INTRODUCERE 2 CAPITOLUL I. COMUNA MORARESTI - MONOGRAFIA SATULUI ROMANESC 4 Capitolul I.1: Relieful si constitutia geologica a comunei Moraresti 6 Capitolul I.2: Populatia Comunei Moraresti - Evolutia demografica 9 Capitolul I.3: Scurt istoric al economiei locale. 10 CAPITOLUL II. ACTIVITATEA CULTURAL - ARTISTICA A COMUNEI MORARESTI 12 Capitolul II.1: Inceputul organizarii invatamantului in Moraresti. 13 Capitolul II.2: Costumul popular Albotean 15 Capitolul II.3: Datini si obiceiuri locale 17 CAPITOLUL III. BISERICA SI VIATA RELIGIOASA DIN COMUNA MORARESTI 24 Capitolul III.1: Biserica din satul Moraresti de Jos - Morlovani 25 Capitolul III.2: Manastirea Tutana - Moraresti 26 Capitolul III.3: Biserica "Cuvioasa Paraschiva" - Mosteni 28 CAPITOLUL IV. MONOGRAFIA BISERICII "CUVIOASA PARASCHIVA" - PAROHIA MARES 31 CONCLUZII 42 BIBLIOGRAFIE 44
INTRODUCERE Lucrarea de fata intitulata "Monografia Comunei Moraresti - Monografia Bisericii <Cuvioasa Paraschiva> Mares", are rolul de a prezenta monografia comunei Moraresti, legaturile istorice existente dintre biserica si formarea localitatilor, precum si monografia unei biserici. Pentru o mai buna intelegere a continutului acestui studiu, am structurat prezenta lucrare in patru capitole. Capitolul I "Comuna Moraresti - Monografia satului romanesc", reprezinta un scurt istoric despre nasterea localitatii Moraresti. Comuna este impartita in sate: Moraresti, Mares, Cerbu, Gura Vaii, si Fratesti. Prima atestare documentara a comunei Moraresti dateaza inca din anul 1497, avand capetenie pe un anume Mos Albu Adgealbu, aceasta fiind varianta unei povesti dedemult auzita si confirmata de faptul ca in cimitirul comunei a fost gasita o cruce cu scrieri chirilice care arata ca acolo se odihneste acest mos. Insa povestea infiintarii acestui asezamant este contrazisa de documentele descoperite de istorici, din care reiese ca pamanturile acestor locuri ar fi apartinut fratilor Lumota si Cernat, apoi apartinatorii locurilor ar fi fost Manastirea Arnota si Tutana. De aici reiese si legatura dintre Comuna Moraresti si Manastirea Tutana, despre care am scris in capitolul trei al acestei lucrari. Pentru a intelege mai usor acest capitol, am ales sa-l structurez in trei subcapitole, in care am vorbit despre relieful si constitutia geologica a comunei, lucru ce scoate in evidenta ocupatia satenilor. In urmatoarele doua subcapitole am prezentat evolutia populatiei, precum si activitatile economice ale comunei, aceste doua puncte au rolul de a face o analiza asupra economiei si bunastarii oamenilor din comuna. Capitolul II al prezentei lucrarii, are rolul de a scoate in evidenta activitatile cultural artistice ale comunei Moraresti. Acest capitol este structurat in trei subcapitole. In prima parte a celui de-al doilea capitol am realizat o analiza a infiintarii unitatilor scolare din comuna, prima scoala luand nastere in anul 1839, in satul Moraresti, dupa care la cateva luni distanta s-au infiintat si scolile din Mares si Cerbu. Aceste scolii, dupa nenumarate reparatii, functioneaza si astazi. In partea a doua a acestui capitol am ales sa vorbesc despre costumul popular albotean, care nu are un specific anume, el fiind oarecum imprumutat din alte zone, dar pe care locuitorii alboteni il purtau de cate ori avea ocazia. Spre finalul capitolului doi, am scris despre multele datini si obiceiuri ale localnicilor, obiceiurii din care unele se pastreza si astazi, cum ar fi: nunta, fedelesul, mucenicii, colindul, ursitorile, si altele. Printre obiceiurile care odata cu vremea acestea s-au pierdut treptat se numara cantatul cucului sau stigatul fetelor. In capitolul trei intitulat ,,Biserica si viata religioasa a comunei Moraresti" am facut o scurta prezentare a celor cinci biserici din comuna la care merg albotenii pentru a intra in comuniune cu Dumnezeu. Tot aici am ales sa descriu mai amanuntit legatura dintre comuna Moraresti si Manastirea Tutana. Capitolul trei are rolul de a prezenta si intarii afirmatia prin care formarea comunei are legaturii stranse cu biserica. In finalul studiului am ales sa creez monografia unei biserici, capitolul intitulat "Monografia Bisericii Sfanta Paraschiva - Parohia Mares", isi are rolul de a prezenta infiinatrea lacasului de cult ortodox din satul Mares, sat in care locuiesc in prezent. In acest capitol am prezentat in ordine cronologica formarea si mentinerea bisericii din satul Gradistea - Mares. La inceputul formarii satului, credinciosii pentru nevoile lor sufletesti, se foloseau si se rugau intr-o biserica construita din barne de lemn, care era asezata in cimitirul local, care era situat in mijlocul satului, pe malul drept al raului Teleorman. Credinciosii au surpat biserica din lemn in 1883, cand s-a construit biserica noua. Nemaifiind corespunzatoare satisfacerii nevoilor sufletesti ale oamenilor, biserica din lemn a fost daramata, si cu ajutorul si intelepciunea preotului de atunci, Ioan Stoica, si cu ajutorul enoriasului Ioan Rizea, si cu sprijinul si ajutorul celorlalti credinciosi, s-a construit biserica noua.
Asezari getice in Muntenia Ed. Didactica si Pedagocica, 1958, Cucu Vasile Bibliografia localitatilor si monumentelor feudale din Romania Vol.I, 1970, Nicolae Stoicescu Catagrafia Eparhiei Arges 1824, I. Ionescu Catagrafia Manastirii Arnota 1829, I. Ionescu Comuna Moraresti, la 515 ani de atestare documentra Ed. Juventus Press, 2012, Prof. Gheorghe Barbu, Ed. Mariana Dumitru Document Istoricul Bisericii Mares Protopiatul Pitesti, Parohia Mares Harta descoperirilor arheologice Muzeul Judetean Arges Istoria Romaniei vol I - XII V. A. Ureche Invatamantul in Arges, secolul al XVIII-lea I. Antohi si Gh. Parnuta Studii si comunicarii Muzul Judetean Arges, Pitesti, 1972
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
