Observații asupra intervențiilor de conveniență asupra femelelor carnivorelor de companie

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE . 5
LISTA ABREVIERILOR 7
LISTA FIGURILOR 8
LISTA TABELELOR 10
PARTEA I CONSIDERATII GENERALE ... 11
CAPITOLUL 1 MORFOLOGIA APARATULUI GENITAL LA CATEA SI PISICA ... 12
1.1 Morfologia aparatului genital la catea 12
1.2 Morfologia aparatului genital la pisica ... 14
1.3 Fiziologia aparatului genital la carnivore ... 17
1.3.1 Fiziologia aparatului genital la catea . 17
1.3.2 Fiziologia aparatului genital la pisica 18
CAPITOLUL 2 GESTATIA .. 20
2.1 Gestatia la catea ... 20
2.2 Gestatia la pisica .. 22
CAPITOLUL 3 DESCRIEREA CADRULUI ORGANIZATORIC . 24
PARTEA A II-A CONTRIBUTII PROPRII . 26
CAPITOLUL 4 OBIECTIVELE STUDIULUI . 27
4.1 Scopul .. 27
4.2 Conditii experimentale . 27
4.3 Materiale si metodologia cercetarii .. 27
CAPITOLUL 5 FRECVENTA AFECTIUNILOR GINECOLOGICE . 30
CAPITOLUL 6 INTERVENTII GINECOLOGICE DE CONVENIENTA . 37
6.1 Interventii ginecologice de convenienta la catea . 37
6.2 Interventii ginecologice de convenienta la pisica 40
CAPITOLUL 7 TRATAMENTUL IN INTERVENTIILE DE CONVENIENTA LA CATEA SI PISICA ... 45
7.1 Tratamentul in tumori .. 45
7.1.1 Tratamentul in tumori la catea, exereza 46
7.1.2 Terapia procesului tumoral la pisica . 49
7.2 Tratamentul in piometru .. 51
7.2.1 Tratamentul in piometru la catea ... 53
7.2.2 Tratamentul in piometru la pisica .. 56
7.3 Tratamentul in prolapsul vaginal (ptoza vaginala) .. 59
7.3.1 Tratamentul in prolapsul vaginal la catea . 59
7.2.2 Tratamentul in prolapsul vaginal la pisica 63
CAPITOLUL 8 OBSERVATII PRIVIND BOALA POSTOPERATORIE .. 65
CONCLUZII .. 68
BIBLIOGRAFIE 70

Extras din licență Cum descarc?

Introducere
Printre primele animale domesticite de catre om este si cainele. Cainele domestic (Canis lupus familiaris) este una din subspeciile lupului cenusiu, este un mamifer carnivor din familia canidelor, folosit la cele mai diverse acivitati: de paza, de vanatoare, de companie, indrumatori pentru oamenii orbi, etc. Exista sute de rase de caini impartite in mai multe grupe in functie de caracteristici si utilitate. Rasele cunoscute azi au fost create de crescatori profesionisti prin selectii riguroase, menite sa conserve sau sa accentueze anumite caracteristici fiind utili oamenilor in cele mai variate domenii, in dezavantajul scaderii rezistentei naturale.
Pisica domestica, pisica de casa sau mata (Felis catus sau Felis silvestris catus) este un mamifer carnivor ce apartine familiei Felidae, subfamilia Felinae. In prezent este cel mai cunoscut si popular animal domestic in toata lumea, traieste alaturi de oameni de peste 9.500 de ani, numarul lor este estimat la aproximativ 600 milioane de exemplare.
In ultimul timp, operatiile de sterilizare a femelelor au devenit mult mai frecvente datorita cresterii numarului animalelor de companie si necesitatilor de adaptare a acestora la viata de apartament, pentru a deveni mai sociabile, precum si pentru controlul populatiei cainilor comunitari. In perioada de imperechere animalele isi modifica comportamentul, devin mai agitate, chiar agresive, influentand negativ viata sociala a omului fapt pentru care tot mai multi proprietari de animale solicita aceste interventii chirurgicale pentru a evita neplacerile cauzate de modificarile temperamentale ale animalelor. Tratamentele hormonale de stopare a caldurilor la femele maresc probabilitatea aparitiei unor infectii ale uterului cum sunt piometrul si metritele. Sterilizarea cit mai precoce a femelei, de preferinta inainte de pubertate sau intre primul si al doilea ciclu are efecte benefice privind profilaxia metropatiilor si a tumorilor mamare. Dintre tumorile mamare, cele de natura maligna sunt intr-un procent mai mare prezente la catea fata de pisica. Spre deosebire de catelele nesterilizate, cele sterilizate inainte de primele calduri care apar la 7-8 luni au un risc de cancer mamar cu mult mai redus fata de cele sterilizate dupa primele calduri. In concluzie se poate
afirma ca pentru sanatatea femelei cel mai bun lucru este sa fie sterilizata chirurgical inainte de primul ciclu, in cazul in care nu va fi folosita la reproductie. In caz contrar, femela va fi lasata sa se reproduca incepand cu cel de al doilea ciclu urmand sa fie sterilizata chirurgical in momentul in care se doreste incetarea activitatii de reproducere. Metodele de sterilizare chirurgicala sunt metode definitive, ireversibile.
PARTEA I CONSIDERATII GENERALE
Capitolul 1 MORFOLOGIA APARATULUI GENITAL LA CATEA SI PISICA
Organele genitale femele indeplinesc functia de reproducere si sunt urmatoarele: ovarele sunt cele doua glande sexuale care produc celulele sexuale feminine -  ovulele. Acestea trec in tubele uterine (denumite si trompe uterine, salpinxuri sau oviducte), unde se produce fertilizarea. De aici, oul fertilizat ajunge in uter, principalul organ al gestatiei. Uterul asigura dezvoltarea oului fecundat pana devine fat. Uterul se deschide in vagin, organul prin care fatul este expulzat la nastere. Totodata, vaginul reprezinta organul copulator feminin. Este continuat de vestibulul vaginal care este bine reprezentat la mamiferele domestice. Se deschide la exterior prin vulva, care reprezinta partea externa a organelor genitale feminine. Glandele mamare sunt formatiuni dependente endocrine de activitatea aparatului genital femel, care produc laptele necesar dezvoltarii postnatale a puilor (Ferat-Postolache A., - 2004).
1.1 Morfologia aparatului genital la catea
Aparatul genital la catea (fig.1) se gaseste situat in partea posterioara a cavitatii abdominale si in cavitatea pelvina.
Ovarele sunt asezate la nivelul vertebrelor lombare III si IV, inapoia rinichilor. Ovarul este mic, de culoare gri-roscat, acoperit in totalitate de bursa ovariana (Cotofan V., 1999).
Oviductele au o lungime de 6 - 10 cm, inconjoara ovarul, deschizandu-se in varful cornului uterin.
Uterul la catea este de tip bicornis septalis si se gaseste in cavitatea abdominala.
Coarnele uterine au o lungime de 15 - 25 cm, sunt rectilinii, unite la baza in forma de "U", printr-un ligament scurt (Ivana F., 1993).
Corpul uterin este scurt (3 - 4 cm), iar cervixul are forma cilindrica, proeminand in vagin si este lipsit de floare involta.
Vaginul are cam 5 - 10 cm, mucoasa acestuia formeaza numeroase pliuri longitudinale, iar glandele Gartner lipsesc.

Fisiere în arhivă (1):

 Observatii asupra interventiilor de convenienta asupra femelelor carnivorelor de companie.pdf

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1) Birtoiu A., 2004. Tratat de reproductie la animale. Editura ALL. Bucuresti.
2) Burtan L.C., 2009. Tumorile mamare la canine. Editura Tehnopres, Iasi.
3) Cernescu H., 2004. Ginecologie veterinara. Editura Cecma Prtener, Timisoara.
4) Ciobanu S., 2009. Propedeutica chirurgicala si anesteziologie. Editura Performantica, Iasi.
5) Ciudin E., 2000. Pisicile, crestere si patologie. Editura Moldogrup, Iasi.
6) Constantin N., si col., 2000. Fiziologia animalelordomestice. Editura Coral Sanivet, Bucuresti. 7) Cotofan V. si col., 1999. Anatomia animalelor domestice. Vol., I, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara.
8) Drugociu Gh. Si col., 1977. Patologia reproductiei si clinica obstetricala. Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti.
9) Drugociu D., 2001. Reproductie, Insamantari Artificiale si Ginecologie Veterinra. Editura Venus, Iasi.
10) Drugociu D., 2009. Bolile obstretical-ginecologice la animale. Editura ,,Ion Ionescu de la Brad", Iasi.
11) Dumitrescu I. si col., 1976. Reproductia animalelor domestice. Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti.
12) Ferat-Postolache A., 2004. Anatomie veterinara: splanchnologie. Editura ,,Ion Ionescu de la Brad", Iasi, 2004;
13) Ghetie Vasile, 1967. Anatomia animalelor domestice. Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti.
14) Groza I., Morar I., 2004. Andrologie veterinara. Editura Gryphon, Brasov.
15) Groza I., Muntean M., 2002. Elemente de fiziologia reproductiei la animale. Editura Genesis Tipo Cluj-Napoca, editie revizuita, 2002.
71
16) Groza I. si col., 1998. Obstretica -  Andrologia, fiziologica si patologica la caine. Editura Genesis-Tipo, Cluj-Napoca.
17) Ivana F., Ivana S., 1993. Ghid felin. Editura Ceres, Bucuresti.
18) Lesbouyries G., 1949. Reproduction dea mammiferes domestiques, Vigot freres, Paris.
19) Lunca N. si col., 1964. Reproductia animalelor domestice, Editura Agro-silvica, Bucuresti.
20) Mialot J.P., 1984. Pathologie de la reproduction chez les carnivores domestiques. Editura de Point Veterinaire.
21) Oprean O. Z., 1998- Morfopatologie generala veterinara- Editura ,,Ion Ionescu de la Brad", Iasi.
22) Nastasa Valentin, 2005- Farmacologie veterinara- Editura ,,Ion Ionescu de la Brad", Iasi.
23) Rosca P., 2004. Reproductia animalelor domestice, fiziologie si patologie, Editura Tehnopres, Iasi.
24) Runceanu L., 1995. Reproductie si patologia reproductiei, curs USAMV, Iasi.
25) Runceanu L. si col., 2001. Reproductie, obstretica si andrologie clinica, Editura Venus, Iasi.
26) Seiciu Fl. si col., 1977. Terapia chirurgicala a aparatului genital si a glandei mamare. Editura Ceres, Bucuresti.
27) Seiciu Fl. si col., 1987. Reproductia normala si patologica la animalele domestice. Vol.1-2, Editura Ceres, Bucuresti.
28) Vulpe Vasile, 2002. Semiologie general. Tipografia PIM, Iasi.
29) Vulpe Vasile, 2003. Semiologie special. Tipografia PIM, Iasi.
30) http://www.collie-online.ro/repro/index.html