Organizarea si exercitarea controlului efectuat de catre garda financiara sectia jud. Caras-Severin

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL 1. GARDA FINANCIARA DIN ROMANIA2
1.1. CONSIDERATII PRELIMINARE PRIVIND ISTORIA CONTROLULUI FINANCIAR IN ROMANIA2
1.2. ISTORICUL GARZII FINANCIARE4
1.2.1. Garda Financiara in Provinciile Romanesti inainte de Marea Unire de la 19184
1.2.2.Infiintarea, organizarea si evolutia Garzii Financiare in Romania in perioada 1918-1927 5
CAPITOLUL 2. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA GARZII FINANCIARE13
2.1. DEFINIREA SI ATRIBUTIILE GARZII FINANCIARE13
2.2. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA GARZII FINANCIARE15
2.3. PERSONALUL GARZII FINANCIARE20
2.3.1. Resursele umane ale Garzii Financiare20
2.3.2. Conditiile de recrutare, angajare si de avansare a personalului20
2.3.3. Drepturile si obligatiile personalului Garzii Financiare21
2.3.4. Raspunderea disciplinara si materiala a personalului Garzii Financiare23
2.4. UTILIZAREA LOGISTICII SI ARMAMENTULUI DIN DOTARE24
2.5. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SECTIEI JUDETULUI CARAS-SEVERIN A GARZII FINANCIARE26
CAPITOLUL 3.EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR DE CATRE GARDA FINANCIARA29
3.1. OBIECTIVELE CONTROLULUI FINANCIAR DE STAT29
3.1.1.Obiective generale de control avute in vedere de Garda Financiara la societatile comerciale30
3.1.2.Obiective minimale de control avute in vedere de Garda Financiara la societatile comerciale31
3.2. PROCEDURA DE CONTROL A COMISARILOR GARZII FINANCIARE34
3.3. ACTELE DE CONTROL INTOCMITE DE CATRE COMISARII GARZII FINANCIARE38
3.4. EVAZIUNEA FISCALA SI MODALITATI DE COMBATERE EI PRACTICATE DE GARDA FINANCIARA43
3.4.1. Definirea evaziunii fiscale si clasificarea acesteia43
3.4.2. Metode de combatere a evaziuni fiscale. Eficienta controlului fiscal44
3.4.3. Consideratii generale privind combaterea evaziunii fiscale pe baza Legii nr. 87/199445
3.5. PROCEDURA DE CONSTATARE A FAPTELOR SI DE CONTESTARE A ACTELOR47
3.6. STUDII DE CAZ50
Anexe  61
Bibliografie  74


Extras din licenta Cum descarc?

Institutia controlului financiar in tara noastra, formele si metodele de organizare si exercitare, principiile de baza precum si functiile si obiectivele acestuia au fost determinate in substanta si evolutie de oranduirea social-economica si statala prin care a trecut Romania in decursul timpului.
Documentele vremii (secolul XIV-XVI) atesta puterea de dispozitie absoluta a domnitorilor asupra veniturilor provenite din impozite, servicii si proprietati. In lipsa unei reprezentante nationale cu drepturi financiare, domnitorii nu erau controlati de nimeni si intrebuintau aceste venituri ca si bunuri proprii, fara sa dea socoteala nimanui.
Incepand cu a doua jumatate a secolului XVI (aproximativ anul 1550) si pana la mijlocul secolului XVIII se produce o separare relativa a veniturilor statului de cele personale ale domnului si se introduc, intr-o forma simpla, "registrele pentru socotelile vistieriei". Asemenea situatii cuprinse in condicele de venituri si cheltuieli ale tarii, se gasesc in timpul domniei lui Gheorghe Stefan Voda in Moldova (1654) si a lui Brancoveanu in Muntenia (1694).
Arhivele existente probeaza faptul ca din secolul XVIII controlul "socotelilor anuale ale veniturilor si cheltuielilor", adica ceea ce azi numim controlul conturilor de gestiune, a devenit o practica curenta, atribuindui-se si o denumire specifica "Samile vistieriei". 
Sfarsitul secolului XVIII este marcat in planul finantelor Tarilor Romane de reforme fiscale infaptuite de domnitorul Nicolae Voda Mavrocordat. In aceasta perioada apare ca autoritate consultativa financiara pe langa vistierie si un "sfat" compus din sapte boieri, iar in privinta controlului utilizarii veniturilor "autoritatea divanului". Functionarii domnului erau:
-marele vistiernic, un fel de ministru de finante;
-marele vames, care era administratorul general al vamilor;
-parcalabii si ispravnicii de tinuturi care faceau perceptia efectiva a darilor;
-perceptorii, slujbasii fiscali care ajutau dregatorii superiori in actiunile de impunere si perceptie a impozitelor si darilor.
Pentru o mai buna identificare a surselor de venit, slujbasii fiscali purtau denumirea celor 20 de impozite pe care le percepeau.
Desi existau organe financiare, ele aveau doar un rol consultativ. Stabilirea resurselor si intrebuintarea fondurilor se facea in continuare din ordinea si stiinta domnului, fara ca acesta sa aiba o raspundere reala fata de actiunile si masurile fiscale intreprinse. 
Aplicarea Regulamentelor Organice, in Muntenia din 1831 si in Moldova din 1832, a creat bazele unei organizari financiare mai inchegate si stabilirea unor norme pentru controlul finantelor publice. 
Se infiinteaza "Adunarea obsteasca ordinara" cu puteri de legiferare a perceperii darilor si efectuarea cheltuielilor, folosindu-se prima data notiunea de buget.
Se inaugureaza un sistem de inregistrare a operatiilor financiare, de incasari si plati, servind punerii in ordine a finantelor publice precum si un control exercitat de organe administrative, asezate intr-o ordine ierarhica bine stabilita.
In Muntenia functiona asa-numitul "Control obstesc" exercitat de 12 functionari pusi sub conducerea unui sef de control. Acest organism, in timpul anului, putea sa cerceteze orice fel de cheltuiala si sa adevereasca primirile.
La finele fiecarui trimestru toti cei insarcinati cu perceperea veniturilor si plata cheltuielilor (casierii oranduiti in slujba vistieriei si samesii de judete) trebuiau sa trimita la vistierie socotelile lor.
Vistiernicul supunea domnului pe langa raportul sau si "bilantul alcatuit cu intemeiere asupra documentelor cerute" prin regulament. Domnitorul trimitea aceasta socoteala, spre cercetare la sase boieri anume alesi de Obsteasca Adunare, si care dupa verificarea documentelor si a sumelor existente in casa vistieriei, adresau domnitorului un raport. Aceste rapoarte erau trimise de domnitori catre Obsteasca Adunare impreuna cu toate calculele primirilor si darilor anului trecut si "catastihul de venituri si cheltuielile anului din urma". Hotararile Adunarii erau facute cunoscute domnitorului prin raportul Prezidentului. 
In literatura de specialitate se considera ca acest organism "Controlul Obstesc" a stat la originea controlului financiar in Romania si a devenit ulterior Ministerul Controlului. Uneori ministrul controlului era si ministrul finantelor, iar in anul 1860 Ministerul Controlului s-a unit cu Ministerul de Finante.
In Moldova se infiinteaza "Sfatul Administrativ" care asemeni "Controlului Obstesc" din Muntenia avea misiunea de a cerceta amanuntit operatiile facute de slujbasii tarii si de a pregati controlul suprem al Adunarii Obstesti. Inainte ca domnitorul sa supuna Adunarii Obstesti socotelile anului expirat, acestea erau cercetate si controlate de Sfatul Administrativ care avea si indatorire ca la sfarsitul fiecarui trimestru sa faca revizia socotelilor si cercetarea sumelor ramase in casele statului.
In anul 1858 s-au pus in practica principiile bugetare din Conventia de la Paris din 7 august 1858, moment important pentru organizarea finantelor in tara noastra, intrucat pe baza acestora s-a promulgat la 28 noiembrie 1860 primul regulament al contabilitatii publice.
In mai 1862 s-a creat serviciul inspectiei generale de finante sub directa conducere a Ministerului Finantelor, cu sarcina de a face controlul inopinat asupra contabilitatii tuturor agentilor apartinand de Ministerul Finantelor si a semnala ministerului neajunsurile constatate. In structura acestei institutii erau cuprinsi: 8 inspectori, un secretar si un inspector general.
Un moment cu semnificatii deosebite pentru controlul financiar din tara noastra a fost infiintarea, prin legea din 24 ianuarie 1864 publicata in Monitorul Oficial nr. 18 din aceeasi data, a controlului jurisdictional asupra executarii bugetului, sarcina atribuita unui organ independent "Inalta Curte de Conturi a Romaniei".
Incepand cu aceasta data controlul s-a realizat dupa principiul separatiilor puterilor existente:
-controlul puterii executive (administrative);
-controlul jurisdictional al Inaltei Curti de Conturi;
-controlul exercitat de organul legislativ - Adunarea Deputatilor.
Din anul 1864 cand s-a infiintat si pana in anul 1948 cand a fost desfiintata, functionarea si competenta Inaltei Curti de Conturi a suferit 23 de modificari, acestea referindu-se indeosebi la problemele de personal, competenta si procedura de control, ordinea ierarhica printre celelalte instante judecatoresti, controlul preventiv, etc.
Viata economica de dinainte de primul razboi mondial cuprinde un sir lung de ani de relativa prosperitate. Aceasta epoca contine un embrion de legi financiare importante pentru tara. Legislatia sufera multiple modificari si datorita evolutiei economice, dar si necesitatii tezaurului de a lovi toate resursele de venituri.
Dupa terminarea razboiului, Romania isi realizeaza visul istoric, alipirea la patria mama a provinciilor de peste Carpati si a Bucovinei. Este necesara acum introducerea unui aparat fiscal, cu o alta mentalitate, cu alte metode. 
Imediat dupa Marea Unire de la 1918 a fost infiintata Garda Financiara "un corp de control fiscal organizat militareste care face parte din administratia centrala a Ministerului de Finante".
1.2.Istoricul Garzii Financiare
1.2.1. Garda Financiara in Provinciile Romanesti inainte de Marea Unire de la 1918
Istoria Garzii Financiare se regaseste integrata in istoria economiei Tarilor Romane, inregistrand aceleasi evolutii si fiind supusa influentelor pe care le-au exercitat principalele momente politice, economice si sociale traite de poporul nostru de-a lungul anilor. 
In Ardeal si Bucovina, anterior Marii Uniri din anul 1918, in administratia finantelor publice, exista un numar de peste 2000 de functionari, organizati militareste, care formau corpul asa-numitul al "finantilor". 
Ei erau functionari publici, scop in care aveau sedii proprii, echipament si armament necesar serviciului lor. 
Organizarea activitatilor era facuta pe judete, orase si plasi, de asa maniera incat prin disciplina, vigilenta si mobilitate puteau realiza legaturi imediate intre unitati si puteau cerceta si supraveghea terenul in orice moment.
Una din caracteristicile acestui corp de control financiar, era foarte buna pregatire profesionala, documentele vremii folosesc termenul de "cultura profesionala". Membrii corpului erau absolventi de invatamant superior economic sau juridic, fie absolventi ai institutelor de invatamant special pentru finante din cadrul Universitatilor din Budapesta si Viena.
Admiterea unui candidat in "corpul finantelor" se facea in urma unor severe examene, iar inaintarea de la un grad la altul presupunea parcurgerea unui stadiu indelungat, urmat de asemenea de sustinerea de examene. Acesti functionari speciali erau foarte bine incadrati in viata administrativa si publica. Prin faptul ca erau foarte bine platiti si primeau de la buget substantiale prime, ei dispuneau de toata autoritatea morala fata de contribuabili si de un sentiment deosebit pentru profesia lor. Pentru orice contraventie depistata si sanctionata ei erau imediat rasplatiti cu prime care mergeau pana la 85 % din cuantumul amenzilor. 
Intregul mod de viata, intreaga activitate profesionala si extraprofesionala se subordoneaza coordonatelor de cinste si demnitate, completate de faptul ca aveau dreptul de a purta uniforma si insemne militare.
Atributiile de control ale corpului "finantilor" erau urmatoarele:
-controlul fabricatiei si desfacerii spirtului si bauturilor spirtoase precum si a tuturor produselor supuse taxelor de consumatie;
-controlul productiei si desfacerii bunurilor ce constituiau monopolul statului;
-paza granitelor si controlul vamal.
In aceasta forma erau organizate institutiile de control financiar, de natura Garzii Financiare, in Austria, Ungaria, Iugoslavia, Cehoslovacia si Germania.
Cu mult mai complexa sub raportul organizarii, rolului, sarcinilor, sferei atributiilor, competentei teritoriale, logisticii si integrarii in sistemul militar al tarii era Garda Financiara din Italia, care in anul 1918 avea deja o istorie de peste 100 de ani.


Fisiere in arhiva (5):

  • POTO.DOC
  • Coperta.doc
  • Bibliografie.doc
  • AnexPoto.doc
  • Anexe.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1.Botea P. Ion - Metode si tehnici fiscale, Editura Tipotext, Targu-Jiu, 1999
2.Boulescu M., Ghita M. - Control financiar si Expertiza contabila, Editura Eficient, Bucuresti, 1996
3.Ghita M., Domnisoru S., Pelinaru N. - Control financiar, bancar si fiscal, Editura Universitatea din Craiova, Facultatea de Stiinte Economice, Craiova, 1998
4.Peres I., Popovici D., Bunget O., Peres C. - Controlul economic financiar, Editura Mirton, Timisoara, 2000
5.Popeanga P. - Control Financiar, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999
*
* *
6.Legea nr. 32 din 12 noiembrie 1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor
7.Legea nr. 12/1990 republicata in Monitorul Oficial nr. 133 din 20 iunie 1991 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite
8.Legea nr. 30 din 22 martie 1991 privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Garzii Financiare, publicata in Monitorul Oficial nr. 61 din 27 martie 1991
9.Legea Contabilitatii nr. 82/1991 republicata in Monitorul Oficial nr. 20 din 20 ianuarie 2000
10.Legea nr. 87 din 18 octombrie 1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, publicata in Monitorul Oficial nr. 299 din 24 octombrie 1994
11.Ordonanta de Guvern nr. 15/1996 publicata in Monitorul Oficial nr. 24/1996 privind intarirea disciplinei financiar valutare cu modificarile la zi
12.Ordinul ministrului finantelor nr. 817 din 1998 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea Garzii Financiare, publicat in Monitorul Oficial nr. 159 din 22 aprilie 1998
13.Hotararea de Guvern nr. 354 din 6 mai 1999 publicata in Monitorul Oficial nr. 198 din 7 mai 1999 si Hotararea de Guvern nr. 564/2000 publicata in Monitorul Oficial nr. 317 din 7 iulie 2000 privind stabilirea cotelor majorarilor de intarziere
14.Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 217/1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Guvern nr. 70/1994 privind impozitul pe profit publicata in Monitorul Oficial nr. 650 din 30 decembrie 1999
15.Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 28/1999 publicata in Monitorul Oficial nr. 31 din 31 martie 1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate electronice de marcat fiscale
16.Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adaugata, publicata in Monitorul Oficial nr. 113 din 15 martie 2000
17.Hotararea de Guvern nr. 401 din 19 mai 2000 pentru aprobarea normelor de aplicare a O.U.G. 17/2000 privind taxa pe valoarea adaugata
18.Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 134/2000 publicata in Monitorul Oficial nr. 476 din 30 septembrie 2000 pentru modificarea si completarea O.G. 27/2000 privind regimul supus accizelor
19.Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind solutionarea contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin actele de control sau de impunere intocmite de organele Ministerului Finantelor Publice, publicata in Monitorul Oficial nr. 62 din 6 februarie 2001


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!