Operatiuni de creditare

Cuprins licenta Cum descarc?

Capitolul 1	3
INTRODUCERE	3
Capitolul.2	4
CREDITUL	4
2.1. Definitia creditului. Concepte.	4
2.2. Categorii de credite	5
2.3. Rolul creditarii	9
2.4. Probleme de baza ale creditarii in Romania	10
2.4.1. Reconsiderarea modului de stabilire a necesitatilor de credite si de corelare a lor.	10
2.4.2. Introducerea anumitor conditii ce trebuie indeplinite de agentii economici creditati	11
Capitolul.3	14
ORGANIZAREA CREDITULUI	14
3.1. Caracteristicile procesului de creditare	14
3.2. Formele creditarii	15
3.2.1. Creditarea persoanelor juridice (agenti economici)	15
3.2.2. Creditarea persoanelor fizice	16
3.3. Obiectivele operatiunii de creditare	16
3.4. Principii de creditare	17
3.4.1. Probleme de principiu	17
3.4.2. Probleme concrete, tehnice.	19
3.5. Piete de credit	20
3.5.1. Piata creditelor pe termen scurt	20
3.5.2. Piata creditelor pe termen mediu	21
3.5.3. Piata creditelor pe termen lung	22
Capitolul 4	24
STUDII PRELIMINARE OPERATIUNII DE CREDITARE	24
4.1. Studiul cererilor de credit	24
4.1.1. Studierea situatiei conjuncturale si a tendintelor acesteia	24
4.1.2. Studierea situatiei economico-financiare a firmei care solicita creditul	25
4.1.3. Cunoasterea clientului	25
4.1.4. Negocierea si incheierea contractului de credit	26
4.2. Forme si modalitati de creditare	26
4.3. Indicatori folositi in creditare	28
4.4. Titluri de credit	28
4.5. Riscurile in materie de credit	29
Capitolul 5	31
GARANTIA	31
5.1. Garantarea creditului	31
5.2. Diversificarea sistemului de garantii	32
5.2.1. Gajul	32
5.2.2. Ipoteca	32
5.2.3. Warantul.	33
5.3. Verificarea garantiei creditelor	34
Capitolul 6	37
DOBANDA	37
6.1. Definitia dobanzii. Clasificare	37
6.2. Principalele tipuri de dobanzi	38
6.3. Calcularea dobanzii si a ratei dobanzii	38
6.4. Factorii determinanti ai ratei dobanzii	41
6.4.1. Rata reala a dobanzii si rata nominala a dobanzii	41
6.4.2. Factorii determinanti ai ratei reale a dobanzii	42
6.4.3. Factori externi ai ratei dobanzii	45


Extras din licenta Cum descarc?

Sebesul este un oras cu traditie in activitatea bancara. Cea mai veche banca din oras a fost Muhlbancher tpar und Vorschussvereen - Asociatia Sebesana pentru Economie si Credit, fondata in anul 1868. De-a lungul anilor aceasta institutie bancara si-a schimbat denumirea, in anul 1930 sub numele de Banca Sebesana devine o filiala a Bancii Romane din Alba Iulia, iar ulterior Banca Nationala. Din anul 1990 devine Banca Comerciala Romana, filiala a sucursalei Alba Iulia.
Trecerea la economia de piata face ca descifrarea si intelegerea mecanismelor de functionare ale noii economii sa fie imperios necesara, mai ales pentru ca doar asa se pot prevedea traiectoriile pe care vor evolua in viitor fenomenele economico-sociale.
In economia de piata, operatiunile de incasari si plati reprezinta un circuit vital al desfasurarii activitatii economice, realizandu-se in cea mai mare parte fara numerar. Ceea ce uneste toate compartimentele si domeniile economiei sunt relatiile de incasari si plati, relatiile de decontari ce iau nastere intre agentii economici, intre acestia si banci, ca o retea vasta de legaturi invizibile fara de care intregul mecanism al economiei nu ar mai functiona.
Dar pentru a realiza aceste incasari si plati, trebuie sa fie cunoscute principalele instrumente de plata si credit, circuitele lor de la emitere pana la achitare, modalitatile de plata, modul de realizare a decontarilor intrabancare si interbancare, precum si alte elemente ce tin de utilizarea lor.
In scopul fluidizarii circulatiei banesti pe masura realizarii stabilizarii economiei, se manifesta tot mai mult preocuparea bancilor si a autoritatilor statale pentru adoptarea unor instrumente si modalitati de credit moderne, care in tarile cu economie de piata si-au dovedit pe deplin viabilitatea, contribuind major la restrangerea numerarului si la dezvoltarea platilor fara numerar.
Unele din aceste instrumente de credit au fost deja introduse pe plan intern (ele circuland la nivel international) sau sunt in curs de introducere, altele vor fi adoptate intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat, atunci cand conjunctura si nivelul de dezvoltare a economiei o va putea permite. Tot in acelasi scop remarcam preocuparea bancilor si pentru introducerea unor sisteme de decontare cat mai eficiente, care sa asigure un circuit cat mai scurt al documentelor. 
Dupa 1989, B.N.R. alaturi de alte societati bancare au depus eforturi pentru introducerea in Romania a unor instrumente de plata fara numerar adaptate atat standardelor internationale, cat si stadiului de dezvoltare actual al sistemului nostru de plati, care s-a concretizat in ultimii ani (din 1994) in actualizarea cadrului legislativ pentru cec, cambie, bilet la ordin si ordin de plata.
Introducand aceste instrumente de plata si credit, noul sistem de plati evidentiaza rezerve in potentialul de accelerare a vitezei de efectuare a operatiunilor client-banca.
Sistemul bancar joaca un rol central in cadrul mecanismului economico-financiar, functionarea acestui mecanism depinzand intr-o mare masura de buna functionare a sistemului bancar. Ceea ce determina ca intreg aparatul bancar sa fie considerat un amplu sistem sunt tocmai operatiunile de decontare ce se realizeaza intre societatile bancare, in numele lor sau al titularilor de conturi.
In legatura cu esenta si rolul creditului au aparut inca din fazele incipiente ale dezvoltarii productiei de marfuri, imbracand cele mai diferite forme. 
John Law, promotor al teoriei expansioniste a creditului a sustinut ca prin aceasta are loc punerea in miscare a fortelor de productie potentiale. In conceptia sa creditul este moneda iar moneda este creatoare de capital.
Desi aceasta teorie este strans legata de aparitia bancilor, punerea in circulatie a bancnotelor si restrangerea circulatiei monedelor cu valoare intrinsecas, nu putem vorbi de puterea miraculoasa a banilor de a produce capital care sa poata suplini lipsa fortelor de productie.
In epoca moderna vom regasi ideile lui John Law in lucrarile lui Mac Leod, Hahn, Schumpeter, formandu-se teoria creditului creator de capital, ajungandu-se la formulari de genul:
"Tot ce are putere de cumparare este moneda, iar creditul intrucat ofera debitorului putere de cumparare este si el moneda."
" Tot ce are putere de cumparare este avutie, deci creditul este si el avutie".
"Creditul este capital productiv pentru ca aduce profit".
" Bancile creeaza creditul, deci sunt fabrici de credit si de aceea sunt creatoare de capital".
Creditul ca atare nu este o sursa a avutiei nationale, nu poate crea capital ci poate doar sa redistribuie capitalul existent.

Creditul a fost definit de-a lungul timpului in diferite moduri de catre specialistii in economie. Astfel K.Knies intelege creditul ca fiind schimbul unor bunuri nediferentiate fizic.
Creditul ca si moneda instrumentele de plata si de credit servesc la rezolvarea atat a unor probleme economice ,cat si de schimb. Creditul a aparut dupa schimbul in natura si ca o consecinta imediata a acestuia. El este tot un schimb insa are particularitatea ca intre momentele de schimb se intercaleaza factorul timp.
Procesul de creditare reprezinta un ansamblu coerent de masuri economice si legislative pe care le i-a statul cu ajutorul parghiilor financiare si de credit in legatura cu planificarea, acordarea , utilizarea eficienta si rambursarea creditului cat si in legatura cu efectuarea contractului de catre banci asupra modelului in care unitatile au folosit si respectat functiile creditului si principiile creditarii. Creditul este deci un schimb care incepe in prezent si se termina in viitor. El este deci un mijloc de plata , reprezentare si transfer de bunuri materiale si servicii instrument de consemnare in timp si spatiu de drepturi si obligatii materiale.
Creditul constituie un contract prin care o banca, o persoana fizica sau juridica transmite alteia o suma de bani pentru a o folosi o anumita perioada de timp pentru realizarea unui scop cu obligatia de a restitui suma si dobanda aferenta conform prevederilor stipulate in contract.
Succesiv in timp, practica creditului la diversificat in sensul ca , daca in fazele incipiente avea o forma naturala , acordarea unui bun in asteptarea restituirii lui in viitor la o perioada convenita, ulterior au aparut forme noi respectiv creditul in marfuri si creditul in monede.
2.2. Categorii de credite
In functie de cel care acorda creditul, de durata de destinatie, de scopul in care este folosit, se cunosc mai multe categorii de credite. Desi unele din aceste credite nu sunt bancare propriu zise , toate se deruleaza sub forma de operatiuni bancare.
- Din punct de vedere al duratei creditele se clasifica in:
1. Credite pe termen scurt:este considerat, in general, creditul cu o scadenta mai mica de un an, de regula, cateva luni. Aceasta forma de credit este lefata de o serie de fenomene monetare si in primul rand de creerea monedei.
2. Credite pe termen mijlociu sau mediu: este un credit cu scadenta cuprinsa intre trei si cinci ani. Aceasta forma de credit s-a dezvoltat indeosebi in perioada postbelica, fiind legata in primul rand de sectorul constructiilor imobiliare, inclusiv de locuinte, care necesita un anumit numar de ani pentru a putea fi realizate.
3. Credite pe termen lung: presupune renuntarea la posesia unui bun sau a unei sume de bani pentru un numar mai mare de ani, de obicei este considerat un credit pe termen lung, un credit acordat pe o durata de peste cinci ani.fara indoiala granitele intre ceea ce se considera a fi un credit termen scutr, mediu sau lung sunt cat se poate de relative. Cu toate acestea, se poate spune ca, de regula, creditul pe termen lung are o scadenta de peste cinci ani, in medie de zece ani.
La creditele pe termen lung care de regula sunt de valori mari se poate negocia o perioada in care sa nu fie achitate ratele (anuitatile) creditului pe o anumita perioada, de obicei in primii ani.
- Din punct de vedere al calitatii debitorului:
1. Creditul privat: acordat societatilor comerciale, comerciantilor persoana fizica si altor persoane particulare si care se realizeaza prin instrumente de plata si de credit, virari in contul curent in baza contractului de credit incheiat. Creditul privat este in general un credit pe termen scurt.
2. Creditul public: este creditul in care intervine statul, fie pentru a acorda credite persoanelor fizice si juridice private, fie dimpotriva, pentru a lua imprumuturi de la acestea din urma.
Delimitarea dintre creditul public si creditul privateste usor de facut, insa nici aceasta nu este absoluta, deoarece cele doua forme de credit interfereaza adesea. Astfel in cazul in care statul acorda garantii pentru creditele private (angajate pentru realizarea unor lucrari de interes public, cum ar fi: construirea unor sosele, cai ferate, conducte) ori orienteaza investitiile, consiliaza particularii sa construiasca un anumit tip de uzina intr-un anumit loc (din considerente de amenajare a teritoriului sau de protectie a mediului) cele doua forme de credit sunt imbracate intr-o maniera aproape identica.
Problema preocupanta in legatura cu creditul public este atitudinea statului, care nu isi echilibreaza veniturile si cheltuielile si care, de aceea, recurge la imprumuturile publice pentru a-si finanta deficitul bugetar.
Legat de aceasta problema un punct de vedere interesant si-a exprimat ecomonistul francez P. Culbois in lucrarea sa intitulata "Credit public, credit privat"si publicat in revista "Revue de Science et de Legislation Financiere"in 1955. Potrivit acestuia, statul suveran intruchipeaza puterea si deci, inclusiv putera de a preleva de la supusi sume de bani, fara ca acestia sa se poata opune, fiind, astfel, obligati sa participe la acoperirea cheltuielilor publice. Ca urmare, nu conteaza daca aceste prelevari se numesc impozite sau imprumuturi publice. Important este faptul ca, in cazul in care creditorul are caracterde putere publica,


Fisiere in arhiva (8):

  • CUPRINS.doc
  • Cap.6 DOBANDA.doc
  • Cap.5 GARANTIA.doc
  • Cap.4 STUDII PRELIMINARE CREDITARII.doc
  • Cap.3 ORGANIZAREA CREDITULUI.doc
  • Cap.2 CREDITULl.doc
  • Cap.1 INTRODUCERE.doc
  • Anexe.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!