Motor cu Aprindere prin Comprimare

Cuprins licenta Cum descarc?

Notiuni introductive 1
2. Studiu de nivel 4
2. Calculul termic al motorului cu aprindere prin comprimare 5
2.1.Parametrii initiali 5
2.2.Parametrii procesului de schimbare a gazelor: 6
2.3.Parametrii procesului de comprimare 7
2.4.Parametrii procesului de ardere 8
2.5.Parametrii procesului de destindere 10
2.6.Parametrii principali ai motorului 10
2.7.Dimensiunile fundamentale ale motorului 11
2.8.Diagrama indicata 12
2.9.Caracteristica externa 13
3.Calculul cinematic si dinamic al motorului 15
3.1.Cinematica mecanismului biela-manivela 15
4.Calculul principalelor piese din mecanismul motor si din mecanismul de distributie 26
Blocul motor si chiulasa 26
4.1.Date de intrare 28
4.2. Calculul cilindrului motorului: 28
4.2.1. Verificarea tensiunilor sumare: 29
4.3. Calculul pistonului: 30
4.3.1. Verificarea capului pistonului: 31
4.3.2. Verificarea sectiunii slabite: 31
4.3.3. Verificarea mantalei: 31
4.3.4. Determinarea diametrului pistonului la montaj: 32
4.4.Calculul boltului: 32
4.4.1.Verificarea la uzura: 34
4.4.2. Verificarea la incovoiere: 35
4.4.3 Verificarea la forfecare: 36
4.4.4. Calculul la ovalizare: 37
4.4.5. Calculul deformatiei de ovalizare: 38
4.4.6. Calculul jocului la montaj: 38
4.6. Calculul segmentilor: 39
4.6.1. Presiunea medie elastica 40
4.6.2. Tensiunea la montarea pe piston: 40
4.6.3. Grosimea radiala t: 41
4.6.4. Tensiunea maxima: 41
4.6.5. Jocul la capetele segmentului in stare calda: 41
4.6.6. Jocul la capetele segmentului : 42
4.7. Calculul bielei: 42
4.7.1.Calculul piciorului bielei: 42
4.7.2. Calculul corpului bielei: 48
4.7.3.Calculul la intindere si compresiune: 49
4.7.4.Calculul la flambaj: 50 
4.7.5.Calculul coeficientului de siguranta: 50
4.7.6.Efort unitar de intindere in sectiunea dinspre picior 51
4.7.7 Calculul capului bielei: 51
4.7.8.Calculul coeficientului de siguranta pentru ciclul pulsator: 52
4.7.9. Calculul suruburilor de biela: 52
4.8. Calculul arborelui cotit: 54
4.8.1.Calculul bratului arborelui cotit 55
4.8.2. Verificare la oboseala: 57
4.8.2.1. Verificarea fusurilor la presiune si incalzire 57
4.8.2.2. Calculul fusului maneton la oboseala: 58
4.8.3.Calculul bratului arborelui cotit: 60
4.9. Calculul mecanismului de distributie: 62
4.9.1. Parametri principali ai distributiei: 63
4.9.2. Determinarea profilului camei: 65
4.9.3. Calculul de rezistenta al pieselor mecanismului: 67 
4.9.4.Calculul arcurilor supapei 68
4.9.5. Calculul arborelui de distributie: 69
5.Calculul instalatiilor de racire si ungere 70
5.1.Calculul instalatiei de racire 70
5.1.1Calculul cantitatii de caldura evacuata prin sistem 70
5.1.2.Calculul radiatorului 71
5.1.3.Debitul de lichid ce trebuie sa treaca prin radiator pentru a prelua caldura: 72
5.1.4.Calculul numarului de tuburi 72
5.1.5.Capacitatea sistemului de racire 73
5.1.6. Calculul ventilatorului 74
5.1.7. Calculul pompei de lichid 76
5.1.8..Raza paletelor la intrare r1 77
5.1.9.Debitul teoretic al pompei 77
5.1.10.Debitul real al pompei 77
5.1.11. Viteza periferica u2 77
5.1.12.Raza rotorului r2 77
5.1.13.Puterea absorbita de pompa 78
5.1.14Vitezele relative 78 
5.1.15.Latimile paletelor la iesire si intrare: 78
5.2. Calculul instalatiei de ungere 79
5.2.1. Calculul lagarelor arborelui cotit pe baza teoriei hidrodinamice a ungerii 79
5.2.2.Caldura dezvoltata prin lagar 82
5.2.3.Debitul de ulei al instalatiei 83
5.2.3.1. Asigurarea debitului necesar 
ungerii tututor lgarelor 83 
5.2.3.2. Preluarea cantitatii de caldura care
trebuie disipata prin ulei 83 
5.2.3.3. Calculul pompei de ulei 84
6.Consideratii privind sistemul de alimentare 85
6.1Calculul injectorului 86
7.Procesul tehnologic de realizare a pistonului 87
8.Studiu privind tendintele in domeniul echipamentelor de injectie 89
Concluzii 123
Bibliografie 124


Extras din licenta Cum descarc?

Notiuni introductive
Definitie: Se numeste motor cu combustie interna orice dispozitiv care obtine energie mecanica direct din energie chimica prin arderea unui combustibil intr-o camera de combustie care este parte integranta a motorului(spre deosebire de motoarele cu ardere externa unde arderea are loc in afara motorului.). 
Exista de fapt patru tipuri de baza de motoare cu ardere interna dupa cum urmeaza: motorul Otto,motorul Diesel, motorul cu turbina pe gaz si motorul rotativ.
La inceput, motorul Diesel a fost folosit acolo unde vibratiile si zgomotul care-i insoteau functionarea nu deranjau pe nimeni, dar, treptat, constructorii si-au dat seama de potentialul pe care-l are si au inceput, incet-incet, sa-l perfectioneze. 
Partile esentiale ale unui motor Otto si Diesel coincid. Camera de ardere este formata dintr-un cilindru inchis la un capat si un piston care aluneca de sus in jos. 
Printr-un sistem biela manivela pistonul este legat de un arbore cotit care transmite lucrul mecanic spre exterior(de obicei cu ajutorul unei cutii de viteze). Rolul arborelui cotit este acela de a transforma miscarea de "du-te vino" a pistonului in miscare de rotatie.
Un motor poate avea de la unu pana la 28 de cilindri(pistoane) care pot fi asezate asa zis in linie sau in V. Sistemul de alimentare cu combustibil consta dintr-un rezervor o pompa si un sistem pentru vaporizarea combustibilului care l-a motorul Otto poate fi carburator sau la masinile de constructie recenta sisteme de injectie. Aceste sisteme de injectie sunt gestionate electronic iar eficienta lor a facut ca ele sa fie folosite pe majoritatea automobilelor (din 2000 pana si amarata noastra de Dacie foloseste injectoare in loc de carburator).
Aerul din ametecul carburant precum si gazele evacuate sunt gestionate de supape actionate mecanic de un ax cu came. La toate motoarele este necesar un sistem de aprindere a combustibilului care la motorul Otto este o bujia. Conform principiului al doilea al termodinamicii un motor trebuie sa cedeze caldura; in general acest lucru este realizat in doua moduri, prin evacuarea gazelor rezultate din arderea carburantului si prin folosirea unui radiator. In timpul deplasarii unui vehicul echipat cu un motor cu ardere interna simpla deplasare genereaza un flux de aer rece suficient pentru a asigura mentinerea temperaturii motorului in limite acceptabile dar pentru ca motorul sa poata functiona si cand vehiculul sta, radiatorul este echipat cu unul sau mai multe ventilatoare. De asemenea se mai folosesc si sisteme de racire cu apa mai ales pentru barci.
Spre deosebire de turbine sau motoarele cu aburi motoarele cu aburi, motoarele cu ardere interna nu genereaza cuplu atunci cand sunt pornite deci pentru a le porni este necesar un alt dispozitiv. La primele automobile pornirea motorului se facea utilizand mijloace mecanice umane, sau mai pe romaneste bietul sofer avea de invartit la o coarba de obicei destul de mult. Astazi pornirea se face cu ajutorul electromotorului, dar metoda anterioara poate fi folosita, nu se poate sa nu fi vazut mai ales in zilele mai reci cum unii incearca sa-si porneasca masinile impingandu-le. Sistemul manual de pornire se mai foloseste acum doar la motoarele cu capacitate cilindrica mica, de exemplu la drujbe sau masini de tuns iarba.
1. Studiu de nivel
Acest studiu a fost realizat pe un numar de noua autoturisme, din aceeasi clasa, avand aceleasi caracteristici tehnice ale motoarelor, datele lor fiind folosite pentru a compara rezultatele obtinute in calculele efectuate pentru motorul proiectat.


Fisiere in arhiva (1):

  • Motor cu Aprindere prin Comprimare.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!