂNT INTRODUCTIV Când m-am apucat de această monografie am plecat de la realitatea că trecutul satelor noastre de altfel ca şi trecutul celor mai multe sate româneşti din întreg cuprinsul Ardealului nu este îndeajuns cunoscut, de care lucru profitând străinii au început să conteste –şi unii au contestat chiar –continuitatea elementului românesc pe meleagurile moştenite de la străbuni .Au început aceşti străini să ne socoată ca pe nişte venetici ,care –doar- ne-am fi strecurat printre neamurile venite mai târziu peste noi şi care au ajuns să ne stăpânească .

Eu îmi dau foarte bine seama că am la îndemână puternice izvoare scrise referitoare la satul şi parohia noastră pe care am putut să le cunosc şi pe care le-aşi fi putut utiliza şi chiar şi acestea sunt deodată de tot târzie .

În general, satele noastre răzleţite printre dealuri şi ascunse prin deşişurile pădurilor –cum este şi cazul Perişorului –a trebuit să treacă multă vreme până să fie pomenit în diferitele acte ale vremii de atunci .De altfel ,chiar locuitorii acestor sate –în cazul de faţă cei din Perişor –aveau tot interesul să se ascundă şi să trăiască mai mult ascunşi pentru ca pe cât cu putinţă să nu fie descoperiţi-mai întâi de puhoiul diferitelor popoare năvălitoare ,iar mai apoi de popoarele care au ocupat văile râurilor mai mari cuibărindu-se printre ele ,acolo fiind pământul mai bun şi mai productiv.De toţi aceştia populaţia băştinaşă –adică populaţia română-contau să se ţină cât mai ascunşi pentru că aceştia îi asupreau cu multă silnicie căutând chiar să-i robească .

Trăind retraşi prin aceste ascunzători naturale –strămoşii noştri –nu prea aveau printre ei cărturari cunoscători de carte care să facă cât de cât ceva însemnări referitor la existenţa lor sau la întâmplările petrecute în vremea lor .Apoi ,dacă chiar în unul mai răzleţ s-a mai aflat cineva ca să mai însemne ceva ,aceste însemnări din cauza vitrejiei vremurilor s-au pierdut şi nu s-au păstrat din ele aproape nimic ,ori în cele mai multe cazuri ,chiar nimic. 2.Vedere generală a satului

În ceea ce priveşte Perişorul doar pe marginea unor cărţi de ritual se mai păstrează câteva nume ale donatorilor respectivelor cărţi.

Între actele scrise unde Perişorul se pomeneşte –sub numirea ungurească veche de “ Bethleu-Krtvelges”-sunt două statistici scrise din arhivele statului din Viena şi publicate de către Dr.V.Ciobanu (acestea se referă la vremea unirii ).Este apoi –în ungureşte –Monografia comitatului Solnoc-Dabâca publicată pe la sfărşitul secolului al XIX-lea de către “Kdr Jozsef”.Această monografie unic scrisă pare partinică şi magiarofilă.

Mai este apoi, aceasta în româneşte, Monografia Protopopiatului Ortodox Român Dej a protopopului Teodor Herman.Această monografie, protopopul Teodor Herman o scrie folosind documentele aflate –după cum el însuşi spune –în arhiva protopopiatului ori prin arhivele parohiilor ca şi a unor lucruri sau întâmplări păstrate din gură în gură şi culese de autor de la unii oameni mai bătrâni de prin parohiile protopopiatului pe care numitul protopop le-a cutreerat .

În afară de aceste date scrise voi mai consemna şi ce am aflat –de la bătrânii pe care i-am apucat – (tradiţia locală) din care încă am mai putut afla ceva referitor la trecut-lucruri care pe zi ce trece se uită până când se vor uita cu totul şi vor rămâne pierdute în negura vremilor .

În afară de scurtul istoric al satului şi al parohiei –care sunt indisolubil legate una de alta –mă voi sili după putinţă să fac genealogia familiilor ,aşezarea lor în vatra satului ,ca şi răspândirea caselor –acestea de mai târziu –în diferitele părţi de hotar .

Socot apoi că nu este fără folos să înşir diferitele numiri toponimice de locuri, de văi ,de pârâie,fântâni etc. După putinţă voi descrie locuinţele ,aşa cum le-am apucat eu ,ca şi celelalte acareturi economice .Voi căuta să fac apoi descrierea portului ,ca şi unele datini sau obiceiuri –nu voi lăsa, iarăşi după putinţă ,nepomenite unele cuvinte care au fost folosite şi au dispărut –din limbajul zilnic sau care sunt pe cale de dispariţie.

Deci scopul meu este de a însemna şi a strânge într-un mănunchi tot ceea ce am putut afla din şi despre trecutul acestui sat şi acestei parohii în toate direcţiile lăsând în seama altora poate cu o mai mare competenţă să întocmească o monografie mai sistematică şi poate eventual lucrată pe baze mai ştiinţifice .

În tot cazul eu las strâns un material –referitor la trecutul satului ca şi la trecutul parohiei –din care am întocmit această monografie cum am putut şi cum am ştiut şi nu tocmai cum aş fi vrut sau cum ar fi trebuit .