Introducere. 4 Capitolul 1. Consideraţii generale privind administraţia publică. 6 1.1. Administraţia publică şi statul. 6 1.2. Definiţia administraţiei publice. 8 1.3. Scopul administraţiei publice. 11 Capitolul 2. Noţiunea de act administrativ. 17 2.1. Definiţia actului administrativ. 17 2.2. Trăsăturile caracteristice ale actului administrativ. 18 2.3. Clasificarea actelor administrative. 23 2.4. Baza legală a actelor administrative. 26 Capitolul 3. Condiţiile de valabilitate ale actelor administrative. 28 3.1. Condiţiile de valabilitate ale actelor administrative de autoritate si consecinţele juridice ale nerespecţării acestora. 28 3.1.1. Condiţiile de valabilitate ale actelor administrative de autoritate ale administraţiei publice locale. 28 3.1.2. Consecinţele juridice ale nerespectării condiţiilor de valabilitate ale actelor administrative de autoritate. 36 3.2. Formele procedurale de elaborare a actelor normative. 39 3.3. Intrarea în vigoare a actelor administrative de autoritate. 44 Capitolul 4. Modificarea, suspendarea, revocarea şi încetarea actului administrativ . 49 4.1. Încetarea efectelor juridice ale actelor administrative prin acte juridice . 49 4.1.1. Suspendarea actelor administrative. 49 4.1.2. Modificarea şi revocarea actelor administrative . 51 4.1.3. Anularea şi inexistenţa actelor administrative. 54 4.2. Încetarea efectelor juridice ale actelor administrative . 57 Capitolul 5. Practică judiciară în materia anulării actelor administrative . 60 Concluzii. 66 Bibliografie. 69
Introducere De-a lungul timpului, în literatura juridică, s-au utilizat mai multe noţiuni pentru a desemna actele juridice cu caracter unilateral ale autorităţilor administraţiei publice. Actul administrativ reprezintă forma juridică principală de activitate a autorităţilor administraţiei publice şi în secundar şi a altor autorităţi publice, ce constă într-o manifestare unilaterală şi expresă de voinţă prin care se dă naştere, a modifica sau a stinge drepturi si obligaţii, în realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instanţelor judecătoreşti Actul administrativ face parte din categoria formelor concrete de realizare a activităţii administraţiei publice producătoare de efecte juridice. Când spunem că o formă concretă de activitate dă naştere la efecte juridice, înţelegem că aceasta dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice. Instituţie deosebit de importantă a dreptului administrativ, de o complexitate surprinzătoare la prima vedere, revocarea actului administrativ nu este reglementată expres. Configuraţia acestei instituţii este dată de o bogată practică judecătorească şi de numeroasele studii teoretice ce i-au fost dedicate, bazate pe interpretarea principiilor generale ale dreptului public, corelate cu necesităţile vieţii sociale. Cu toate că atât practica cât şi teoria sunt destul de contradictorii, în lipsa unui text legislativ precis, câteva principii s-au impus, creind, dacă nu o teorie generală a revocării, cel puţin câteva puncte de sprijin pe care aceasta să se poată edifica. Una din caracteristicile actului administrativ este de a fi revocabil. Aceasta înseamnă că Administraţia poate anula ea însăşi actele pe care le-a emis şi pe care le consideră ilegale sau inoportune. Acest drept nu este însă nelimitat, căci principiul revocabilităţii actului administrativ intră în contradicţie (fiind astfel limitat) cu principiul intangibilităţii drepturilor legal dobândite şi cu principiul neretroactivităţii actului administrativ Trebuie aşadar distins în primul rând după cum ieşirea din vigoare a deciziilor este neretroactivă sau retroactivă, apoi după cum deciziile sunt legale sau ilegale şi în toate cazurile după cum ele au creat sau nu drepturi. Capitolul 1. Consideraţii generale privind administraţia publică 1.1. Administraţia publică şi statul Administraţia publică are un rol tot mai important în cadrul societăţilor moderne, ca principală pârghie în realizarea obiectivelor pe care şi le propune statul. Ea este aceea care vine să transpună în practică, prin organizare a executării, dar şi de executare a valorilor politice exprimate prin acte normative . Statul reprezintă o colectivitate umană, stabilită într-un anumit teritoriu determinat, asupra căreia se exercită în mod exclusiv o autoritate politică. Este nevoie, aşadar, pentru constituirea unui stat să fie întrunite trei elemente: teritoriul, populatţia şi autoritatea politică suverană (autoritatea publică) . El se deosebeşte de alte organizaţii umane cu aceleaşi caracteristici prin natura activităţilor sale fundamentale, desemnate prin termenul de “funcţii ale statului”: funcţia legislativă, funcţia executivă, funcţia judecătorească. Teritoriul este dimensiunea materială a statului. Teritoriul statului este acea parte a globului pământesc cuprinzând solul, subsolul, apele şi coloana aeriană de deasupra solului şi apelor, asupra căreia statul îşi exercită suveranitatea. Potrivit legilor în vigoare, teritoriul statului român prezintă următoarele caractere juridice: inalienabilitatea (art. 3 alin. 1 din Constitutie) - frontierele nu pot fi modificate altfel decât prin Constituţie şi nici un alt stat nu poate avea atribuţii de putere pe teritoriul statului român şi indivizibilitatea. România este un stat unitar şi indivizibil (art. 1, alin.1 din Constitutie). Teritoriul, ca element constitutiv al statului, nu poate fi divizat sau încorporat în alte entităţi statale, ceea ce nu exclude posibilitatea ca, pentru o mai bună administrare a teritoriului şi o mai eficientă satisfacere a necesităţilor colectivităţilor locale, statul să recurgă la organizarea administrativă a teritoriului. Teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii (art. 3, alin.3 din Constitutie). Cât priveşte populaţia, cuprinde două mari categorii: cetăţeni ai statului respectiv şi locuitorii care nu au aceeaşi cetăţenie. În cea de-a doua categorie intră cetăţenii altor state şi apatrizii (persoanele care nu au nici o cetăţenie).
1. Alexandru Ioan, Administraţia publică, teorii, realităţi, perspective, ediţia a IV-a, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2007 2. Apostol Tofan Dana - Drept administrativ, vol. I, Editura All Beck, Bucureşti, 2003 3. Bălan E. - Elemente de drept administrativ, Editura Trei, Bucureşti, 2000 4. Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan”, Ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998 5. Drăganu Tudor - Actele de drept administrativ, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1959 6. Drăganu Tudor - Nulităţile actelor administrative individuale, în „Studia Napocensia”, Editura Academiei, Bucureşti, 1974 7. Dumitru Brezoianu, Mariana Oprican - Administraţia publică în România, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2008 8. Giurgiu L. - Drept administrativ, Editura Sylvi, Bucureşti, 2001 9. Gheorghe Guţu, Dicţionar latin-român, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1993 10. Ionescu Romulus - Drept administrativ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970 11. Iovanaş Ilie - Dreptul administrativ, Activitatea administraţiei publice, Controlul exercitat asupra activităţi administraţiei publice, Editura Servo - Sat, 1997 12. Iorgovan Antonie, Tratat de drept administrativ, Bucureşti, 2001 13. Iorgovan A. - Tratat de drept administrativ, vol. I, Ediţia 4, Editura All Beck, 2002 14. Imbrescu Ion, Elemente de ştiinţa administraţiei, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2008 15. Lazăr Rozalia Ana, Legalitatea actului administrativ, Editura All Beck, Bucureşti, 2004 16. Manda C. - Drept administrativ - tratat elementar, ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită, Editura Lumina Lex, 2007 17. Mircea N. Costin - Dicţionar de drept civil, Editura Ştiinţifică Bucureşti, 1980 18. Negoiţă Al. - Drept administrativ, Editura Sylvi, Bucureşti, 1996 19. Oroveanu M.T. - Tratat de drept administrativ, Editura Cerma, Bucureşti, 1996 20. Petrescu Rodica Narcisa, Drept administrativ, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2004 21. Popescu-Slăniceanu Ion, Drept administrativ, Editura Independenţa Economică, Piteşti, 2011 22. Prisăcaru I. - Tratat de drept administrativ român, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1995 23. Trăilescu A. – Drept administrativ, Ediţia a IV-a, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2010 24. Vedinaş Verginia, Drept administrativ, ediţia a II-a revăzută şi actualizată, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2006
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
