Motorul cu aprindere prin scanteie - Calcul termic

Cuprins licenta Cum descarc?

1. Introducere
2. Calculul termic pentru M.A.S.conventional
2.1. Calculul procesului de schimbare a gazelor
2.2. Calculul procesului de comprimare
2.3.Calculul procesului de ardere
2.4. Calculul procesului de destindere
2.5. Calculul indicilor de perfectiune ai motorului
Cap. 3. Calculul mecanismului biela-manivela.Uniformizarea miscarii arborelui cotit
3.1. Cinematica mecanismului biela-manivela 
3.2 Dinamica mecanismului biela-manivela
3.2.1. Forta de presiune a gazelor
3.2.1. Forta de presiune a gazelor
3.2.2. Fortele de inertie
3.2.3.Fortele din mecanismul motor 3.4. Uniformizarea miscarii arborelui cotit
4. Economia de combustibil la motoarele alimentate cu combustibili neconventionali
4.1 Gradul de substitutie a combustibilului petrolier
4.2. Gradul de economisire a caldurii la alimentarea motorului cu combustibil neconventional
4.3 Factori care definesc gradul de substitutie
4.4 Valori caracteristice ale gradului de subtitutie
4.6 Performante de randament consum specific de energie la alimentarea cu combustibili neconventionali a motoarelor de automobile, in regim stabilizat
4.7 Rezultate experimentale privind performantele de consum ale automobilelor alimentate cu combustibili neconventionali in conditii de drum
5. Calculul consumurilor de combustibili in cazul alimentarii cu combustibili neconventionali
5.1 Alimentarea cu mentanol
5.2 Alimentarea cu G.P.L. (gaz petrolier lichefiat)
5.3 Alimentarea cu hidrogen


Extras din licenta Cum descarc?

1. Introducere
Dezvoltarea motoarelor cu ardere interna este marcata de concentrarea periodica a solutiilor tehnice ceea ce are adesea ca rezultat concepete noi. Un asemenea proces apare in domeniul formarii amestecului carburant unde injectia directa, aplicata cu succes la motoarele diesel, ofera un potential remarcabil pentru dezvoltareaulterioara a motoarelor cu aprindere prin scanteie. 
Acest proces este accelerat de schimbarea punctului de vedere privind dezvoltarea motoarelor cu ardere interna, de la unitati zgomotoase de putere mare la sisteme de propulsie mai putin poluante si mai rationale.
Din aceasta perspectiva este necesar sa se imbine doua extreme:
- minimizarea schimbului dintre motor si mediu sub forma consumului de combustibil la intrare si a poluarii chimice si fonice la iesire; 
- transformarea energiei termice in lucru mecanic trebuie maximalizata;
Transformarea caldurii in lucru mecanic si efectul acesteia supra emisiilor este determinat in special de procesul de ardere, care este in general rezultatul unui mecanism de formare a amestecului aer-combustibil.
De-a lungul unui intreg secol dezvoltarea motoarelor cu aprindere prin scanteie a fost dominata de formarea in exterior a amestecului combustibil intr-un carburator. Acesta a fost inlocuit cu injectia de combustibil la presiune joasa in sistemul de admisie, pana la sisteme controlate electronic.
Formarea in amestecului in interiorul motorului utilizand injectia directa de benzina a fost aplicata pentru prima data de catre Robert Bosch, pentru motoare de avion, in anul 1937. Urmatoarele sisteme au fost dezvoltate de GUTBROD pentru motoare in doi timpi in 1952 si pentru motoare in patru timpi care echipau MERCEDES 300SL in 1956. La aceste motoare criteriul cel mai important an ceea ce priveste dezvoltarea era puterea efectiva si nu consumul sau nivelul emisiilor poluante.
Totusi, formarea amestecului in exteriorul motorului (inainte de evacuarea gazelor arse in ciclul anterior), prin utilizarea unui carburator sau a unei injectii de combustibil in sistemul de admisie, are doua avantaje importante:
- durata mai mare pentru realizarea amestecului carburant;
- conditiile de fluido-dinamice sunt mai bine controlate;
Durata mai mare disponibila pentru formarea amestecului se bazeaza pe faptul ca este practic independent de procesele care se desfasoara in cilindrul motorului. Injectia de combustibil in sistemul de admisie (sub forma unui proces continuu sau a unuia secvential) permite o durata mai mare a formarii amestecului inainte de aprindere si o traiectorie mai lunga a jetului, care este avantajoasa in ceea ce priveste atomizarea si vaporizarea inainte de patrunderea in cilindru. 
Conditiile bune fluido-dinamice pentru formarea amestecului inainte de evacuarea gazelor arse se datoteaza in principal propagarii undelor de aer in interiorul conductelor din sistemul de admisie, caracterizata prin viteza si directie bine definite cu efect benefic asupra atomizarii si modului de distributie a picaturilor de combustibil.
In plus, aerul din conductele de admisie este o faza omogena a unui singur component la presiune joasa, fara variatii semnificative si fara contact cu zone in care sunt gaze arse.
Toate aceste conditii in care se realizeaza formarea amestecului in exteriorul motorului contribuie la simplificarea cerintelor privind sistemul. De exemplu, o presiune de injectie de 0,4-0,5 MPa este suficienta pentru buna atomizare si distributie a aerului daca se utilizeaza un sistem de injectie cu conducta comuna.
Pe de alta parte, formarea in exterior a amestecului prezinta dezavantaje in ceea ce priveste principiul care este determinat in consumul de combustibil si emisiile poluante. Unul din aceste dezavantaje este scaparea fluidului proaspat in galeria de evacuare ca urmare a suprapunerii deschiderii supapelor. Acest dezavantaj este amplificat in cazul motoarelor in doi timpi, la care scaparile sunt cu 30% mai mari.
Un alt dezavantaj rezulta ca efect al omogenitasii fluidului proaspat introdus in cilindru. Un amestec apropiat de cel stoichiometric este benefic pentru o degajare de caldura avantajoasa. Pentru a asigura aprinderea amestecului aer-benzina la sarcini partiale omogenitatea amestecului preformat impune reducerea proportionala a ambilor componenti (aer si combustibil) pentru a se pastra amestecul stoichiometric.De aceea, unica posibilitate de reducere a sarcinii este o gatuire a fluidului proaspat la admisie, ceea ce are ca efect reducerea randamentului termic si, astfel, o crestere a consumului specific de combustibil.
De asemenea, in timpul formarii amestecului in sistemul de admisie nu poate fi evitat contactul direct cu peretii conductelor. In consecinta, in interiorul conductelor de admisie apar concentratii locale de combustibil din cauza undelor de aer sau a contactului partial dintre jet si pereti sau dintre jet si supape. 
In interiorul camerei de ardere impactul dintre picaturile de combustibil si pereti, cauzat de conditiile de curgere din timpul procesului de admisie, provoaca o ardere incomplta ca urmare a lipsei locale de oxigen sau a unei cinetici chimice necorespunzatoare ca urmare a temperaturii reduse a peretilor.


Fisiere in arhiva (1):

  • Motorul cu aprindere prin scanteie - Calcul termic.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1 Apostolescu, N. si Sfinteanu, D Automobilul cu combustibili neconventionali. Editura tehnica, Bucuresti 1989
2 Adelman, H. G Development of a fueled, turbocharedspark-assisted diesel engine and vehicle. SAE techn. Pap. Nr. 831745, 1983.
3 Chamberlin, W. B. si Brandow, W. C. Lubrification experience in methanol-fueled engines under short-trip serviceconditions. SAE techn. Pap. Nr. 831701, 1983.
4 Chaibongsai, s. s.a. Developement of an engine screening test to study the effect of methanol fuel on eranckase oils. SAE Tech. Pap. Nr. 830240, 1983.
5 Ernst, R. J. s.a. Methanol engine durability. SAE. Techn. Nr. 831704, 1983.
6 Kroeger, C. A.. s.a. A neat methanol direct injection combustion system for heavy-duty applications SAE techn. Pap. Nr. 861169, 1986.
7 Likos, W. E. The effect of of the methanol fueling on diesel engine durability. SAE techn. Pap. Nr. 841384, 1984
8 Marbach, H. W. s.a. The effetcs of alcohol fuels and fully formulated lubricants on engine wear. SAE techn. Pap. Nr. 811199, 1981.
9 Marbach, H. W. s.a. The effects of lubricant composition on S.I. engine wear with alcohol fuels. SAE techn. Pap. Nr. 831702, 1983.
10 Naegli, D. W. si Owens, E. C. Engine wear with methanol fuel in a nitrogen-free environment. SAE techn. Pap. Nr. 841374, 1984.
11 Naman, T. M. si Steigler, B. C. Engine and fiel test evaluation of methanol as an automotive fuel. SAE techn. Pap. Nr. 831703, 1983.
12 Owens, E. C. s.a. Effects of alcohol fuels on engine wear. SAE techn. Pap. Nr. 800857, 1980.
13 Ryan, T. W. s.a The mechanism leading to increased cylinder bore and ring wear in methanol fueled S.I. engines.
14 Waskiewiez-Filioreanu, N si Pasa, D. Particularitati constructive ale pompei de injectie pentru motoare policarburante. Sesiunea de comincari stiintifice - Institutul National de motoare termice, 1981.
15 Grunwald, B. Teoria, Calculul si constructia motoarelor pentru autovehicule rutiere, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.
16 http://www.agir.ro/buletine/278.pdf
17 http://www.sugre.info/tools.phtml?id=686&sprache=ro
18 http://www.gpl-auto.ro/gpl.php


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!