Organizarea si Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe

Cuprins licenta Cum descarc?

Cap.1 COMERT INTERNATIONAL CU SERVICII. PREZENTARE GENERALA 5
1.1. Serviciile - concept si caracteristici 5
1.1.1. Conceptul de serviciu 5
1.1.2. Caracetristici de productie si de consum al serviciilor 7
1.2. Tipuri de servicii 12
1.3. Comertul international cu servicii - aspecte definitorii 14
Cap.2 EVOLUTIA SI LOCUL COMERTULUI INTERNATIONAL CU SERVICII IN CADRUL SCHIMBURILOR MONDIALE 17
2.1. Evolutia comertului international cu servicii 17
2.1.1. Caracteristici si factori ai comertului international cu servicii 17
2.1.2. Volumul si dinamica schimburilor comerciale internationale cu servicii 18
2.1.3. Orientarea geografica 21
2.1.4. Evolutia in structura a comertului international cu servicii 23
2.2. Aprecieri privind sectorul de servicii in tarile in curs de dezvoltare 
Cap.3 ASPECTE REGLEMENTARE SI INTERNATIONALIZAREA COMERTULUI INTERNATIONAL CU SERVICII 29
3.1. Internationalizarea serviciilor 29
3.2. Liberalizarea tranzactiilor cu servicii 30
3.2.1. Aspecte urmarite prin liberalizarea comertului cu servicii; instrumente 30
3.2.2. Avantaje ale liberalizarii comertului cu servicii 31
3.2.3. Liberalizarea comertului serviciilor in tarile in curs de dezvoltare 32
3.3. Cadrul institutional al comertului international cu servicii 34
3.3.1. Organizatii internationale cu competente in domeniul serviciilor 34
3.3.2. Acorduri multilaterale: Acordul General pentru Comertul cu Servicii 35
3.3.2.1. Aspecte generale: constituire, tipuri de servicii, obiective, tari participante 35
3.3.2.2. Continutul GATS: structura, moduri de comercializare, obligatii, angajamente specifice, liste de propuneri, dispozitii interne 37
3.3.2.3. Perspective economice mondiale si tarile in curs de dezvoltare 2001 42
3.3.2.4. Noile negocieri 43
3.4. Acorduri preferentiale 44
3.4.1. Uniunea Europeana (UE) 45
3.4.2. Blocul Nord American de Liber Schimb (NAFTA) 46
Cap.4 SERVICIILE DE TRANSPORT IN ROMANIA 47
4.1. Rolul si importanta transporturilor 47
4.2. Particularitati ale procesului de productie in transporturi 48
4.3. Sistemul de transporturi in Romania 49
4.3.1. Aspecte generale 49
4.3.2. Tipuri de transport 50
4.3.3. Situatia transporturilor de marfuri si pasageri 57
4.4. Principalii operatori 59
4.4.1. Infrastructura si traficul aeroportuar 59
4.4.2. Principlaii operatori 62
Bibliografie 66
Anexa


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I
COMERTUL INTERNATIONAL CU SERVICII
PREZENTARE GENERALA
1.1. Serviciile - concept si caracteristici
1.1.1. Conceptul de serviciu
Mult timp, abordarea in literatura (economica) a notiunii de serviciu nu a permis o analiza didactica a conceptului respectiv in diverse curente de gandire, ci doar cautarea elementelor sale constitutive si a modului in care acestea tind sa formeze un tot unitar. Conceptul de serviciu a cunoscut, in definirea lui, o evolutie legata de cea a economiei insasi. Prezentarea cronologica a principalelor momente ale gandirii economice este cea mai in masura sa aduca lumina in ceea ce priveste intelesul serviciilor si cuprinsul acestora. (C. Cristureanu, 1997).
La Platon, comertul si activitatile de prestari de servicii apar grupate din punct de vedere formal impreuna: cizmarii, coaforii, medicii, dar si servicii pentru agricultura (rotarii, potcovarii etc.).
In lucrarea sa "Politica", Aristotel imparte activitatile economice in: (i) activitati naturale (singurele pe care le numeste economice); (ii) activitati intermediare (exploatarea padurilor si a minelor); (iii) activitati de schimb (chresmatistice).
Activitatile din urma, sunt criticate de Aristotel, pentru ca sunt orientate spre acumulare de bogatie. De fapt, Aristotel nu critica serviciile ci relatiile de piata.
Aceasta viziune a fost retinuta si in Evul Mediu, ca o anatema aruncata asupra serviciilor, scolasticii Evului Mediu facand distinctie intre ceea ce ei numeau "artele majore" (religioase, politice, administrative) si "artele minore" (activitati economice, considerate ca avand un statut inferior). In cadrul activitatilor economice se face o separatie intre agricultura si meserii pe de o parte, care erau considerate activitati productive si negotul si camata, pe de alta parte, numite activitati "pecuniative", desconsiderate din punct de vedere social si moral pe motivul ca produc bogatii artificiale prin mijloace meschine. (scopul lor nu era satisfacerea nevoilor naturale ale oamenilor, ci bogatia in bani ca scop in sine sau/si pentru putere.)
Antoine de Montchrestien, in lucrarea "Economie Politique", distinge in cadrul economiei trei grupe de activitati: munca pamantului, mestesugurile, pietele. Aflandu-ne in epoca mercantilismului, avem de-a face cu o schimbare radicala in constiinte, in sensul cresterii importantei acordate pietei si in cel al orientarii spre activitati comerciale si manufacturiere aducatoare de bogatie. Comertul devine elementul central al vietii economice, iar comerciantii si intreprinzatorii in general, capata rolul de "creier conducator" in raport cu celelalte activitati.
H. Storch, aduce o viziune aprofundata si detaliata ce constituie, putem spune prima teorie fundamentala si coerenta a serviciilor. El combate impartirea clasica in munca productiva si neproductiva, sustinand ca si activitatile neindustiale si neagricole sunt productive, nu de valori materiale si de schimb, ci de alte valori - "valori imateriale si directe", conducandu-se dupa alte principii. Deci, serviciile au anumite particularitati fata de productia materiala. Storch numeste valori directe, acelea care corespund muncii efectiv prestate de catre prestatorul de servicii si le deosebeste de rezultatele prestatiei la beneficiar, subliniind astfel rolul pe care-l are beneficiarul in prestatia de servicii. 
Atunci cand se cauta o definitie pentru "servicii", distinctia conceptuala intre bunuri materiale si servicii se precizeaza de la inceput.
Intangibilitatea serviciilor, comparata cu caracterul tangibil al bunurilor materiale, apare imediat in prim plan ca trasatura esentiala a serviciilor.
In mod obisnuit serviciile sunt descrise, ca intangibile, invizibile si perisabile, reclamand simultaneitatea productiei si a consumului. In contrast cu serviciile, bunurile materiale sunt tangibile, vizibile si depozitabile si nu reclama interactiunea dintre producator si consumator.
Caracterizarea serviciilor "ca bunuri imateriale", este de multe ori supusa criticilor, deoarece unele servicii au elemente de tangibilitate (de exemplu, tiparirea raportului unui consultant, sau copierea unui program software de pe computer pe discheta), de vizibilitate (de exemplu, taierea parului, jocul de teatru), de depozitare, inmagazinare (de exemplu telefonul automat-sistemul de raspuns) si elemente care nu reclama contactul direct dintre producator si consumator (de exemplu, masinile verificatoare automate). De asemenea, caracterul lor efemer nu poate constitui un criteriu absolut pentru separarea bunurilor materiale de servicii. De exemplu nu se poate compara o inghetata "produs material" cu efectele potentiale de lunga durata, obisnuite in chirurgie (serviciu).
Una dintre cele mai influente definitii contemporane a serviciilor este aceea a lui J. Hill (1973), care considera ca "serviciul trebuie definit ca o schimbare in conditia unei persoane sau a bunului material produs intr-o unitate economica, care produce efecte si in activitatea altor unitati economice cu care persoana sau unitatea economica colaboreaza". (Cristiana Cristureanu, Economia imaterialului: tranzactiile internationale cu servicii, Editura BECK, Bucuresti, 1999).
Prin centrarea pe schimbare, aceasta definitie inlatura caracterizarea serviciilor ca intangibile. Astfel, imposibilitatea de a fi stocate si intangibilitatea, devin conditii necesare pentru servicii, inlocuind atributele materiale.
Hill face de asemenea distinctie intre procesul de productie a serviciului si produsul (rezultatul) acestuia: procesul de productie al activitatii de servicii care "este insasi schimbarea obtinuta in conditia persoanei sau a bunului material afectat". Nu poate fi confundat cu produsul acestui proces, de exemplu "activitatea care afecteaza persoana sau bunurile materiale produse intr-o unitate economica".
Faptul ca procesul de productie pentru multe activitati de servicii este efemer nu poate fi interpretat ca un indiciu ca productia tuturor celorlalte activitati de servicii este de asemenea efemera.
Totusi, nici definitia lui Hill nu cuprinde toate serviciile. De exemplu, exista servicii ce previn schimbarea (ca serviciile de securitate si medicina preventiva) au drept scop pastrarea intacta a starii unei persoane sau bun economic sau serviciile care nu sunt solicitate in mod expres de catre persoane sau unitati economice (serviciul militar, serviciile coercitive care sunt oferite deoarece corespund unor necesitati de tip social) si care nu apar in aceasta definitie.
Alaturi de definitia lui Hill, au aparut in epoca contemporana numeroase analize empirice ale sectorului de servicii. Cele mai multe dintre ele, fac o simpla analiza a listei activitatilor ce pot fi considerate parti ale acestui sector, neavand la baza nici o definitie. Altele adopta un demers fara lamuriri, in sensul ca, toate activitatile care nu fac parte din sectorul primar si secundar sunt catalogate drept servicii.


Fisiere in arhiva (6):

  • Organizarea si Exercitarea Controlului Fiscal al Impozitelor Directe
    • ANEXA.doc
    • capitolul 1.doc
    • capitolul 2 ..doc
    • capitolul 3.doc
    • capitolul 4.DOC
    • primele pagini.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!