ARGUMENT pag. 5 I.COMUNICAREA EFICIENTA ..pag. 8 I.1. Definitii .pag. 8 I.2. Modele ale comunicarii ..pag. 10 I.3. Comunicarea didactica ...pag. 13 I.4. Specificul educarii limbajului la prescolari pag. 16 II. STATUTUL SI SEMNIFICATIA CONCEPTULUI DE METODA IN SISTEMUL ACTIVITATII DIDACTICE ..pag. 19 II.1. Metoda- definitie si statut epistemologic ..pag. 19 II.2. Metoda- din perspectiva praxiologica si cibernetica .pag. 21 II.3. Functiile si importanta metodei.Clasificarea metodelor ..pag. 23 II.4. Criterii in alegerea metodelor de invatamant pag. 28 III. METODE INTERACTIVE: ...pag. 31 III.1. Redefinirea principalelor orientari si tendinte in dezvoltarea actuala a metodologiei ..pag. 31 III. 2. Metodele activ-participative- centrate pe elev si metodele interactive centrate pe grup ..pag. 33 III.2.1. Metodele activ-paricipative: .pag. 34 III.2.2. Metodele interactive: .pag.36 III.2.3.Clasificarea metodelor si tehnicilor interactive de grup: ..pag. 38 III.3. Paralela intre metodele clasice, traditionale si metodele moderne: pag. 40 III:4. Utilizarea metodelor interactive in activitatile de educare a limbajului ...pag.42 III.4.1. Tehnica lotus .pag. 42 III.4.2. Harta cu figuri ( conceptuala) ...pag. 43 III.4.3. Explozia stelara pag. 44 IV. FUNDAMENTAREA PRACTICA A LUCRARII: ..pag. 46 IV.1. Tema cercetartii pag.46 IV.2. Obiectivele cercetarii ...pag. 46 IV.3. Tipul cercetarii .pag.46 IV.4. Ipoteza cercetarii .pag. 46 IV.5. Variabilele cercetarii pag. 46 IV.6. Coordonatele majore ale metodicii cercetarii ..pag. 46 IV.7. Metodologia cercetarii .pag. 47 IV.8. Designul cercetarii ...pag. 48 IV.9. Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor obtinute ...pag.52 IV.10. Concluzii si implicarea cercetarii in practica educativa .pag.56 ANEXE pag. 58 BIBLIOGRAFIE pag. 79
ARGUMENT Pedagogia contemporana duce mai departe firul continuitatii istorice a practicii scolare, cautand sa valorifice critic, in spirit creator, ceea ce s-a putut acumula pozitiv in acest domeniu. Ea continua sa ramana adepta promovarii in invatamant a unor metode active si a unor metode de actiune practica, fundamentate insa pe o noua conceptie filozofica, umanista, in esenta, pe ideea unitatii dintre teorie si practica, dintre scoala si viata, dintre cunoastere si actiune. In general, pentru scoala moderna, metodele traditionale sau didacticiste, bazate pe comunicarea directa, pe argumentarea demonstratiilor, cu toata valoarea lor pozitiva care le-a asigurat un loc binemeritat in istoria scolii, prezinta numeroase neajunsuri si ramaneri in urma fata de cerintele si nivelul la care a ajuns dezvoltarea invatamantului. Astazi insa este necesar sa se reinnoiasca si mai mult spiritul predarii, sa se modernizeze intregul sistem de metode si de mijloace de invatamant. In societatea actuala are loc un proces dinamic care obliga toate categoriile sociale sa tina pasul cu evolutia societatii si implicit a educatiei. Suntem in era informationala pe care unii cu greu o accepta, se integreaza in ea. Si in invatamant au loc transformari rapide pornind de la crearea mediului de invatare care poate eficientiza tehnicile de invatare si de munca intelectuala sau le poate bloca sau incetini. Nevoile si cerintele copiilor ,,actori" pe scena educationala pretind dascalilor o schimbare radicala a modului de abordare a activitatii didactice. Reforma sistemului de invatamant are ca obiective schimbarea mentalitatii si formarea unor dascali reflexivi. Activizarea predarii-invatarii presupune folosirea unor metode, tehnici si procedee care sa-l implice pe elev in procesul de invatare, urmarindu-se dezvoltarea gandirii, stimularea creativitatii, dezvoltarea interesului pentru invatare, in sensul formarii lui ca participant activ la procesul de educare. Astfel, elevul este ajutat sa inteleaga lumea in care traieste si sa aplice in diferite situatii de viata ceea ce a invatat. S-a conturat conceptia potrivit careia evolutia cognitiva a copilului nu poate fi disociata de mediul social in care acesta este incadrat, ca structurile cognitive nu sunt rezultatul doar a maturizarii si exercitiului individual, ci si al transmisiei sociale si al exercitiului interactiunii in colectiv. Pentru Piaget, de exemplu, cooperarea este posibila ca ,, proces generator de ratiune"; interrelatiile sociale- ca factor de dinamizare a dezvoltarii cunoasterii individuale. Consecinta fireasca a acestei tendinte este dezvoltarea unui nou mediu de invatare social; un mediu care sa sporeasca ocaziile de inreractivitate, sa favorizeze invatarea interactiva sau interdependenta, de grup, altul decat traditionalul mediu de invatare individuala. Prezentate ca niste jocuri de invatare, de cooperare, distractive, nu de concentrare, metodele interactive, invata copiii sa rezolve probleme cu care se confrunta, sa ia decizii in grup si sa aplaneze conflictele. Aplicarea acestor metode solicita timp, diversitate de idei, angajare in actiune, descoperirea unor noi valori, responsabilitate didactica, incredere in ceea ce s-a scris si in capacitatea personala de a aplica creator pentru eficientizarea procesului instructiv educativ. Situatiile de invatare rezolvate prin metode interactive dezvolta copiilor gandirea democratica deoarece ei exerseaza gandirea critica si inteleg ca atunci cand analizeaza un personaj, comportamentul unui copil, o fapta, o idee, un eveniment, ei critica comportamentul, fapta, ideea, nu critica personajul din poveste sau copilul, adultul. Metodele invata copiii, ca un comportament intalnit in viata de zi cu zi poate fi criticat pentru a invata cum sa-l evitam. Ei aduc argumente, gasesc solutii, dau sfaturi din care cu totii invata. Dupa fiecare metoda aplicata se pot obtine performante pe care copiii le percep si-i fac responsabili in rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Copiii inteleg si observa ca implicarea lor este diferita, dar incurajati isi vor cultiva dorinta de a se implica in rezolvarea sarcinilor de grup. Metodele implica mult tact din partea dascalilor deoarece trebuie sa-si adapteze stilul didactic in functie de tipul de copil timid, pesimist, agresiv, acaparator, nerabdator pentru fiecare gasind gestul, mimica, interjectia, intrebarea, sfatul, orientarea, lauda potrivita. Intr-o lume aflata in permanenta transformare, modernizarea invatamantului prin utilizarea metodelor noi de invatare-evaluare a unor strategii moderne, care permit reasamblari, reajustari si adaptari la disciplinele de invatamant, depinde in ultima instanta de cunoasterea, de intelegerea si de abilitatea de a le folosi. Prin adaptarea vechilor valori la noile cerinte ale societatii, cadrul didactic "nu este un simplu executant al unor prescriptii sau retete, ci devine factor activ al procesului de invatamant, invata cu cei pe care ii invata, avand rol de coordonator si catalizator al educatiei si instructiei" (Romita Jucu). Scopul educatorului este sa-si invete elevii cum sa gandeasca nu ce sa gandeasca. El trebuie sa le ,, descatuseze gandurile", sa le trezeasca curiozitatea si ,, sa le aprinda mintile"( Pushkin, D., 2001). Importanat este nu doar a-i antrena pe elevi in formularea de raspunsuri la intrebarile si problemele enuntate, ci mai mult, de a-i ajuta sa descopere caile de a pune intrebari si de a critica problemele. Astfel, educatia trebuie sa fie cea care sa-l determine pe individ sa fie intr-o continua stare problematizanta, o stare in care permanent sa-si puna intrebari, sa caute raspunsuri, considerand faptul ca ,, imaginatia este mai importanta decat cunoasterea"( Einstein). Educatorul bun cunoaste, aprecieaza si valorifica punctele de vedere ale elevilor. Opiniile acestora reprezinta niste ferestre deschise spre propriile lor rationamente, ilustrative pentru felul cum gandesc si inteleg lumea. Acordandu-le sansa de a-si exprima parerile, profesorul stimuleaza increderea in propriile forte ale elevilor. Lucrarea de fata isi propune sa evidentieze optimizarea predarii-invatarii prin metode interactive in cadrul activitatilor de educarea a limbajului la nivelul copiilor din ciclul prescolar nivel II.
1. Ausubel, D.P., Robinson, F.G.( 1981), Invatarea in scoala.O introducere in psihologia pedagogica ( traducere), Editura Didactica sa Pedagogica, Bucuresti; 2. Baron, R.(1983), Behavior in Organization, Allyn and Bacon, Inc. NewYork; 3. Bocos, M.( 2005), Teoria si practica cercetarii pedagogice- editia a II-a Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca; 4. Bocos, M. Jucan, D. ( 2008), Teoria si metodologia instruirii.Teoria si metodologia evaluarii", Editura Paralela 45; 5. Bocos, M., Catalano, H. ( 2009), Pedagogia invatamantului prescolar- instrumente didactice, Editura Presa Universitara Clujeana; 6. Borteanu, S., Branasteanu, R. ( 2009), Curriculum pentru invatamantul prescolar - prezentare si explicitari, Editura Didactica Publishing House, Bucuresti; 7. Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga,M. ( 2008), Metode interactive de grup- Editura Arves; 8. Bruner, J.S. ( 1970), Pentru o teorie a instruirii ( traducere), Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti; 9. Cerghit, I. ( 1997), Metode de invatamant- editia a III-a , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti; 10. Cerghit, I.( 2006), Metode de invatamant- editia a IV-a revazuta si adaugita , Editura Polirom, Iasi; 11. Cucos, C.( coord) (1998), Psihopedagogie- pentru examene de definitivare si grade didactice ,Editura Polirom, Iasi; 12. De Vito, A.J. ( 1998), Human Communication. The Basic Course,ed a IV-a, New York, Londra; 13. Galperin, P.I.( 1975), Studii de psihologia invatarii ( traducere), Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti; 14. Gardner,H. ( 1993), Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences New York, Basic Book; 15. Geissler, E.E.( 1977), Mijloace de educatie (traducere), Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti; 16. Ghiglione,R.( 1986), L homme communiquant, Armand Colin, Paris; 17. Hagicu, A. ( 2005), Cum ne comportam- culegere de poezii , Editura Tehno-Art, Oradea; 18. Joita, E.( 1994), Didactica aplicata Editura Gheorghe Alexandru, Craiova ; 19. Leroy,G. ( 1974), Dialogul in educatie (traducere), Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti; 20. M.E.C.I. ( 2008), Alfabetul pentru prescolari, Editura Tehno-Art, Oradea; 21. M.E.C.I. ( 2001), Antologie de texte literare, Editura Aramis, Bucuresti; 22. Oprea, C.L. ( 2009), Strategii didactice interactive- repere teoretice si practice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti; 23. Panisoara, I.O. (2008), Comunicarea eficienta -editia a III-a , revazuta si adaugita, Editura Polirom, Iasi; 24. Preda, V. ( coord.) ( 2009), Metodica activitatilor instructiv educative in gradinita de copii, Editura Gheorghe- Cartu Alexandru, Craiova; 25. Probah, N.S. ( 1990), There is no Best Method Why?, vol 24, nr.2, TESAL, Quarterly; 26. Puia, M. ( 1996), Limba noastra fermecata- culegere de exercitii pentru educatia limbajului, proverbe, ghicitori si poezii pentru prescolari si scolarii mici, Editura Scorpion, Bucuresti; 27. Pushkin,D. ( 2001), Cookbook Classrooms; Cognitive Capitulatio in Weaver, J.; Morris, M.; Appelbaum, P., ( Post)modern science ( education): propositions and alternative paths, Peter Lang Publishing, Inc., New York; 28. Raynal, Fr., Riunier, Al.( 1997), Pedagogie: dictionnaire de concepts cles, ESF, Paris; 29. Revista Invatamantului Prescolar numarul 1-2 /2010; 1-2 /2011, Editura Arlequin, Bucuresti; 30. Salavastru, D. ( 2005), Pshihologia educatiei-proiectul pentru invatamantul rural, Bucuresti; 31. Stan, C. Pedagogia comunicarii- suport de curs, anul II , P.I.P.P.; 32. Sandor,M., Sava, M., Dragos,A.( 2010), Mana mea-i ca un cuvant, Editura Nova Didactica, Bistrita; 33. Soitu, L.( 2001), Pedagogia comunicarii, Editura Institutul European, Iasi; 34. Viniciu, G. Raza de soare- culegere de texte literare pentru prescolari, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
