PARTEA I - PREZENTAREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE CAPITOLUL I 1.MOTIVATIA LUCRARII 2.ETIOLOGIE SI ETIOPATOGENIE CAPITOLUL II 1.NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A INIMII SI ARTERELOR 2.FIZIOPATOLOGIE 3.CLASIFICAREA HIPERTENSIUNII ARTERIALE CAPITOLUL III 1.TABLOUL CLINIC AL HIPERTENSIUNII ARTERIALE ESENTIALE 2.EVOLUTIA SI PROGNOSTICUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE 3.BOLI SI TULBURARI ASOCIATE HIPERTENSIUNII ARTERIALE 4.DIAGNOSTIC POZITIV 5.EXPLORARI PARACLINICE 6.DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL CAPITOLUL IV 1.TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE 2.PROFILAXIE PARTEA A II-A - NURSINGUL PACIENTILOR CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA CAPITOLUL I 1.INTRODUCERE IN NURSING 2.PROCES DE NURSING/INGRIJIRE CAPITOLUL II 1.ROLUL UNIC, ESENTIAL, AL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIRILE DE BAZA ALE BOLNAVILOR 2.COMPONENTELE INGRIJIRILOR DE BAZA IN CAZUL PACIENTILOR CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA CAPITOLUL III 1.PREZENTAREA PROCESELOR DE INGRIJIRE 2.CONCLUZII
Hipertensiunea arteriala este un sindrom caracteristic prin cresterea presiunii sistolice si a celei diastolice peste valorile normale. Dupa Organizatia Mondiala a Sanatatii, se considera valori normale pentru presiunea maxima 140 - 160mmHg, interpretate in raport cu varsta, sexul, si greutatea, iar pentru minima 90 - 95mmHg. Boala ar fi esential nervoasa, produsa de o tulburare in activitatea centrilor nervosi superiori. Diferiti excitanti din sfera psiho-emotionala (necazuri, griji, nesiguranta) actionand pe fondul unei predispozitii ereditare duce la aparitia unor focare de excitatie permanenta la nivelul scoartei cerebrale, determinand, secundar, o vasoconstrictie arteriala. In lantul patogenic al hipertensiunii arteriale mai intervine tot prin intermediul scoartei, sistemul endocrin si rinichiul. Modificarile fundamentale locale care stau la baza hipertensiunii sunt vasoconstructia arteriala si cresterea continutului peretelui arterial in apa si sare. Mai tarziu apar leziuni organice si osteoporoza, care grabesc evolutia si agraveaza prognosticul prin complicatii. HIPERTENSIUNEA ESENTIALA a fost definita ca o boala cu etiologie necunoscuta. Cert este ca in primul stadiu de boala, prin nici una din metodele actuale de investigatie, nu se pot pune in evidenta afectiuni care ar putea explica cresterea presiunii sanguine. Au dat rezultate negative si cercetarile morfopatologice. Conceptia larg acceptata este aceea a etiologiei si patogenezei multifactoriale. In sensul acestei teorii, hipertensiunea esentiala este explicata prin interactiunea dintre o serie de factori endogeni (varsta, sex, predispozitie ereditara,etc) si influentele mediului inconjurator. Constelatia acestor factori variaza de la un individ la altul si, la acelasi subiect, se poate complica in cursul evolutiei bolii. Manifestarile clinice ale hipertensiunii arteriale esentiale apar de regula dupa varsta de 35 - 40 de ani. Pana la varsta de 50 de ani, boala este ceva mai frecventa la barbati decat la femei, dupa aceea raportul se inverseaza. Diferentele sunt usoare, in general, lipsite de importanta practica. Debutul clinic al hipertensiunii la femei coincide adeseori cu menopauza, ori cu sarcina. Varsta pacientului nu constituie, insa, o cauza directa de boala. Aparitia manifestarilor clinice si cresterea progresiva a incidentei bolii in a doua jumatate a vietii este rezultatul actiunii indelungate si cumulative a unor factori de mediu inconjurator, asupra organismului. Momentul aparitiei bolii este determinat de felul in care reactioneaza aparatul cardiovascular la actiunea acestor influente ale mediului ambiant. Unul dintre factorii ce determina aceasta reactivitate individuala este predispozitia ereditara. De multa vreme se cunoaste ca hipertensiunea esentiala poate afecta mai multi membri ai aceleiasi familii. La descendentii acestora, H.T.A. survine mai frecvent decat la nehipertensivi, boala apare la o varsta mai tanara si are o evolutie mai serioasa. Tendinta la hipertensiune este cu deosebire accentuata atunci cand ambii parinti sunt hipertensivi. Chiar si valorile normale in raport cu varsta sunt relativ mai mari la rudele de gradul intai ale hipertensivilor, in comparatie cu familiile nehipertensivilor. Fenomenul de ,,agreare familiala" ar putea fi explicat prin conditiile de viata identice sau similare ale familiilor respective. Pentru rolul factorilor genetici pledeaza unele observatii facute pe germeni monozigoti proveniti din familiile de hipetensivi. Chiar daca acestia au trait timp mai indelungat in conditii deosebite, comportarea valorilor tensionale au fost asemanatoare. S-a observat dezvoltarea hipertensiunii maligne la o pereche de gemeni monozigoti, la interval de 18 luni, desi au trait in conditii diferite de viata. Cu toate acestea
- Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003 - R. Albu - Anatomie - C. Carp - Tratat de Boli Cardiovasculare, vol 1, 2, Editura National, 2002-2003 - Medicina interna, vol. 2, sub redactia L. Gherasim, Editura Medicinala, 2004 - Actualitati in cardiologie, sub redactia L. Gherasim, E. Apetrei, Editura Amaltea, 1998 - C. Ginghina, E. Apetrei, C. Macarie - Boli congenitale cardiace - O abordare practica, Editura Amaltea, 2001 - E. Apetrei, I. Arsenescu - Clasificari si ghiduri practice in bolile cardiovasculare, ed. II, Editura InfoMedica, 2001 - E. Apetrei - Electrocardiografie 110 exemple. Editura InfoMedica, 2002 - C. Ginghina, D. Dragomir, M. Marinescu - Pericardiologie, Editura InfoMedica, 2002 - Colegiul Medicilor din Romania - Ghid de Practica Medicala vol. 1 si 2, Editura InfoMedica, 1999, 2001 - E. Brauward - Heart Disease. A Textbook of Cardiovascular Medicine, Ed. W.B. Sounders Company 2001 - S. Georgescu, I. Arsenescu - Tratamentul rational al bolilor cardiovasculare majore, Ed. Polirom 2001 - C. Porumbel - Medicina Interna - L. Titirca - Ingrijiri speciale acordate pacientului de asistentii medicali - L. Titirca - Urgente medico-chirurgicale - C. Moses - Tehnica ingrijirii bolnavului - C. Kristell - Ingrijirea bolnavului
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
