Organizarea și funcționarea direcției de invesrigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE . 2
CAPITOLUL 1 - ISTORICUL SI EVOLUTIA .. 3
1.1.Aparitia si necesitatea infiintarii DIICOT-ului . 3
1.2. Evolutia activitatii DIICOT-ului ... 6
CAPITOLUL 2 - LEGISLATIE REGULATORIE .. 14
2.1. Legislatia speciala 15
2.2. Dispozitii din alte legi .. 18
2.3. Legislatia internationala .. 19
2.4. Principii generale ce completeaza legislatia in domeniu 21
CAPITOLUL 3 - COMPETENTA DIICOT . 24
3.2 Activitatea DIICOT in faza de urmarire penala . 25
3.3. Categoriile de infractiuni ce intra in competenta DIICOT 34
3.4. Criminalitatea organizata ... 39
3.5. Traficul de droguri .. 42
3.6. Criminalitatea informatica .. 43
3.7. Criminalitatea economico-financiara . 45
3.8. Infractiunile de terorism si cele contra sigurantei statului 45
CAPITOLUL 4 - STRUCTURA ORGANIZATORICA .. 47
4.1.Consideratii generale 47
4.2.Organizarea structurii centrale 48
4.3.Organizarea structurii teritoriale 50
Capitolul 5 - Cooperarea internationala a DIICOT-ului cu structurile externe . 52
5.1. Incadrarea Directiei in sistemul judiciar international .. 52
5.2. Evolutia cooperarii internationale .. 53
5.3. Instrumente legislative privind cooperarea internationala la care Romania este parte relevante pentru activitatea DIICOT ... 54
CONCLUZII .. 58

Extras din licență Cum descarc?

Violenta, teroarea si frica sunt tot mai des si mai profund desiminate in constientul oamenilor. In prezent, societatea in care traim desi se bucura de o evolutie ce accelereaza ametitor, suntem totusi, martori la tragedii si nenorociri ce au loc aproape zi de zi chiar sub ochii nostri, iar cel mai inspaimantator este ca sunt comise chiar de catre semeni de-ai nostri.
Sute si mii de oameni devin victime din ce in ce mai des a unor organizatii conduse dupa niste principii total contrare relatiilor sociale ce sunt protejate si sustinute de o societate civilizata si moderna. Organizatii ce sunt intemeiate dupa reguli si motivatii diferite, dar cu un rezultat unic, paguba si distrugere, care ajung uneori pana la vieti omenesti.
Fie ca sunt mafioti, traficanti de droguri, de persoane sau hackeri ce comit crimele din spatele calculatorului, toti prezinta un pericol ce nu poate fi neglijat sau pur si simplu trecut cu vederea, deoarece acesta loveste tot mai des. Noile tehnologii si unele reglementari legislative, precum libera circulatie prin inlaturarea granitelor, s-au dovedit a fi chiar favorizante pentru aparitia noilor sau mutatiile vechilor retele de crima organizata, acestea din urma au devenit mai puternice, mai raspandite si cu un domeniu de activitate tot mai complex.
Una dintre ce mai devastatoare si amenintatoare forme a criminalitatii, relativ noua, ce se intalneste la nivel global, este terorismul. Acest cancer al societatii se extinde si capata pozitii, devenind tot mai greu de inlaturat. Se duce o lupta grea, departe de noi, dar nu intr-atat de departe incat sa ne lase nepasatori, intrucat aceasta nu cunoaste granite. Drept exemplu, intreaga Europa poate fi prezentata drept victima frecventa ale atacurilor teroriste, avand in principal scopul de inspira frica, de a se infatisa grozavi si de neoprit.
Am decis sa vorbesc despre aceasta tema, dat fiind faptul ca DIICOT este unica structura din Romania ce are competente in a exersa o activitate de prevenire si combatere atat a criminalitatii organizate cat si a terorismului. Aceste forme de infractionalitate adaptandu-se la un caracter transfrontier iar necesitatea de cooperare internationala devine vitala, capacitate ce o are, in acest scop, anume Directia.
Aceasta tema a fost aleasa in primul rand datorita viziunii mele asupra impunerii de a se lua masuri neintarziate, bine premiditate si deoarece vad DIICOT ca fiind unul dintre primele scuturi impotriva celor mai mari factori de risc si amenintari la adresa securitatii sociale si nationala.
2
Primul capitol dezvaluie importanta acestei institutii, prin observarea evolutiei de care se bucura, numarul de cazuri solutionate si complexitatea acestora. Aici am tinut sa arat geneza si natura Directiei, scopul infiintarii si locul ei intre sistemul juridic roman. Cel de-al doilea capitol prezinta mecanismul de functionare si modelul de organizare. Capitolul trei descrie unul dintre ce mai importante elemente- cooperarea internationala si felul in care aceasta opereaza, rolul acesteia dar si rezultatele obtinute datorita relatiilor cu organele judiciare similare din alte tari.
Scopul lucrarii este ca prin abordarea grafica a rezultatelor preluate din rapoarte de activitate, statistici, prin analiza teoretica a competentelor, a formei organizatorii si structurale, sa disting rolul Directiei. Un alt tel la fel de important e observarea partilor puternice si slabe ce ar necesita o inovatie spre a aduce un randament mai eficient si o activitate mai prospera.
Principalele categorii de informatii folosite au fost legislatia in vigoare prin care se supune, Codul de procedura penala, tratate, reviste de specialitate, toate acestea pentru a efectua o analiza teoretica din exteriorul institutiei in cauza. Iar pentru perceperea in detaliu am apelat la textele regulamentului de organizare, ordonanta de adoptare a acestuia si la legea prin care s-a infiintat.
Facultatea de drept ne-a invatat bona fide, sa fim cinstiti si sa cautam adevarul pana in panzele albe. Rolul, inteles de mine, a acestei fenomenale stiinte fiind, nu neaparat de a crea si prevedea pedepse, ci de a preveni necesitatea aplicarii acestora.
Multumiri admirabililor profesori care ne-au indrumat pe cai inteligente si mai ales parintilor care m-au sustinut cu incredere la fiecare pas din drumul vietii.

Fisiere în arhivă (1):

 Organizarea si functionarea directiei de invesrigare a infractiunilor de criminalitate organizata si terorism.pdf

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

Carti si reviste:
1. Adrian Cristian MOISE, Particularitati privind investigarea finantarii terorismului,
Revista Universul Juridic, nr.3, martie 2017;
2. Alexandra Pintea, Dan-Cristea Pintea, Alina Cristina Balanescu, Urmarirea penala,
aspecte teoretice si practice, Ed. Universul juridic, 2017;
3. Bengescu, C. B., Drogurile -  alarma nationala, Ed. Polirom, Bucuresti, 2010;
4. Botian Elisabeta, Drept procesual penal, Ed. Burg, Sibiu, 2014;
5. Cioclei Valerian, Manual de Criminologie, Editia5, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2011;
6. F.D. Casuneanu, Masuri de combatere a grupului criminal organizat adoptate la
nivelul Uniunii Europene, in Revista Dreptul nr. 3/2012;
7. Fabian, G., Drept institutional al Uniunii Europene, Ed. Hamangiu, Bucuresti,
2012.
8. Ion Neagu, Mircea Damaschin, Tratat de procedura penala, Ed. Universul Juridic,
2015;
9. Iosif BARARU, Infractiuni de terorism, legislatie si procedura penala, Universul
Juridic, Bucuresti, 2010;
10. ISPAS Gabriel Liviu, Uniunea Europeana: Evolutie. Institutii. Mecanisme, Ed.
Universul Juridic, Bucuresti, 2011;
11. Mihail Udroiu, Procedura penala, Partea generala, Parteaa speciala, Editia 3, Ed.
C. H. Beck, Bucuresti, 2013;
12. Mircea Damaschin, Tratat de Drept Procesual Penal, Ed. Universul juridic,
Bucuresti, 2013;
13. Nicolae Cochirescu, Totul despre Ministerul Public, Ed. Lumina Lex, Bucuresti,
2000;
14. Predescu Ovidiu, Criminalitatea organizata in contextul globalizarii si al
globalitatii, Revista Universul Juridic, nr. 11, noiembrie 2015;
15. Prof. univ. dr. Ioana Vasiu, Drogurile un pericol pentru ordinea juridica nationala
si internationala, Ed. Pro Universitaria, 2014;
61
16. Victor-Valeriu Patriciu, Ioana Vasiu, Serban-George Patriciu, Internetul si dreptul,
Ed. All Beck, Bucuresti, 1999;
17. Volonciu N., Uzlau A.S., Morosanu R., Georgiana T., Atasei D., Noul Cod de
Procedura Penala Comentat, Ed. Hamangiu, 2016;