Organizația internațională a sănătății

Cuprins licență Cum descarc?

Introducere 6
Lista figurilor 8
Capitolul I 9
Primele forme de organizare internationalaa specialistilor din domeniul sanatatii 9
1.1 Notiuni introductive despre conceptul de ingrijire a sanatatii 9
1.2. Conferinta Internationala Sanitara si rolul dezbaterilor in cooperarea in domeniul sanatatii 11
1.3. Oficiul International de Igiena Publica (OHIP), Organizatia Sanatatii sub egida Ligi Natiunilor si Organizatia sanitara Pan-Americana 13
Capitolul II 16
Constituirea Organizatiei Mondiale a Sanatatii 16
2.1. Infiintarea Organizatiei Mondiale a Sanatatii 16
2.2. Documentele de constituire si principiile directoare ale OMS 20
2.3. Personalitati marcante. 25
Capitolul III 29
Etape in evolutia organizarii si structura OMS 29
3.1. Structura si competentele OMS: Adunarea Mondiala a Sanatatii, Comitetul Executiv, Directoratul General 32
3.2. Parteneriate si colaborari 36
3.3. Programe derulate 40
Capitolul IV 45
Biroul de legatura pentru Romania al Organizatiei Mondiale a Sanatatii 45
4.1. Prezenta si proiecte desfasurate in Romania 45
4.2. Campanii OMS in derulare in Romania 52
Concluzie 64
Bibliografie 66

Extras din licență Cum descarc?

Introducere
Cultura generala, incluzand cultura sanatatii, se formeaza prin intermediul instructiei generale a populatiei, generatie dupa generatie. O astfel de secventa a culturii generale, care are titulatura caracteristica de ,,sanatate", mai e considerata si in prezent ca reprezentand o activitate fundamentala si obligatorie a serviciilor de sanatate, in loc sa fie apreciata drept o notiune de ,,pregatire continua", de ,,educatie permanenta", de ,,perfectionare" intr-un context specific sistemului instructiei publice a populatiei.
La randul sau, dreptul la sanatate este unul dintre drepturile fundamentale ale omului, el asigurandu-i individului acea ,,stare de bine", atat la nivel fizic si mental cat si la nivel social. Prin implicatiile sale individuale, sociale si demografice, sanatatea ramane si in al doilea deceniu al secolului XXI unul dintre elementele cheie in strategiile si politicile guvernamentale din intreaga lume.
Inca din anii '70 ai veacului trecut, tarile membre ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii au stabilit ca principalul scop al ,,guvernelor si OMS" trebuie sa fie ,,realizarea unei stari de sanatate a intregii populatii a Globului, care sa permita tuturor oamenilor sa duca o viata productiva din punct de vedere economic si social. Pornind de la aceasta declaratie, si alte organizatii au demarat diverse programe care sa permita sustinerea si materializarea unui ideal generos.
Cum sanatatea ramane un subiect de actualitate, care mobilizeaza resurse si dezvolta constant sfera preocuparilor in plan social, politic si chiar al relatiilor internationale, am considerat oportuna abordarea unui subiect care sa trateze rolul si directiile de actiune ale principalei institutii la nivel mondial care se ocupa de controlul si organizarea activitatilor legate de sanatatea populatiei lumii.
Potrivit documentelor oficiale, Organizatia Mondiala a Sanatatii are responsabilitatea gestionarii anumitor probleme de sanatate la nivel global, stabilirea agendei de cercetare in cadrul domeniului sanatatii, determinarea normelor si standardelor, elaborarea politicilor care se bazeaza pe dovezi. Ea asigura, in egala masura, suportul tehnic pentru toate statele lumii, controland si analizand gradul starii de sanatate a populatiei, abordand -  la nivel de politica generala -  cele mai ample provocari care confrunta omenirea in secolul XXI, stiut fiind faptul ca insasi globalizarea a generat, in anumite cazuri, raspandirea unor maladii infectioase.
Pentru a intelege mecanismele functionarii Organizatiei Mondiale a Sanatatii, am ales sa prezint, in primul dintre capitolele lucrarii, primele structuri organizationale internationale ale specialistilor din domeniul sanatatii (Oficiul International de Igiena Publica, Organizatia Sanatatii sub egida Ligii Natiunilor sau Organizatia sanitara Pan-Americana), identificand rolul si scopurile acestora si incercand sa stabilesc legatura cu politicile care urmau a fi promovate de catre OMS.
Capitolul al doilea abordeaza cadrul general si momentul constituirii Organizatiei Mondiale a Sanatatii, subliniind rolul personalitatilor care si-au adus aportul la infiintarea acesteia si, ulterior, la coordonarea activitatilor acesteia. Organizand informatia potrivit criteriului cronologic, am identificat principalele reperein constituirea organizatiei si amdescris, pe scurt, cele mai semnificative momente din istoria organizatiei.
In capitolul al treilea -  intitulat Etape in functionarea si dezvoltarea OMS-  am staruit asupra modului in care Organizatia Mondiala a Sanatatii s-a dezvoltat, luand in considerare structura si competentele sale, structurile si factorii de decizie, mecanismele de actiune si obiectivele vizate. In acest sens am urmarit sa identific principalele forme de parteneriat incheiate de organizatie si colaborarile si programele de succes, care au avut rezultate vizibile si de durata la nivel mondial.
Ultimul capitol al lucrarii abordeaza relatia dintre Organizatia Mondiala a Sanatatii si oficialii romani, considerand deosebit de utila stabilirea termenilor in care se discuta si se aplica politicile organizatiei in Romania.
Toate informatiile utilizate in lucrare au fost furnizate de un material bibliografic suficient de generos pentru o ilustrare, panoramica, a problemei, dar destul de greu de accesat in ceea ce priveste detaliul. In literatura romana de specialitate nu exista pana acum o monografie care sa analizeze istoricul organizatiei, impactul personalitatilor care au constituit-o asupra societatii, in general, si marile ei realizari de pana acum. Doar tangential au vorbit despre aceasta Mihai Iacobescu, Brighita Vlaicu, Liviu Vulcu, Adela Cojan si Alexandru Gribincea. In ceea ce priveste literatura de limba straina, deosebit de utile s-au dovedit a fi rapoartele intocmite de membrii Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Printre autorii ce au abordat originea si evolutia structurilor internationale de cooperare in domeniul sanatatii se numara:SzemingSze, Lee Jong, Kevin De Cock, John Charles, Gian Luca Burci si Claude-Henri Vignes etc.Astfel de informatii au putut fi coroboratecudatelepreluatedinmediul online. Toateimpreunane-au permis saarticulamlucrareapefundamentelecronologicesilogice, raspunzand in acest fel unei nevoi interioare de a cunoaste mai mult despre organizatia care declara ca lupta pentru binele generatiei de azi si al celor viitoare.

Fisiere în arhivă (1):

 Organizatia internationala a sanatatii.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

I.Izvoare ti instrumente de lucru
1.***,Indrumar pentru redactarea si prezentarea lucrarii de licenta, Suceava, Universitatea ,,Stefan cel Mare", 2009;
2. Documents of the United NationsConference on International Organization, San Francisco, 1945, vol.1, General (London, New York, United Nations, Information Organizations, 1945)
II. Publicatii
1. World HealthOrganization, Bulletin of WHO Vol. 94, No. 6, 2016, 2016
2. World HealthOrganization, World HealthStatistics 2016
III.Lucrari generale
1. Gribincea, A., Forna, N.C, Forna, D. Consecintele economice ale colaborarii internationale in domeniul protectiei sanatatii, Studii Economice", an. 9, 2015, nr. 1
2. Iacobescu, Mihai, Romania si Societatea Natiunilor, 1919-1929, Bucuresti, Editura Academiei, 1988
3. Lee, K., World HealthOrganization, Routledge, 2008
4. Sze, S., The origins of World HealthOrganization: a personal memoir, 1945-48, Boca Raton, LISZ Publications, 1982
5. Vulcu Liviu, Vlaicu Brighete, Cojan Adina, Tratat de Sanatate Publica, vol. III, Sibiu, Editura Universitatii "Lucian Blaga", 2006
IV.Lucrari speciale
1. Burci, Gion Luca, Vignes Claude Henri., World HealthOrganization, 2004
2. David P. Fidler, The Future of the World HealthOrganization: What Role for International Law?, Indiana University Maurer School of Law, 1998
3. Kevin De Cock, K.M. Simone, Davison, V., The new global health, Revista Romana de Boli Infectioase
4. Lee, K., Fang, J., Historical Dictionary of the World HealthOrganization, Scarecrow Press, 2012
5. Ringen, K., Karl Evang, a giant in Public Health, PalgraveMacmillanJournals
6. Ruger, Jennifer.Prah., Yach, Derek., The Global Role of the World HealthOrganization, GLOBAL HEALTH GOVERNANCE, VOLUME II, 2009
7. Sir John Charles, Origins, History, andAchievements of the World HealthOrganization, Britain Medical Journal, 1968
8. Vladescu, C., Scintee, G., Romania Healthsystemreview, European Observatory, 2008
9. Weinstein, B., For Social Peace in Brazil: IndustrialistsandtheRemaking of theWorkingClass in Sao Paulo, 1920-1964, University of North Carolina Press, 2000
...