INTRODUCERE 4 CAP.I ANALIZA STUDIULUI ACTUAL AL TEMEI 9 1.1 Caracterele morfologice analizate in cazul testului DUS la soia 10 CAP.II CONTRIBUTII TEORETICE SI APLICATIVE LA SOLUTIONAREA TEMEI 13 2.1 Elementele care compun productia la cultura de soia 13 2.2 Compozitia chimica a bobului de soia 14 2.3 Sistematica si soiuri 14 2.4 Cerinte fata de clima si sol 15 2.5. Zonarea culturii de soia in Romania 17 2.6. Rotatia culturii 17 2.7. Fertilizare 18 2.8. Lucrarile solului 20 2.9. Samanta si semanatul 23 2.10. Lucrari de ingrajire 26 2.11. Recoltarea 27 2.12 Prezentarea soiurilor de soia testate 28 2.13. Cadrul in care s-au desfasurat observatiile 32 2.14. Material si metode 34 2.15. Rezultate si discutii 43 CAP. III CONCLUZII SI RECOMANDARI 68 Bibliografie 70
Inca de la inceputul acestei lucrari tin sa aduc mii de multumiri doamnei S. l., dr. ing. Loredana Neagu Frasin si intregului colectiv de la CTS Targoviste pentru indrumarea in elaborarea acestei lucrari precum si pentru informatiile oferite. Prin aceasta lucrare "Observatii privind influenta factorilor de mediu asupra productiei de soia in conditiile pedoclimatice ale Judetului Dambovita" am incercat sa armonizez tehnologia culturii de soia cu imbunatatirea productiei la aceasta cultura atat cantitativ cat si calitativ. De multi hulita, de multi iubita, cultura de soia reprezinta pentru mine provocarea de a realiza lucrarea de licenta, lucrare care isi propune sa puna in fata cititorului aspectele teoretice si practice legate de cultura de soia, cultura careia incepe sa i se acorde o tot mai mare atentie in ultima vreme; avand rolul de a furniza agricultorilor din zona informatii cu privire la soiurile care pot fi cultivate in acesta zona, tehnologiile aplicate pentru obtinerea de productii mari si calitative superior. Se stie ca in urma cu 3 ani, noua Politica Agricola Comunitara (PAC) pentru a contracara deficitul de alimente pe plan europen prevede infiintarea de culturi care au un continut ridicat de proteina bruta, deci implicit a soiei, acesta directiva a facut ca sa nu existe nici un dubiu in alegerea temei de licenta. Cu un an inainte de acesta directiva a PAC, mai multi ministrii ai agriculturii din Europa au semnat un document care prevedea promovarea culturii de soia, a soiurilor conventionale ale acestei culturi si a culturilor ecologice. In continutul acestei lucrari de licenta se regaseste o analiza a studiului actual al temei prezentata in capitolul II, dar si prezentarea contributiilor teoretice si aplicative utilizate la solutionarea temei (capitolul III), unde sunt incluse elemente de tehnologie, descrieri de soiuri, prezentarea cadrului in care s-au desfasurat observatiile, dar si o parte importanta de rezultate si discutii, ultimul capitol (IV) fiind dedicat concluziilor si recomandarilor. Esentiale pentru aceasta lucrare au fost rezultatele, tehnologiile aplicate de colectivul Centrului pentru Testarea Soiurilor Targoviste la cultura de soia in perioada 2013 - 2015, perioada in care in colaborare cu acest colectiv am urmarit aceasta cultura. In cadrul proiectului am studiat cu atentie comportarea soiurilor de soia, respectand normele de tehnica experimentala dobandite in timpul cursurilor, pe o suprafata plana cu conditii uniforme din punct de vedere al componentei chimice a solului, dar si a microclimatului; punand an de an mai presus de toate tehnologia aplicata acestei culturi. Rezultatele obtinute in cei trei ani de testare au fost bune atat in ceea ce priveste latura cantitativa cat si cea calitativa a productiei in conditiile variabile ale acestei perioade, perioada cu arsita, seceta, grindina, exces de precipitatii etc., conditii care de la an la an sunt tot mai aspre si din acest motiv se incerca sa reducerea influentei factorilor de mediu asupa productiilor. Toate aceste bune rezultate au fost obtinute in conditiile in care prin elemente de tehnologie aplicate s-a incercat pe cat posibil sa se diminueze/potenteze influenta factorilor de mediu, factori care in ultima perioada prin aparitia fenomenului de accelerare a incalzirii globale devin tot mai agresivi asupra climatului mondial si implicit asupra climei Romaniei. Deosebit de importante si multiple sunt utilizarile soiei precum si istoricul cultivarii acestei culturi pe plan mondial si national. Boabele de soia au in componenta un procent ridicat de proteine (30-40 %) si grasimi in procent de aproximativ 20% si constituie un substituent vegetal al carnii; mai multe vitamine printre care cele mai importante sunt cele din grupele A, D si E. Boabele, prin macinare sunt utilizate la prepararea branzei, laptelui, ciocolatei, sosurilor si a altor preparate (prajituri, bomboane etc.). Faina de soia in procent mic (sub 5%) se amesteca cu faina de grau pentru obtinerea painii precum si a macaroanelor, spaghetelor si a altor paste fainoase. Laptele din soia si sosul de soia sunt de asemenea doua preparate care se folosesc de foarte mult timp in tarile asiatice. Soia este utilizata si pentru fabricarea fainurilor si a unor grisuri. Pe langa aceste utilizari mentionate mai sus, soia este utilizata si in industria chimica la obtinerea sapunului, a vopselei, cauciucurilor, dar si la furajarea animalelor in nutreturile combinate dupa o anterioara decojire si degresare. Soia, fiind o leguminoasa fixatoare de azot, aduce importante imbunatatiri gradului de fertilitate al solurilor pe care este cultivata, sporurile de productie ale culturilor ce urmeaza dupa soia sunt situate intre 5-10 %, procent deloc de neglijat in ziua de astazi cand se incerca obtinerea unor productii tot mai mari pe suprafete tot mai reduse. Si asta nu este tot. Soia are si insusiri care sunt valorificate in industia farmaceutica prin realizarea unor pastile cu rol de a echilibra acivitatea celulara, pastile energizante si pastile cu efect remineralizant; alte caracteristici importante pentru medicina sunt reprezentatete de faptul ca ofera cantitati insemnate de calciu pentru organism ( previne aparitia osteoporozei), reduce riscul de orteroscleroza, diminueaza la femei efectele secundare cauzate de instalarea menopauzei si are un rol important la recuperarea si mentinerea siluetei.
1.ARDELEAN, M., 1975, Coeficientul de ereditate al unor caractere cantitative la soia si corelatiile existente intre acestea, In: Probl. de genet. teor. si aplic., 4(3), 170-180. 2.AXINTE M., GH.V. ROMAN, I. BORCEAN, L.S. MUNTEAN, 2006. Fitotehnie. Editura "Ion Ionescu de la Brad" Iasi. 3.BALTEANU GH, V. BIRNAURE, 1989. Fitotehnie. Editura "Ceres", Bucuresti. 4.BALTEANU GH., AL. SALONTAI, C. VASILICA, V. BIRNAURE, I. BORCEAN, 1991. Fitotehnie. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti. 5.BALTEANU GH., 1998. Fitotehnie, vol I - Cereale si leguminoase pentru boabe, Editia a doua. Editura Ceres, Bucuresti. 6.DENCESCU,S., E. MICLEA, A. BUTICA, 1982, Cultura soiei, Ed. Ceres, Bucuresti. 7.GIOSAN N., I. NICOLAE, GH. SIN, 1986. Soia. Editura "Academiei RSR", Bucuresti. 8.IFRIM SIMONA ELENA, E. MURESAN, I. HAS, 2008, The variability of the characters of the production and the quality to an assortment of soybean Glycine max (L.) varieties and early line at S.C.D.A. Turda collection, in Lucrari Stiintifice Facultatea de Agricultura, Ed. Agroprint,: 45-58. 9.MUNTEAN, L.S., I. BORCEAN, M. AXINTE, G.V. ROMAN, 2003, Fitotehnie. 10.MURESANU, E., NAGY, C., HAS, I., STEFANESCU, MARIA, SAMARINEAN, ADRIANA, MURESANU, FELICIA, NAGY, ELENA, MOLDOVAN, GR., IGNEA M., IONESCU, GR., 2004 - Particularitati tehnologice pentru cultura soiei in Transilvania, S.C. Tipo Boema. 11.MURESANU, E., MARGINEAN, RALUCA, NEGRU, SILVIA, 2010 - Soiul timpuriu de soia - FELIX. Analele I.N.C.D.A. Fundulea, LXXVIII, 2: 55-62.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
