1.Comertul activitate de baza a economiei 2 1.1.Continutul si structura activitatii de comert 2 1.2.Rolul economic al comertului cu ridicata 5 1.3.Functiile comertului cu ridicata 6 1.4. Tendinte in evolutia comertului cu ridicata 9 1.5.Baza tehnico-materiala a comertului cu ridicata 10 2.Metode de evaluare, de evidenta operativa si de contabilizare a marfurilor 13 2.1.Metode de evaluare a stocurilor de marfuri 13 2.2.Metode de evidenta analitica a gestiunilor de marfuri. 19 2.2.1.Metoda cantitativ-valorica 20 2.2.2.Metoda operativ-contabila 25 2.2.3.Metoda centralizatoarelor de intrare-iesire 27 2.2.4.Metoda global-valorica 29 2.3.Metode de contabilizare a marfurilor 31 3.Contabilitatea operatiilor privind marfurile 35 3.1.Documentele utilizate pentru inregistrarea operatiilor cu marfuri 35 3.2.Sistemul de conturi utilizate la operatiile cu marfuri 44 3.3.Contabilitatea intrarilor si iesirilor de marfuri ,,, 45 3.3.1.Contabilitatea intrarilor de marfuri 45 3.3.2.Contabilitatea iesirilor de marfuri. 52 4.Reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni privind marfurile 59 4.1.Prezentarea S.C. Zyxon S.R.L 59 4.1.1.Scurt istoric 59 4.1.2.Obiect de activitate 59 4.1.3.Principalii indicatori economico-financiari 60 4.2.Studiu de caz privind circulatia marfurilor 62 5.Concluzii 75
1. COMERTUL ACTIVITATE DE BAZA A ECONOMIEI 1.1.CONTINUTUL SI STRUCTURA ACTIVITATII DE COMERT Notiunea de comert determina o functie economica ce consta in a cumpara materii prime sau produse pentru a le revinde in acelasi stadiu fizic , dar in conditii convenabile consumatorilor ( locul, timpul,cantitatile,sortimentul,pretul ). Sub aspect juridic notiunea de comert defineste transferul titlurilor de proprietate asupra materialelor sau serviciilor, precum si prestatiile de servicii realizate intre diferitele stadii ale productiei. Activitatea de comert a cunoscut modificari substantiale transformandu-se dintr-o simpla intermediere intr-o activitate creatoare de utilitati devenind foarte importanta atat pentru producatori cat si pentru utilizatori. Notiunea de utilitate face parte din insusi continutul activitatii de comert, definindu-i locul si rolul sau in cadrul unei economii,comertul reprezentand o faza intermediara esentiala intre functia de productie si functia de consum. In orice societate moderna producatorii si utilizatorii sunt separati intre ei Printre principalele elemente comensurabile care separa cele doua categorii de parteneri,figureaza amplasarea in spatiu si distanta, necunoasterea reciproca a mijloacelor financiare si productive de care dispun. Activitatea de comert a suferit multiple schimbari crescandu-i treptat gradul de complexitate. Daca in primele etape ale unui comert acesta putea fi considerat " ansamblul operatiunilor care se realizeaza incepand din momentul in care sub forma sa utilizabila, intra in magazinul de desfacere al producatorului sau al ultimului transformator, pana in momentul in care consumatorul preia livrarea ".S-a trecut ulterior la o interpretare mai larga comercializarea fiind considerata in general ca reprezinta o punere a produsului la dispozitia consumatorului prin cercetarea pe baza studiilor de piata si determinarea nevoilor reale sau latente ale acestuia precum si reliefarea si argumentarea noilor nevoi pe care consumatorul potential nu le-a sesizat. Aceasta inseamna ca se adauga activitatilor de intermediere a actelor de vanzare si a celor legate de distributia fizica o serie de noi activitati cum ar fi: cercetarea pietei, informarea populatiei,educarea consumatorilor,promovarea unei game de servicii legate de procesul utilizarii produsului,crearea cadrului ambiental necesar actului de vanzare-cumparare. In prezent notiunea de comert se poate defini ca fiind "un ansamblu de activitati care privesc un produs din momentul investitiei sau al manifestarii intentiei de a-l crea pana la distrugerea sa in procesul de consum ,indiferent care ar fi forma acestuia". Continutul activitatii de comert cu ridicata consta in achizitionarea de marfuri in partizi mari si desfacerea acestora , in partizi mai mici ,dar asortate, catre comertul cu amanuntul si in unele cazuri catre unitati care cumpara diferitele produse in vederea prelucrarii lor ulterioare. Comertul cu ridicata reprezinta un stadiu al circulatiei marfurilor, in cadrul caruia au loc operatiuni de vanzare-cumparare a marfurilor in scopul revanzarii lor ulterioare Activitatea ce se desfasoara in cadrul acestei verigi prezinta cateva trasaturi specifice dintre care se pot aminti: - actele de vanzare-cumparare au loc intre intreprinderi economice; spre deosebire de activitatea ce se desfasoara in cadrul comertului cu amanuntul unde cumparatorul marfurilor este nemijlocit consumatorul sau reprezentantul acestuia, in cadrul activitatii de comert cu ridicata, atat cumparatorul cat si vanzatorul marfurilor sunt intreprinderi sau diferite organizatii economice,sociale si din administratia publica; 2 - in cadrul activitatii de comert cu ridicata , atat cumpararile cat si vanzarile de marfuri se realizeaza in partizi mari; - activitatea de comert cu ridicata nu incheie circuitul economic al marfurilor, ci mijloceste doar legatura intre intermediara si veriga comerciala cu amanuntul, activitatea traditionala a comerciantilor cu ridicata fiind cea de intermediari intre producatori si comerciantii cu amanuntul. Pentru a reda intreaga imagine a activitatii de comert cu ridicata, mai trebuie adaugat ca veriga comerciala cu ridicata genereaza o serie de imobilizari de fonduri, cheltuieli materiale si banesti necesare intretinerii retelei de depozite, platii personalului s.a. Trecand prin veriga comerciala cu ridicata, marfurile raman o perioada mai indelungata de timp in sfera circulatiei ,avand o viteza de circulatie mai mica, ceea ce influenteaza relatiile economice din cadrul pietei bunurilor si serviciilor si relatiile financiar-bancare de pe piata capitalurilor. Intreprinderile ce actioneaza in cadrul verigii comertului cu ridicata se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi distincte care le situeaza in sfera intereselor agentilor economici din cadrul tuturor celor patru componente ale pietei - piata bunurilor si serviciilor ,piata fortei de munca, piata capitalurilor si piata schimburilor monetare. O prima caracteristica a intreprinderilor de comert cu ridicata se refera la faptul ca acestea trebuie sa fie firme cu mare acoperire financiara. Volumul de tranzactii se refera in totalitate la partizi mari de marfuri, iar esalonarea comenzilor are in vedere si perioade afectate de sezonalitate, cand o parte din marfurile ce formeaza obiectul tranzactiilor trebuie stocate un timp mai indelungat, intermediarul cu ridicata trebuie sa dispuna atat de fonduri proprii, cat si de capacitatea de a contracta credite bancare pe termene mai mari , prin care sa acopere platile catre intermediari si multiplele cheltuieli de depozitare si stocare. A doua caracteristica are in vedere specializarea activitatii de comert cu ridicata pe familii de produse. Specializarea este generata de natura produselor care formeaza obiectul tranzactiilor realizate de intreprinderi ,stiut fiind ca orice familie de produse ridica probleme specifice de stocaj ,depozitare si conservare a valorilor de intrebuintare. A treia caracteristica este data de faptul ca intreprinderile de comert cu ridicata intervin atat in cazul fluxului produselor realizate de producatorii indigeni, cat si de cei externi. In conditiile in care producatorul este situat intr-o alta tara , intreprinzatorul cu ridicata poate deveni importator direct ,sub aspectul achizitionarii marfurilor necesare aprovizionarii comertului cu amanuntul, el intra in relatii comerciale cu agentii economici de pe piata bunurilor si serviciilor din cadrul tertelor piete externe si cu agentii economici care actioneaza in cadrul pietei schimburilor monetare. Aceasta intrucat, pentru realizarea diferitelor tranzactii comerciale cu parteneri straini,se utilizeaza valuta straina sau alte instrumente de plata specifice schimburilor respective. O ultima caracteristica se refera la existenta unor servicii comerciale bine puse la punct si incadrate cu un personal de inalta calificare Data fiind importanta comenzilor ,grosistii nu-si pot permite sa greseasca asupra cantitatilor, calitatii sau serviciilor anexe furnizate de catre producatori. Produsele de inalta tehnicitate ,cum sunt cele electronice ,informatice ,optice etc.,reclama specialisti de o calificare deosebita. De asemenea ,sortarea si asortarea marfurilor, precum si aprovizionarea comertului cu amanuntul, necesita multa forta de munca calificata in compartimentele de ambalare a marfurilor, de conditionare si de expediere catre toti detailistii. Detailistii trebuie sa fie prospectati, sensibilizati pentru a deveni clientii diferitilor grosisti. Pentru toate acestea este nevoie ca, in cadrul serviciilor comerciale,sa existe o puternica forta de vanzare si o anumita retea de reprezentanti. 3 Structura circuitelor de distributie a marfurilor este prezentata in tabelul 1.1. ,intitulat "Structura circuitelor de distributie". Modalitatile de trecere ale unui produs din sfera productiei in sfera circulatiei formeaza circuitul de distributie al acestuia Circuitul de distributie sau circuitul comercial include atat producatorul cat si consumatorul,precum si toti intermediarii cu caracter comercial. Lungimea circuitului de distributie este data de numarul verigilor intermediare care participa succesiv la realizarea fluxului de produse de la producator la consumator. In functie de lungime distingem: -circuite foarte scurte in cadrul carora nu intervine nici un intermediar, vanzarea fiind realizata direct de catre firma producatoare sau prin reprezentanti proprii ai acesteia ; -circuite scurte care presupun un intermediar producator-detailist-consumator -circuite medii unde producatorul vinde produsele sale unei centrale de cumparare care le distribuie la propriile sale puncte de vanzare -circuite lungi care cuprind mai multi intermediari producator-grosist-detailist-consumator. Latimea sau amploarea circuitului de distributie este data de numarul unitatilor prin care se asigura circulatia unui produs in cadrul aceleiasi etape din structura circuitului respectiv. Un asemenea aspect nu apare in cadrul circuitului ,unde au loc livrarile directe de la intreprinderile producatoare la consumatori. Adancimea circuitului de distributie sau gradul de apropiere a circuitului respectiv de punctele in care au loc procesele de consum ,are in vedere masura in care procesul de distributie asigura o proximitate de loc cat mai adecvata din punctul de vedere al consumatorului. Poate fi apreciat ca deosebit de util circuitul foarte scurt care asigura livrarea directa a produselor ,consumatorul intrand in posesia bunurilor solicitate direct la locul de consum. In cadrul circuitelor scurte comertul prin corespondenta asigura un grad de apropiere ridicat.
1. Mihail Epuran, Valeria Babaita, Contabilitatea financiara in noul sistem contabil Corina Grosu Editura de Vest, Timisoara, 1996 2. Mihail Epuran, Valeria Babaita Bazele contabilitatii, Editura de Vest, Timisoara 1997 3. N.Feleaga, I. Ionascu Tratat de contabilitate financiara, Vol. I, II Editura Economica, Bucuresti, 1998 4. Mihai Grigorescu Bazele comertului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995 5. Dorel Mates Contabilitatea financiara a unitatilor patrimoniale Editura Societatii Culturale si Stiintifice "Ivan Kvasko", 2000 6. Maria Niculescu Diagnostic global strategic, Editura Economica, Bucuresti, 1997 7. Calin Oprea , Ilie Vaduva, Bazele contabilitatii, Editura Didactica si Mihai Ristea, Horia Neamtu Pedagogica, Bucuresti, 1995 8. Anastasiu Pop Contabilitatea de gestiune in comert, Editura Intelcredo, Deva, 1997 9. Ministerul Finantelor Revista Finante,Credit si Contabilitate, 1998,1999 10. Ministerul Finantelor Sistemul contabil al agentilor economici, Editura Economica, Bucuresti, 1994
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
