Nivelul de depresie al persoanelor private de libertate vs. persoane libere

Cuprins licență

LISTA ABREVIERILOR 4
INTRODUCERE 5
CAPITOLUL 1 Depresia 7
1.1. Conceptualizarea depresiei 7
1.2. Tipuri de depresie si simptome 9
1.2.1. Tulburarea depresiva majora 9
1.2.2. Tulburarea depresiva persistenta 10
1.2.3. Tulburarea dismorfica premenstruala 11
1.2.4. Specificatori pentru tulburarea depresiva 12
1.3. Cauzele depresiei 13
1.4. Metode de tratare ale depresiei 15
1.5. Depresia si acceptarea propriei persoane 16
CAPITOLUL 2 Mediul penitenciar 18
2.1. Introducere in mediul penitenciar 18
2.2. Factorii comportamentali: devianta si delicventa 19
2.2.1. Delimitari conceptuale - devianta si delicventa 19
2.2.2. Factorii comportamentului infractional 20
2.3 Manifestari comportamentale 21
2.3.1. Caracteristicile infractorului 21
2.3.2. Categorii de infractori 23
2.4. Depresia si mediul penitenciar 25
2.5. Cercetari asemanatoare 26
2.5.1. Cercetarea lui Thomas Durham si a lui Jennifer Boothby 26
2.5.2. Cercetarea lui Greg E. Dear 28
CAPITOLUL 3 Metodologia cercetarii 30
3.1. Scopul cercetarii 30
3.2. Obiectivele cercetarii 30
3.3. Ipotezele cercetarii 31
3.4. Esantionul 31
3.5. Instrumente si metode utilizate 32
3.5.1. Metodologia elaborarii chestionarului propriu 34
3.6. Analiza si interpretarea datelor 38
3.6.1. Demonstrarea primei ipoteze 38
3.6.2. Demonstrarea ipotezei 2 41
3.6.3. Demonstrarea ipotezei 3 45
3.6.4. Demonstrarea ipotezei 4 50
3.6.5. Confirmarea ipotezei 5 55
CONCLUZII 57
REZUMAT 59
BIBLIOGRAFIE 61
ANEXE 66

Extras din licență

INTRODUCERE
Din punctul meu de vedere, depresia este o tulburare foarte grava, careia nu i se acorda atentia necesara, avand in vedere ca numarul victimelor creste ingrijorator. Conform W.H.O., intre anii 2005-2015 s-a inregistrat o crestere de 18% a persoanelor care se confrunta cu depresie.
Mediul privat de libertate reprezinta pentru multi un subiect sensibil. Depresia in mediul penitenciar este o tema insuficient explorata, bunastarea detinutilor nefiind de o importanta majora.
Datorita putinelor cercetari referitoare la depresia in mediul privat de libertate, am decis sa elaborez un studiu comparativ intre depresia din mediul liber si depresia din mediul penitenciar, cu scopul de a descoperii daca exista diferente semnificative si daca privarea de libertate reprezinta un factor cauzator de depresie.
Lucrarea prezinta sinteza si analiza bibliografiei de specialitate, recoltarea datelor care a avut loc la Penitenciarul Spital Constanta-Poarta Alba, analiza si interpretarea datelor cu ajutorul SPSS-ului.
Obiectivul principal al acestei cercetari este de a demonstra ca persoanele private de libertate au un grad mai ridicat de depresie in comparatie cu persoanele libere. Obiectivele specifice ale acestei cercetari sunt: de a identifica gradul de acceptare a propriei persoane; cat de mult sunt afectati detinutii de faptul ca sunt privati de libertate, sub aspect al depresiei; modul in care coreleaza trasaturile de depresie.
In aceasta lucrare se regasesc cinci ipoteze: Se prezuma ca exista diferente semnificative in ceea ce priveste depresia si gradul de libertate, respectiv persoane libere si persoane private de libertate; Se prezuma ca exista diferente semnificative in ceea ce priveste acceptarea propriei persoane si gradul de libertate, respectiv persoane libere si persoane private de libertate; Se prezuma ca exista diferente semnificative in ceea ce priveste acceptarea propriei persoane si categoria de varsta a persoanelor participante la cercetare; Se prezuma ca exista diferente semnificative in ceea ce priveste depresia si categoria de varsta a persoanelor participante la cercetare; Se prezuma ca exista o corelatie intre trasaturile de depresie. 
Cercetarea este alcatuita din doua grupe, 30 de participanti aflati in penitenciar si 30 de participanti aflati in libertate. Subiectii din ambele grupe sunt impartiti pe baza criteriului varsta in: 10 subiecti cu varste cuprinse intre 20 si 29 de ani, 10 subiecti cu varste cuprinse intre 30 si 39 de ani si 10 subiecti cu varste cuprinse intre 40-49 de ani.
CAPITOLUL 1
DEPRESIA
1.1. Conceptualizarea depresiei
Depresia este o tulburare grava, intalnita din ce in ce mai des in ultima perioada. Conform W.H.O., aproximativ trei sute de milioane de persoane sufera de depresie la nivel global, inregistrandu-se o crestere de 18% intr-un interval de zece ani, respectiv intre 2005-2015 (W.H.O., 2017).
Un studiu comparativ realizat pe populatia Europei intre 2005 si 2011, arata ca in 2005 procentul persoanelor afectate de tulburari psihice era cu 38,2% mai mic decat in 2011, unde depresia se claseaza pe locul trei in ierarhia celor mai intalnite tulburari, cu un procent de 6,9% (Wittchen et al. 2011). Boyd si Weissman sunt de parere ca depresia este mai frecventa la femei decat la barbati (apud. Gilbert, 1992). Un alt studiu comparativ intre Romania si Statele Unite ale Americii releva ca nu exista diferente semnificative al numarului de persoane afectate de depresie (David, 2015).
In literatura de specialitate, depresia este definita de Sillamy ca fiind o ,,stare morbida, mai mult sau mai putin durabila, caracterizata indeosebi de tristete si de o scadere a tonusului si energiei. Anxios, dezgustat, descurajat, subiectul deprimat este incapabil sa infrunte cea mai mica dificultate, fiind de asemenea lipsit de orice initiativa. El sufera din cauza neputintei sale si are impresia ca facultatile sale intelectuale, mai ales atentia si memoria, sunt degradate. Sentimentul de inferioritate care rezulta de aici ii sporeste si mai mult melancolia. (...) Cele mai afectate sunt femeile maritate din clasa muncitoare (60%) si persoanele care au un nivel de instruire superior (cadre didactice, personal administrativ, sefi de intreprindere), de varsta matura (intre 45 si 54 de ani). Depresia exista si la copil. Ea se manifesta, in general, printr-o dereglare de dispozitie (plictiseala, dezinteres, indiferenta) si tulburari de comportament (instabilitate, agresivitate, opozitie, scadere a randamentului scolar, bulimie)." (Sillamy, 2000, p. 96).
,,Depresiunea", asa cum o numeste Neveanu, este o ,,stare psihica morbida, caracterizata printr-o scadere a tonusului de activitate psihica si motorie, insotita de o dispozitie sufleteasca astenica, de tristete exagerata, de deprimare, fatigabilitate si anxietate. Este intalnita intr-o forma grava in unele boli psihice, in special in psihoza maniaco-depresiva. Relativ frecvent intalnite sunt formele usoare de d. aparute ca o reactie fireasca la situatii dificile de viata (moartea unei persoane dragi, divort, certuri, insuccese) sau in urma unei munci istovitoare, a unui regim alimentar sever. Asemenea stari de d. pot apare la orice varsta, dar mai ales in adolescenta si la varstele inaintate. Unele stari de d. neocazionale, si care isi au radacinile in modul de structurare a personalitatii, necesita o schimbare a conditiilor de viata si activitate, si, totodata, tratament psihoterapeutic." (Neveanu, 1979, p. 187).

Fisiere în arhivă (1):

 Nivelul de depresie al persoanelor private de libertate vs. persoane libere.docx

Imagini din acest licență

Bibliografie

American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.), Arlington, VA, pp. 155-188
Banciu, D., (1992), Control social si sanctiuni sociale, Editura Hyperion XXI, Bucuresti, p. 123
Banciu, D., (1995), Sociologie juridica, Editura Hyperion XXI, Bucuresti, p. 177
Baldwin, D. D., Birtwistle, J., (2002), An Atlas of Depression, Editura The Parthenon Publishing Group, p. 141
Bogdan, T., Santea, I., Dragan-Cornianu, R., (1983), Comportamentul uman in procesul judiciar, Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, p. 110
Boothby, J. L. & Durham, T. W., (1999), Screening for depression in prisoners using the Beck Depression Inventory, Criminal Justice and Behavior, 26 (1), pp. 107-124. http://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/0093854899026001006
Bulgaru, M., (2003), Sociologie Volumul I, Editura USM, Chisinau, p. 292
Bulgaru, M., (2005), Asistenta sociala si justitia juvenila: modalitati de integrare si cooperare, Editura USM. Chisinau. pp. 8-10
Butoi, T., Butoi, I. T., (2004), Psihologie judiciara, Editura Fundatiei Romania de Maine, pp. 51-69
Calinci, M. C., (2009), Valorile comportamentale si reducerea violentei in scoala, Editura Educatia 2000+, Bucuresti, p. 50
Chamberlain, J., Haaga, D., (2007), Chestionarul de acceptare neconditionata a propriei persoane (adaptat de Macavei, M.). In D. David (coordonator), Sistem de evaluare clinica. Editura RTS, Cluj-Napoca
Cunningham, W. G. Jr., (1998), Conflict Theory and Conflict in Northern Ireland, A thesis submitted in complete fulfilment of the requirements for the degree of Master of Literature in Political Studies, The University of Auckland, 1998, CAIN Web
David, D., (2006), Tratat de psihoterapii cognitive si comportamentale, Editura Polirom, Iasi, pp. 291-294
David, D., (2015), Psihologia Poporului Roman, Editura Polirom, Iasi, p. 297
Dear, G. E., (2000), Functional and Dysfunctional Impulsivity, Depression, and Suicidal Ideation in a Prison Population, The Journal of Psychology: Interdisciplinary and Applied, 134(1), p. 77-80, DOI: 10.1080/00223980009600850
Dickman, S. J., (1990), Functional and dysfunctional impulsivity, Journal of Personality
and Social Psychology, 58, p. 101
Dincu, A., (1993), Bazele criminologiei, Editura Proarcadia, Bucuresti, p.54 
Freud, A., (2002), Normal si patologic la copil, Trad. Alecu, C., Popescu, C., Editura Fundatiei Generatia, Bucuresti, p. 155
Georgescu, M., (2006), Introducere in consiliere psihologica, Editura Fundatiei Romania de Maine, p. 33
Gheorghe, F., (1996), Psihologie penitenciara, Editura Oscar Print, Bucuresti, p. 49
Gheorghe, F., (2006), Fenomenologie penitenciara, Editura Oscar Print, pp. 31-112
Gilbert, P., (1992), Depression. The evolution of powerlessness, Editura Routledge, New York, p. 54
...