Noțiuni de eschatologie iudaică

Cuprins licență Cum descarc?

4 / Preliminarii
5 / Binele si raul 
11 / Fericirea
16 / Invierea
27 / Moartea
36 / Nemurirea sufletului
49 / Paradisul
54 / Rasplata si pedeapsa
67 / Rascumpararea
76 / Viata dupa moarte
81 / Addenda: Scurt vocabular escatologic
81 / Gog si Magog
84 / Olam Ha-Ba
87 / She'ol
91 / Gilgul
93 / Consideratii finale
122 / Bibliografie generala

Extras din licență Cum descarc?

Preliminarii
Desi nu ofera nici o idee abstracta cu privire la viata de dupa moarte si cu atat mai putin o perspectiva escatologica sistematica, Biblia face referinta la -  aharit ha-yamim -  cuvant care, de multe ori, are o asemenea conotatie. Literal, termenul semnifica ,,sfarsitul zilelor," ,,sfarsitul lumii", la fel ca si termenul cu origine akkadiana -  ina ahrat umi (de la vechiul ina ahriat umi) - , de multe ori scurtat ca ina ahrati, care semnifica pur si simplu ,,in viitor" sau ,,pentru viitor". 
De asemenea, termenul evreiesc be-aharit ha-yamim, poate uneori sa insemne ,,in viitor, in timpul care va urma" (de pilda la Profeti), pentru ca alteori conotatia escatologica sa nu fie implicita (de exemplu: Deut. 4:30; 31:29; cf. aharit, ,,un viitor" in Ier. 29:11). In ultimele secole dinaintea distrugerii celui de-al Doilea Templu, a aparut un nou termen cu o stricta semnificatie escatologica: kez (qez) ha-yamim, care inseamna literal ,,termenul de zile" (Dan. 12:13b; cf. termenul similar et qez ,,termenul zilelor," Dan 8:17 ; 11:35, 40; 12:4, 9).
Pentru a descifra ideile escatologice israeliene, unii savanti au analizat conceptele similare ale vechilor vecini, respectiv egiptenii si babilonienii, considerand ca ar fi putut exista unele imprumuturi din aceste surse in detaliile secundare ale descrierii conditiilor teribile din perioada escatologica. Totusi, in afara unor concepte generale, comune pentru intregul Orient Apropiat antic, escatologia evreilor nu este debitoarea nici unei influente pana in perioada tarzie a asa-numitei literaturi inter-testamentare (Daniel).
Mai multe texte escatologice sunt dificil de datat. In anumite cazuri in care, de pilda, se face trimitere la o profetie pre-exilica potrivit careia Ierusalimul este deja distrus si poporul iudeu se afla in exil, este legitima suspiciunea ca astfel de pasaje ar fi inserate ulterior. Totusi, atunci cand lipsesc astfel de indicii, presupunerea potrivita ar fi aceea ca textele escatologice in cauza apartin profetului pre-exilic caruia ii sunt atribuite.
BINELE SI RAUL
In Biblie
Ca o incununare a credintei evreiesti in Unicul Dumnezeu, viata este vazuta -  privita in ansamblu -  ca buna, Dumnezeu insusi intarind aceasta concluzie in Gen. 1:10: ,,toate erau bune foarte". Intr-o perspectiva monoteista, una din problemele dificile priveste existenta raului in multiplele sale forme -  catastrofele naturale, durerea si chinul in viata omului, raul moral si pacatul - , precum si rolul pe care acesta il joaca in planul pe care Creatorul l-a pregatit pentru lume! 
Aceasta chestiune nu a primit prea multa importanta in cartile timpurii ale Bibliei, preocupate mai degraba de stabilirea unor normative etico-religioase. In cartile mai tarzii insa, cand statutul individului in raport cu Dumnezeu castiga o oarecare importanta, devine necesara lamurirea existentei raului intr-o lume guvernata de un Dumnezeu omnipotent si milostiv. Ieremia este cel care formuleaza cel dintai mult invocata dilema a prosperitatii celor rai si a vicisitudinilor intalnite in viata de cei drepti. 
Problema apare, de asemenea, si in cartile Isaia, Iov sau Psalmi, unde au fost date diferite raspunsuri, ulterior elaborate de talmudisti si filozofi, care insa n-au pomenit vreodata ideea unei recompense ceresti ca pe o posibila solutie. 
In literatura Talmudica
Pentru rabinii perioadei talmudice, existenta raului intr-o lume creata de un Dumnezeu milostiv si iubitor a ridicat o serie de probleme teologice ale caror rezolvari n-au oferit o teodicee coerenta. 
Mai intai, in privinta existentei raului, rabini au subliniat ca, la fel precum binele, si raul deriva din Dumnezeu. Aceasta insistenta a incercat sa reduca orice implicatie a dualista, ideea unei zeitati separate responsabila cu aparitia raului fiind respinsa cu obstinatie de rabini, care spun chiar ca ,,omul ar trebui sa-L binecuvanteze pe Dumnezeu pentru existenta raului, la fel cum il binecuvanteaza pentru bine" (Ber. 33b) si indicand in sprijinul monoteismului versetul ,,Eu sunt Domnul si nimeni altul! Eu intocmesc lumina si dau chip intunericului, Cel ce salasluieste pacea si restristea ii lasa cale" (Isa 45:6-7). 
In chestiunea distributiei inechitabile a binelui si raului in lume, socotesc deseori aceasta realitate ca e un mister insondabil si insolvabil in raport cu puterile mintii omenesti, aducand in sprijin versetul: ,,Eu voi trece pe dinaintea ta, toata slava Mea, voi rosti numele lui Iahve inaintea ta si cel ce va fii de miluit il voi milui si cine va fii vrednic de indurare, de acela ma voi indura." (Ex. 33:19), citat in (cf. Ber. 7a). 
Alteori sunt avansate solutii explicative vagi sau partiale precum aceea ca se intampla ca omul drept care sufera in aceasta lume sa nu fie in intregime drept, iar cei rai care prospera sa nu fie complet rai sau, altfel, cel dintai este posibil sa nu fie un descendent al unor oameni drepti, in vreme ce cel din urma prospera datorita meritelor parintiilor lui (Ber. 7a). 
De asemenea, la originea necazurilor celor drepti se considera ca pot sta ispitele si rautatile prin care diavolii ii pot incerca (Ber. 6a; Gen. R. 84:3). Totusi, explicatia cea mai larg raspandita cu privire la suferintele dreptilor in aceasta lume este aceea ca ei indura pedepse ispasitoare pentru pacatele marunte, in asa fel incat sa se poata bucura de intreaga recompensa in paradis, in timp ce cei rai sunt recompensati in aceasta lume pentru fiecare fapta buna pe care o savarsesc, astfel incat in lumea ce va veni ei vor culege intreaga masura a pedepsei pe care o merita (Ber. 4a; Eruv. 19a; Ta'an 11a; Kid. 39b, Avot 2:16; Gen.R 33:1; Yal., Ecles. 978).

Fisiere în arhivă (1):

 Notiuni de eschatologie iudaica.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

LITERATURA TALMUDICA: 
A. Altmann (ed.), Studii biblice si altele (1963);
A. Buechler, Studies in Sin and Atonement (1928); 
A. Marmorstein, The Doctrine of Merits in Old Rabbinical Literature (1920); 
A. Marmorstein, Doctrina teologica rabinica veche a lui Dumnezeu, (1927); 
E. E. Urbach, Haial, Pirkei Enninot ve-De'ot (1969); 
G.F. Moore, Iudaismul, 3 vol. (1949); 
K. Kohler, Jewish Theology (1918); 
S. Schechter, Aspecte ale teologiei rabinice (1909); 
FILOZOFIE ANTICA SI MEDIEVALA EVREISCA: 
A. Marmorstein, Studii in Teologia Iudaica (1950) 
A. Heidel, The Gilgamesh Epic and Old Testament Parallels (1949); 
B.S .Childs, Mit si realitate in vechiul Testament (1962); 
E.A. Speiser, in BASOR, 140 (1955);
E.A. Speiser, in Festschrift Johannes Friedrich (1959); 
F. Delitzsch, Das Salomonische Spruchbuch (1873) 
Guttmann, Philosophies, index, s.v. evil;
G. Vajda, in Archives d'historie doctrinale et litteraire du Moyen Age, 15 (1946).
H. Davidson, Jewish Medieval and Renaissance Studies (1967); 
H.A. Wolfson, Philo (1947), index, s.v. evil. 
H.H. Rowley (ed.), Studii despre profetii din Vechiul Testament (1950)
H.H. Rowley (ed.), Credinta Israelului (1956) 
H.L. Ginsberg, VT, 7 (1957); 
Husik, Philosophy, index, s.v. Evil, f Problem of; s.v. Immortality;
H. Stack si P. Billerbeck, Kommentar zum Neuen Testament, 4 (1928), 1928); 
H. Blumberg, in Wolfson jubilee volume, I (1965), 165-85.
J. Derenbourg, Oeuvres completes de R. Saadia, 6 (1894); 
J. Frazer, Folclorul in Vechiul Testament, 1 (1919); 
J. Touzard, in: RB, 7 (1898); 
J. Zandee, Moartea ca inamic dupa conceptiile vechilor egipteni (1960); 
J.A. Bailey, in: JBL, 89 (1970); 
J.L. McKenzie, in: Studii Teologice, 15 (1954); 
K. Kohler, Rai si Iad in religia comparativa (1923); 
L. Finkelstein, Fariseii, 2 (1962); 
L. F. Burney. Israel's Hope oj Immortality (1909); 
L. Jacob, Principiile Credintei Iudaice (1964); 
M.R. Lehman, VT, 3 (1953); 
N.M. Sarna, Intelegerea Genezei (1966); 
R. Gordis, in JBL, 89 (1970); 
R.H. Charles, Escatologia (1963);
S. Horovitz, Die Psychologie bei den juedischen Religionsphilosophen des Mittelalters von Saadia bis Maimuni, 4 vol. (1898-1912); 
S.N. Kramer, Iraq, 22 (1960); 
S.E; Lowenstamm, EM, 4 (1962);
P. Humbert, Studii despre povestirea paradisului si cadere in Geneza (1940);
Th. C. Vriezen, Orderzoek naar de paradijs-voorstelling bij de oude Semietische volken (1937); 
T.H. Gaster, Mituri, legende si obiceiuri in Vechiul Testament (1969); 
W. Baumgartner, Zum Alten testament und seiner Umwelt (1959); 
W.F. Albright, in: VTS, 4 (1957).
U. Cassuto, in Studii in amintirea lui M. Schorr (1944); 
FILOZOFIE EVREIASCA MODERNA: 
A. Altmann si S.M. Stern, Isaac Israeli (1958), index s.v. union; 
A. Davies, Antiseiismul si mintea crestina; Criza de constiinta dupa Auschwitz (1969); 
A.H. Friendlander, Inafara vartejului; Un cititor al literaturii holocaustului (1968); 
D. Kaufmann, Studien ueber Salomon ibn Gabirol (1889); 
E. Wiesel, Noaptea (1960); 
E. Wiesel, Legendele timpului nostru (1968); 
E.L. Fackenheim, Cercetarea trecutului si prezentului, (1968); 
E.L. Fackenheim, Prezenta lui Dumnezeu in istorie: Afirmatii iudaice si reflectii filosofice (1970); 
F. A. Rothschild, Between God and Man (1959).
G. Vajda, Teologia ascetica a lui Bahya ibn Paquada (1947); 
J. Gutmann, Filosofia lui Gabirol (1889); 
J. B. Agus, Modern Philosophies of Judaism (1941); 
M. Buber, Eclipsa lui Dumnezeu (1952); 
M. Friedman, Negarea nimicniciei noastre (1967); 
M. Friedman, Martin Buber (1960); 
M.Z. Schreiner, in Mi-Mizrah u-mi-Ma'arav, 4 (1889); 
R.L. Rubenstein, in D. Cutler, Situatia religioasa: 1968 (1968); 
R.L. Rubenstein, Imaginatia religioasa (1967); 
S. Horovity; in: Jahresbericht des juedisch-theologischen Seminars (Breslau, 1906); 
S. Pines, in Tarbiz, 27 (1957/58); 
W. Herberg, Iudaismul si Omul Modern (1951).