Navă tip petrolier 65000 tdw - Proiectarea și dimensionarea pompei de transfer

REZUMAT

Lucrarea de față cu tema ,, Nava tip petrolier 65000 tdw. Proiectarea si dimensionarea

pompei de transfer combustibil” este structurată în cinci capitole, respectând metodologia de

elaborare a proiectului de diplomă și cerințele profesorului îndrumător.

Capitolul unu cuprinde informații generale despre transportul de mărfuri petroliere și

de navele de tip tanc petrolier, iar în ultima parte a capitolului sunt informațiile despre nava de

referință.

În capitolul doi al proiectului de diplomă s-a efectuat calculul rezistenței la înaintare și

al puterii de remorcare utilizându-se softul specializat Autopower. Capitolul se finalizează cu

alegerea motorului de propulsie.

Capitolul trei prezintă detaliat instalația de alimentare cu combustibil de la bordul navei.

În capitolul patru este determinată geometria tancurilor de combustibil greu.

Capitolul cinci cuprinde informații despre pregătirea combustibilului la bord.

Proiectul de diplomă conține la final concluziile si referințele bibliografice utilizate

pentru elaborare.

INTRODUCERE

Unul din fenomenele deosebit de relevante ale perioadei postbelice îl constitue revoluția

tehnico-știițifică ce a dus la realizarea pe plan mondial a unui avânt tehnico-economic general.

Schimbul de valori materiale , comerțului mondial , consecință a acestui progres, a crescut

considerabil, antrenând un număr tot mai mare de țări.

La realizarea circulației volumului imens de mărfuri, în creștere anuală vertiginoasă ,

transportului naval i-a revenit revenit rolul de prim ordin, atât cantitativ cât și ca operativitate

și acestea nu numai pentru că transportul pe apă este mai ieftin ci , mai ales , din cauza

diversificării surselor de relații comerciale , înmulțirii numărului de participanți la aceste

diversificări și caracterului tot mai complex al schimburilor comerciale internaționale.

Se poate spune nu numai figurative , ci ca o realitate economic pură, ca mările și

oceanele formează o punte de legătură trainică, eficientă și necesară între țările lumii, mai mult

decât atât, țările continetele își dezvoltă prin mari lucrări artificiale rețeaua de ape naturale în

căi navigabile spre a prelungii transportul pe apă cât mai adânc în interiorul continentelor și

prin canaluri , până la porțile marilor întreprinderi industriale.

În 1963 mărfurile lichide , în totalitate , au reprezentat în transportul maritim 710

milioane tone, față de 620 milioane tone mărfuri uscate.

În anii următori , până în 1975 creștearea de tonaj transportat pe mare , la cele două categorii

de mărfuri a evoluat de așa natură, încât vracul lichid(produsele petroliere) a ajuns la aproape

1 800 milioane tone, iar mărfurile uscate (vrac și generale la peste)1 300 milioane tone.

Investigația prevede aproximtiv 4000 milioane tone în traficul maritim mondial al vracului

lichid in 1985 , cantitate care poate fi, desigur, amendată în raport cu măsurile de economie și

austeritate privind consumurile de petrol în țările puternic industrializate, cât și de raționalizarea

exploatărilor marilor zăcăminte de petrol descoperite în ultimii ani în țările Africii de Nord , în

Alaska și în subsolurile numeroaselor platform continentate , unde prospecțiunile geologice

continuă. În acest domeniu ar fi posibil necesarul de capacități navale de transport să fie

ponderat și de utilizarea în zone indicate a transportului petrolului prin sistemul conducător

(pipe-lines), mai ales special în Alaska și dacă pe distanțe mari va da rezultate scontate. Chiar

în această situație navele petroliere rămân necesare pentru dispersarea produselor de la

extremitatea liniei tubular către marii consumatori interni sau externi,situați la distanțe mari. În

orice ipoteză , traficul mondial vrac lichid (produse petroliere) a crescut până în 2008 atunci

când cererea a început să scadă.