Organizarea și funcționarea Curții Constituționale în Republica Moldova

INTRODUCERE

Actualitatea temei. La momentul actual, constituţia este actul prin care se definesc condiţiile exercitării puterii politice, se reglementează mecanismul reprezentării poporului, modul de control asupra exercitării puterii de stat, precum şi statutul juridic al individului. Constituţia ca act fundamental, cu forţă juridică supremă, prezintă în sens politic juridic şi social un produs al consensului social general la etapa adoptării ei. Constituţia are menirea să soluţioneze probleme ce ţin de o perspectivă mai îndelungată a activităţii statului şi, prin urmare, este şi trebuie să fie ea însăşi relativ stabilă, şi oportună.

Actualitatea temei de cercetare rezidă în evoluţia evenimentelor, care s-au produs în contextul schimbărilor politice, intervenite în ţările Europei Centrale şi de Est, care s-au aflat în regim totalitar.

Problema funcţionării eficiente a Curţii Constituţionale în garantarea supremaţiei Constituţiei, inclusiv a controlului de constituţionalitate, este actuală în virtutea transformărilor politice, economice, sociale şi juridice din viaţa societăţii, ce au deschis calea spre constituirea noilor democraţii, spre edificarea statelor de drept, în care garantarea supremaţiei Constituţiei are un rol hotărâtor.

Scopul şi obiectivele proiectului. Scopul tezei prezintă organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale în RM.

Obiectivele lucrării prezente sunt:

• Conceptul teoretic, destinaţia şi esenţa Curţii Constituţionale

• Particularităţile evoluţiei statutului juridic al Curţii Constituţionale în Republica Moldova

• Principiile de activitate ale Curţii Constituţionale

• Elemente de natură organizatorică a Curţii Constituţionale

• Curtea Constituţională ca autoritate supremă în sistemul de drept al Republicii Moldova

• Supremaţia jurisdicţională a Curţii Constituţionale în cadrul Sistemului de Drept al Republicii Moldova

• Consideraţii generale privind numirea în funcţie

• Drepturile şi îndatoririle judecătorilor Curţii Constituţionale conform normelor legale în vigoare

• Locul exercitării muncii şi particularităţile organizării profesiei de judecător

• Răspunderiea judecătorului la Curtea Constituţională

• Drepturile şi garanţiile în exercitarea funcţiei de judecător la Curtea Constituţională

• Incetarea funcţiei

Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a proiectului. Problemele care au făcut obiectul cercetării noastre se referă la actualitatea subiectului ce vizează organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale în RM, la raporturile dintre instituţiile politice în respectarea Constituţiei, la organizarea şi exercitarea controlului jurisdicţional, la contribuţia organelor de jurisdicţie constituţională la respectarea echilibrului constituţional, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului etc.

Sumarul compartimentelor proiectului. Structura tezei este următoarea – introducere, concluzii, bibliografie, şi conţinutul tezei din 3 capitole.

Capitolul unu - Statutul Curţii Constituţionale – momente generale, prezintă: Conceptul teoretic, destinaţia şi esenţa Curţii Constituţionale; Particularităţile evoluţiei statutului juridic al Curţii Constituţionale în Republica Moldova; Principiile de activitate ale Curţii Constituţionale.

Capitolul doi - Structura Curţii Constituţionale în Republica Moldova, prezintă: Elemente de natură organizatorică a Curţii Constituţionale; Curtea Constituţională ca autoritate supremă în sistemul de drept al Republicii Moldova; Supremaţia jurisdicţională a Curţii Constituţionale în cadrul Sistemului de Drept al Republicii Moldova

Compartimentul trei - Activitatea judecătorilor Curţii Constituţionale în Republica Moldova – element inerent al structurii instituţionale, analizează: Consideraţii generale privind numirea în funcţie; Drepturile şi îndatoririle judecătorilor Curţii Constituţionale conform normelor legale în vigoare; Locul exercitării muncii şi particularităţile organizării profesiei de judecător; Răspunderiea judecătorului la Curtea Constituţională; Drepturile şi garanţiile în exercitarea funcţiei de judecător la Curtea Constituţională; Incetarea funcţiei.

I. Statutul Curţii Constituţionale – momente generale

1.1 Conceptul teoretic, destinaţia şi esenţa Curţii Constituţionale

Fiind unica autoritate de jurisdicţie constituţională în stat devine şi unicul subiect de interpretare oficială a Constituţiei şi astfel atribuţia de interpretare oficială a Constituţiei nu poate fi conferită altei autorităţi publice.

În primul rînd scopul constituirii Curţii Constituţionale. Dacă secolul XIX şi prima jumătate a secolului XX erau considerate secolele parlamentarismului atunci începînd cu a doua jumătate a secolului XX putem menţiona începutul erei constituţionalismului. Tot mai mult este împărtăşită ideea că în statul în care lipseşte autoritatea Constituţiei nu poate fi vorba de stat de drept. Constituţia trebuie să predomine asupra tuturor. Şi dacă în cadrul separaţiei puterilor trebuie să existe o balanţă dictată de înfrîngerea unei puteri de către alta, în caz de abuzuri, atunci trebuie să existe şi un străger al Constituţiei care ar obliga puterile să activeze în cîmpul constituţional. [ 1]

Pentru ca să-şi onoreze menirea sa Curtea Constituţională în Republica Moldova se situează în afara celor trei puteri: legislativă, executivă şi judecătorească. Ea porneşte de la ideea după care, pentru a putea controla activitatea unui organ, cum este de exemplu, Parlamentul sau Guvernul este necesar ca cel ce controlează să se situeze la un nivel superior celui al organului controlat. Formării şi activităţii Curţii este consacrat titlul III din Constituţie, separat de reglementările autorităţilor publice centrale şi se bazează pe doctrinele: italiană, spaniolă, belgiană şi franceză.

În toată activitatea sa Curtea Realizează funcţiile: garantarea supremaţiei Constituţiei, realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească, garantarea responsabilităţii statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat. Aceste funcţii sînt direct stipulate în art.134 din Constituţie. Autorul V.Zubco cu [ 2] referire la autoul român L.Deleanu mai numeşte două funcţii: funcţia de elaborare a normelor de drept şi funcţia de regularizare şi autentificare a schimbărilor politice sau a alternanţilor la putere. Cu toate că ultimele două funcţii nu sînt enumerate în Constituţie ele se conţin în practica Curţii Constituţionale.