Ordonanta presedintiala

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere 2
Capitolul I. 6
Conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiale 6
1.1Determinarea conceptului si definirea ordonantei presedintiale 6
1.2Reglementarea, necesitatea si importantia ordonantei presedintiale 7
1.3Conditiile generale de admisibilitate ale ordonantei presedintiale 8
1.4 Conditiile speciale de admisibilitate ale ordonantei presedintiale 17
1.4.1 Vremelnicia 18
1.4.2 Urgenta 20
1.4.3 Neprejudecarea fondului 25
1.4.4 Aparenta de drept 26
Capitolul II. 29
Procedura de judecata a ordonantei presedintiale 29
2.1 Instanta competenta 29
2.2 Forma si continutul ordonantei presedintiale 32
2.3 Desfasurarea judecatii 33
2.4 Efectele hotararii ordonantei presedintiale 40
2.5 Cai de atac 43
Capitolul III. 47
Principalele domenii de aplicare 47
3.1 Ordonanta presedintiala in materie de proprietate si litigii locative 47
3.2 Aplicabilitatea ordonantei presedintiale in materie comerciala si de contencios administrativ 51
3.3 Cazuri speciale de aplicabilitate 53
Capitolul IV. 60
Concluzii 60
Bibliografie 62
Anexe 65


Extras din licenta Cum descarc?

Conform unei teorii , originea ordonantei presedintiale s-a afla in ius vocatio ab torto din Legea celor XII table (anul 449 i.e.n), ius vocatio fiind o creatie a edictelor pretoriene, in baza carora persoana interesata sa obtina concursul justitiei aducea paratul de guler ,,cu gatul sucit" -  torto collo -  in fata judecatorului . 
Potrivit unei alte teorii , ordonanta presedintiala si-ar avea originea in cutuma clameur de harp, aparut la inceput in Normandia si raspandit apoi in tot Regatul Frantei. Interventia urgenta a justitiei era determinata de strigatul puternic pe care reclamantul amenintat in persoana ori avutul sau il scotea in public, cerand verbal ajutorul justitiei, ceea ce avea rolul de citare si prezentare urgenta in fata judecatorului. Cutuma normanda dispunea in art. 54 -  58 doua conditii pentru a se putea uza de chemarea haro, si anume: existenta unui pericol iminent si provizoratul masurilor luate . Clameur de haro isi are deci originea intrun apel la Rollo Robert I Hrolf, cunoscut si sub numele de Rou, primul duce al Normandiei, fondatorul viking al dinastiei normande, in anul 911.
In privinta domeniului de aplicare, obiceiul a fost utilizat atat in materie penala, cand la strigatul victimei toti oameni din preajma trebuiau sa ii sara in ajutor, protejandu-l pe cel nevinovat si pedepsindu-l pe cel vinovat, ajungandu-se ca in secolul al XVI -  lea sa fie aproape necunoscut, cat si in materie civila, mai ales in privinta posesiei bunurilor imobile, dar s-a extins si la rente, servicii, servituti, constructii, francize etc. . 
Daca actiunea devenea petitorie, reclamentul trebuia sa ia calea actiunii ordinare. In privinta persoanelor, clameur de haro era aplicat intre persoanele ce traiau in tinuturile Normandiei, indiferent daca erau originare din acele tinuturi, dar, in schimb, nu se aplica intre normanzii ce se aflau in strainatate.
Procedura propriu -  zisa se demara de partea vatamata, denumita ,,criant", care mergea in genunchi, cu mainile impreunate si capul gol, spunand, in prezenta a doi martori: Haro! Haro! Haro! A l'aide, mon Prince, on me fait tort! (Haro! Haro! Haro! Vino in ajutorul meu, Printul meu, am fost nedreptatit!). 
Galagia provocata de reclamant avea valoare de citatie verbala. Atunci, pretinsul raufacator trebuia sa inceteze imediat fapta sa, pana cand Curtea Regala hotara daca clameur de haro a fost invocat in mod corect sau nu. Daca paratul nu inceta imediat fapta sa, acesta era amendat, chiar daca ulterior Curtea ar fi constatat ca nu a comis nici un abuz; ordinul era unul temporar, reclamantul avand indatorirea de a aduce ulterior problema in fata justitiei, unde ordinul putea fi infirmat ori confirmat. 
Dar daca clameur de haro se invoca in mod incorect, atunci presupusa victima era, de asemenea, amendata, pentru sfidarea Curtii Regale. Daca procedura debuta simplu, printr-un unic strigat haro, dupa ce partile intrau in plasa ei, suportau cheltuieli foarte mari, chiar daca se impacau. Singurii care erau multumiti de aceasta procedura erau avocatii, care se imbogateau intratat, incat se ajunsese ca nobilii sa se bucure daca reuseau sa isi marite fiicele cu vreun avocat ori cu fiul unui avocat. 
Prima data clameur de haro ar fi fost utilizat in anul 1087, la funeraliile regelui Wiliam I Cuceritorul, duce de Normandia si rege al Angliei, cand inmormantarea acestuia la Abatia Sfantul Stefan de Caen a fost intrerupta de un om sarac din Caen, ce a spus ca terenul pe care era construita biserica era proprietate lui din vremuri vechi, astfel ca fiul defunctului i-a platit reclamantului 100 kg argint .
In sfarsit, conform celei mai veridice teorii, originea ordonantei presedintiale, se afla in Edictul din ianuarie 1685 asupra administratiei justitiei de la Chatelet din Paris , in care a fost prevazuta pentru prima oara. Obiceiul a fost aplicat in Franta pana la Revolutie. Dupa Revolutia franceza din anul 1789, Legea din 11 februarie 1791 a reglementat ordonanta presedintiala in art. 2, iar aceasta a fost prevazuta in art. 806 -  811 din Codul de procedura civila francez, din anul 1806, de unde a fost preluata la noi in anul 1900. In prezent, Codul de procedura civila francez, reglementeaza ordonanta presedintiala, in art. 484 -  492.
In tara noastra, institutia juridica a ordonantei presedintiale nu a fost preluata de redactorii Codului de procedura civila din anul 1865, acestia socotind-o neimportanta si inutila, fiind introdusa in art. 66 bis abia odata cu modificarea Codului de procedura civila prin Decretul nr. 1228/1900. Nici Codul de procedura civila din Transilvania (Legea nr. 1/1911, pusa in aplicare prin Legea nr. 54/1912) nu a cunoscut institutia ordonantei presedintiale.
Daca la inceputurile sale, in dreptul francez, ordonanta presedintiala era folosita de presedintele instantei exclusiv pentru ordonarea unor masuri grabnice de inlaturare a piedicilor ivite in cale executarii silite a hotararilor judecatoresti civile, in decursul timpului prerogativele judecatorului s-au largit considerabil, acesta fiind indreptatit sa dispuna luarea unor masuri urgente si in alte domenii decat executarea silita .
Codul civil francez din anul 1806 a prevazut ordonanta presedintiala in doua feluri, astfel :
a. ordonanta de referat, care se da de presedintele instantei dupa citarea partilor pe baza de referat scris intocmit de organul de executare a unei hotarari, cu privire la piedicile intalnite, sau a unui referat scris intocmit de partea care intampina probleme cu ocazia valorificarii dreptului ;
b. ordonanta la cerere, care se da de presedintele instantei fara stirea adversarului si in lipsa oricaror dezbateri.
In dreptul francez, ordonanta presedintiala reprezinta decizia judecatorului unic ce poate avea caracter jurisdictional contencios sau gratios ori caracterul unei proceduri de administratie judicara, avand o diversitate de obiecte. 
Cu privire la ordonanta de referat, aceasta reprezinta decizia provizorie care nu are autoritate de lucru judecat asupra principalului, dar nici nu poate sa fie modificata ori anulata decat in circumstante noi, este data la cererea unei parti, in situatiile in care legea ii confera unui judecator, care nu a fost sesizat cu fondul litigiului, respectiv cu principalul, puterea de a ordona masuri necesare si imediate . 
In literatura de specialitate se vorbeste despre ordonantele cunoscute in dreptul francez ca ,,ordonnances sur requete" , care nu sunt date in contradictoriu si nu au autoritate de lucru judecat, precum si de ordonantele de referat, care constituie adevarate judecati litigioase date in contradictoriu intre parti si au autoritate de lucru judecat, pe care si-o conserva pana la judecarea fondului.in dreptul roman, ordonanta presedintiala a fost preluata din Codul de procedura civila francez, de redactorii Codului de procedura civila din anul 1865, deoarece pe atunci aceasta avea un caracter limitat, accentul fiind pus pe conservarea dreptului, considerata ca fiind de esenta acestei institutii juridice. Sfera restransa a masurilor conservatorii care puteau sa fie luate la inceput pe calea ordonantei presedintiale a fost largita prin modificare adusa Codului de procedura civila prin Legea nr. 394/1943. 
Legiuitorul roman nu a mai prevazut diferit ordonanta presedintiala de referat, care se da cu citarea partilor, de ordonanta presedintiala la cererea, care se da fara citarea partilor, dar, chiar daca, a prevazut un unic tip de ordonanta presedintiala, acesta putea fi data cu sau fara citarea partilor. Ordonanta presedintiala era denumita in limbajul judiciar curent ca ordonanta de referat sau procedura refere-ului, pentru a se distinge de alte categorii de ordonante presedintiale date de presedinte de obicei in materie necontencioasa.
Drept urmare, a modificarii Codului de procedura civila prin Legea nr. 18/1948, dandu-li-se textelor o noua numerotare, ordonanta presedintiala a fost prevazuta prin art. 581 -  582, texte ce au fost modificate ulterior prin Decretul nr. 132/1952. Dupa evenimentele din anul 1989, prevederile art. 581 -  582 au fost modificate si completate prin Legea nr. 59/1993 si prin O.U.G nr. 138/2000 .
In prezent, Noul Cod de procedura civila prevede amplu ordonanta presedintiala, in Cartea a VI-a, denumita ,,Proceduri speciale", Titlul VI denumit ,,Procedura ordonantei presedintiale", in art. 996 -  1001.


Fisiere in arhiva (1):

  • Ordonanta presedintiala.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

-  Legea 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, republicata in M.Of. nr. 337/2010
-  Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, publicata in M.Of, nr. 359/2000
-  Legea 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in M.O.f nr. 365/2012
-  Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, publicata in M.Of. nr. 1154/2004
-  Legea privind organizarea judiciara nr. 304/2004, republicata in M.Of. nr. 827 din 13 septembrie 2005
-  Codul civil
-  Noul Cod de procedura civila
-  O.U.G nr. 80/123 cu privire la taxele judiciare de timbu, publicata in M.Of. nr. 392 din 29 iunie 2013
-  Legea nr. 134/2010, republicat in M.Of., nr. 545 din 3 august 2012
-  Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, publicata in M.Of., nr. 24/1991
Adrese Internet:
-  portal.just.ro
-  scj.ro
-  www.juridice.ro
Literatura de specialitate:
1. Bombos Sever Gabriel, Repertoriu de practia judiciara a instantelor de judecata ale Curtii de Conturi pe anii 1994 -  1996, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 1997
2. Boroi Gabriel (colectiv), Noul Cod de procedura civila -  comentariu pe articole, Vol II, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2013
3. Boroi Gabriel, Ciobanu Viorel Mihai, Drept procesual civil, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2005
4. Boroi Gabriel, Mirela Stancu, Drept procesual civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2015
5. Buia Durido, Curs de drept procesual civil.Procedurile speciale, Universitatea din Cluj-Napoca, Facultatea de Drept, Cluj -  Napoca, 1985
6. Buletinul Jurisprudentei pe anul 2005, p. 633
7. Ciobanu Viorel M., Boroi Gabriel, Briciu Traian C., Drept procesual civil. Curs selectiv., Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2011


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!