Noţiuni introductive 1 2. Studiu de nivel 4 2. Calculul termic al motorului cu aprindere prin comprimare 5 2.1.Parametrii iniţiali 5 2.2.Parametrii procesului de schimbare a gazelor: 6 2.3.Parametrii procesului de comprimare 7 2.4.Parametrii procesului de ardere 8 2.5.Parametrii procesului de destindere 10 2.6.Parametrii principali ai motorului 10 2.7.Dimensiunile fundamentale ale motorului 11 2.8.Diagrama indicată 12 2.9.Caracteristica externă 13 3.Calculul cinematic si dinamic al motorului 15 3.1.Cinematica mecanismului biela-manivelă 15 4.Calculul principalelor piese din mecanismul motor si din mecanismul de distribuţie 26 Blocul motor si chiulasa 26 4.1.Date de intrare 28 4.2. Calculul cilindrului motorului: 28 4.2.1. Verificarea tensiunilor sumare: 29 4.3. Calculul pistonului: 30 4.3.1. Verificarea capului pistonului: 31 4.3.2. Verificarea secţiunii slăbite: 31 4.3.3. Verificarea mantalei: 31 4.3.4. Determinarea diametrului pistonului la montaj: 32 4.4.Calculul bolţului: 32 4.4.1.Verificarea la uzură: 34 4.4.2. Verificarea la încovoiere: 35 4.4.3 Verificarea la forfecare: 36 4.4.4. Calculul la ovalizare: 37 4.4.5. Calculul deformaţiei de ovalizare: 38 4.4.6. Calculul jocului la montaj: 38 4.6. Calculul segmenţilor: 39 4.6.1. Presiunea medie elastică 40 4.6.2. Tensiunea la montarea pe piston: 40 4.6.3. Grosimea radială t: 41 4.6.4. Tensiunea maximă: 41 4.6.5. Jocul la capetele segmentului în stare caldă: 41 4.6.6. Jocul la capetele segmentului : 42 4.7. Calculul bielei: 42 4.7.1.Calculul piciorului bielei: 42 4.7.2. Calculul corpului bielei: 48 4.7.3.Calculul la intindere şi compresiune: 49 4.7.4.Calculul la flambaj: 50 4.7.5.Calculul coeficientului de siguranţă: 50 4.7.6.Efort unitar de întindere în secţiunea dinspre picior 51 4.7.7 Calculul capului bielei: 51 4.7.8.Calculul coeficientului de siguranţă pentru ciclul pulsator: 52 4.7.9. Calculul şuruburilor de biela: 52 4.8. Calculul arborelui cotit: 54 4.8.1.Calculul braţului arborelui cotit 55 4.8.2. Verificare la oboseală: 57 4.8.2.1. Verificarea fusurilor la presiune si încalzire 57 4.8.2.2. Calculul fusului maneton la oboseală: 58 4.8.3.Calculul braţului arborelui cotit: 60 4.9. Calculul mecanismului de distribuţie: 62 4.9.1. Parametri principali ai distribuţiei: 63 4.9.2. Determinarea profilului camei: 65 4.9.3. Calculul de rezistenţă al pieselor mecanismului: 67 4.9.4.Calculul arcurilor supapei 68 4.9.5. Calculul arborelui de distribuţie: 69 5.Calculul instalaţiilor de racire si ungere 70 5.1.Calculul instalaţiei de racire 70 5.1.1Calculul cantităţii de căldură evacuată prin sistem 70 5.1.2.Calculul radiatorului 71 5.1.3.Debitul de lichid ce trebuie sa treacă prin radiator pentru a prelua căldura: 72 5.1.4.Calculul numărului de tuburi 72 5.1.5.Capacitatea sistemului de răcire 73 5.1.6. Calculul ventilatorului 74 5.1.7. Calculul pompei de lichid 76 5.1.8..Raza paletelor la intrare r1 77 5.1.9.Debitul teoretic al pompei 77 5.1.10.Debitul real al pompei 77 5.1.11. Viteza periferică u2 77 5.1.12.Raza rotorului r2 77 5.1.13.Puterea absorbită de pompă 78 5.1.14Vitezele relative 78 5.1.15.Lăţimile paletelor la ieşire şi intrare: 78 5.2. Calculul instalaţiei de ungere 79 5.2.1. Calculul lagarelor arborelui cotit pe baza teoriei hidrodinamice a ungerii 79 5.2.2.Caldura dezvoltată prin lagăr 82 5.2.3.Debitul de ulei al instalaţiei 83 5.2.3.1. Asigurarea debitului necesar ungerii tututor lgărelor 83 5.2.3.2. Preluarea cantităţii de căldură care trebuie disipată prin ulei 83 5.2.3.3. Calculul pompei de ulei 84 6.Consideraţii privind sistemul de alimentare 85 6.1Calculul injectorului 86 7.Procesul tehnologic de realizare a pistonului 87 8.Studiu privind tendinţele in domeniul echipamentelor de injecţie 89 Concluzii 123 Bibliografie 124
Noţiuni introductive Definiţie: Se numeşte motor cu combustie internă orice dispozitiv care obţine energie mecanică direct din energie chimică prin arderea unui combustibil într-o cameră de combustie care este parte integrantă a motorului(spre deosebire de motoarele cu ardere externă unde arderea are loc în afara motorului.). Exista de fapt patru tipuri de bază de motoare cu ardere internă dupa cum urmează: motorul Otto,motorul Diesel, motorul cu turbină pe gaz şi motorul rotativ. La inceput, motorul Diesel a fost folosit acolo unde vibraţiile si zgomotul care-i insoţeau funcţionarea nu deranjau pe nimeni, dar, treptat, constructorii si-au dat seama de potenţialul pe care-l are si au inceput, incet-incet, sa-l perfecţioneze. Părţile esenţiale ale unui motor Otto şi Diesel coincid. Camera de ardere este formată dintr-un cilindru inchis la un capăt si un piston care alunecă de sus în jos. Printr-un sistem bielă manivelă pistonul este legat de un arbore cotit care transmite lucrul mecanic spre exterior(de obicei cu ajutorul unei cutii de viteze). Rolul arborelui cotit este acela de a transforma mişcarea de “du-te vino” a pistonului în mişcare de rotaţie. Un motor poate avea de la unu până la 28 de cilindri(pistoane) care pot fi aşezate aşa zis în linie sau în V. Sistemul de alimentare cu combustibil constă dintr-un rezervor o pompă şi un sistem pentru vaporizarea combustibilului care l-a motorul Otto poate fi carburator sau la maşinile de construcţie recentă sisteme de injecţie. Aceste sisteme de injecţie sunt gestionate electronic iar eficienţa lor a făcut ca ele să fie folosite pe majoritatea automobilelor (din 2000 până şi amărâta noastră de Dacie foloseşte injectoare în loc de carburator). Aerul din ametecul carburant precum şi gazele evacuate sunt gestionate de supape actionate mecanic de un ax cu came. La toate motoarele este necesar un sistem de aprindere a combustibilului care la motorul Otto este o bujia. Conform principiului al doilea al termodinamicii un motor trebuie să cedeze căldura; în general acest lucru este realizat în două moduri, prin evacuarea gazelor rezultate din arderea carburantului şi prin folosirea unui radiator. În timpul deplasării unui vehicul echipat cu un motor cu ardere interna simpla deplasare generează un flux de aer rece suficient pentru a asigura menţinerea temperaturii motorului în limite acceptabile dar pentru ca motorul să poată funcţiona şi când vehiculul stă, radiatorul este echipat cu unul sau mai multe ventilatoare. De asemenea se mai folosesc şi sisteme de răcire cu apă mai ales pentru bărci. Spre deosebire de turbine sau motoarele cu aburi motoarele cu aburi, motoarele cu ardere internă nu generează cuplu atunci când sunt pornite deci pentru a le porni este necesar un alt dispozitiv. La primele automobile pornirea motorului se făcea utilizând mijloace mecanice umane, sau mai pe româneşte bietul şofer avea de învârtit la o coarbă de obicei destul de mult. Astăzi pornirea se face cu ajutorul electromotorului, dar metoda anterioară poate fi folosită, nu se poate să nu fi văzut mai ales în zilele mai reci cum unii încearcă să-şi pornească maşinile împingându-le. Sistemul manual de pornire se mai foloseşte acum doar la motoarele cu capacitate cilindrică mică, de exemplu la drujbe sau maşini de tuns iarba. 1. Studiu de nivel Acest studiu a fost realizat pe un număr de nouă autoturisme, din aceeaşi clasa, având aceleaşi caracteristici tehnice ale motoarelor, datele lor fiind folosite pentru a compara rezultatele obţinute în calculele efectuate pentru motorul proiectat.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
