Organizația Mondială a Comerțului și Uniunea Europeană - România ca parte a Uniunii Europene

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I - ACORDUL GENERAL PENTRU TARIFE SI COMERT (GATT)
1.1 Scurt istoric al infiintarii GATT 7
1.2 Obiectivele si principiile GATT .9
1.2 Activitati desfasurate in cadrul GATT .9
1.3 Realizari; Runde comerciale 10
CAPITOLUL II -  ORGANIZATIA MONDIALA A COMERTULUI (OMC)
2.1 Obiective, principii, structura institutionala ...18
2.2 Acordul de la Marrakesh privind constituirea Organizatiei Mondiale a Comertului ..24
CAPITOLUL III -  ROMANIA SI AVANTAJELE CA MEMBRU OMC ...
3.1 Comertul International al Romaniei in perioada 01.01-31.12.2018 35
3.2 Anexe 42
CONCLUZII SI PROPUNERI ..83
LISTA DE ABREVIERI 84
BIBLIOGRAFIE .85

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
CreareaaOrganizatiei Mondiale a Comertuluim(denumita in continuare OMC) kla 1 ianuarie 1995 a marcato cea mai mare reforma aucomertului international dupa cel de-alydoilea razboi mondial. Devasemenea, a adus la realitate, yintr-o forma actualizata, incercareak esuata din 1948 de a creai o Organizatie Internationala dekComert.
Ca urmare a faptuluimca cel de-al doilea RazboinMondial a afectat profund intreaga economiehmondiala si relatiile economice internationale,hONU a initiat inca dinbprimii ani de activitate,jo ampla actiune menita sayduca in final la creareauunei Organizatii Mondiale a Comertuluihcare sa-si aduca contributianla eliminarea treptata avbarierelor si restrictiilor din caleaxcomertului international. 
Astfel, a fost infiintataoOrganizatia Mondiala a Comertului (OMC)ccare si-a inceput oficial activitateavla data de 1 ianuariex1995, in baza Acordului defla Marrakech, semnat dex123 de state laldata de 15 apriliei1994, inlocuind Acordul Generalgpentru Tarife si Comertp(GATT).
Pe masura ce globalizareacia amploare tot maipmult in societatea dehastazi, necesitatea infiintarii unei organizatiikinternationale pentru gestionarea sistemelorlde tranzactionare a fostmde o importanta vitala.kOdata cu cresterea volumuluihcomertului, problemele precum protectionismul,hbarierele comerciale, subventiile, incalcareakproprietatii intelectuale apar din cauzandiferentelor dintre regulile dentranzactionare ale fiecarei natiuni.hOrganizatia Mondiala a Comertuluibserveste ca mediator intre natiunihatunci cand apar astfel degprobleme. OMC ar putea figmentionata ca produs alhglobalizarii si, de asemenea, ca fiindhuna dintre cele mai importante organizatiivdin societatea globalizata degastazi.
OMC este o organizatiebinterguvernamentala care se ocupa debreglementarea comertului intre tarilecparticipante, oferind un cadru pentru vnegocierea acordurilor comerciale plurilaterale sinun proces de solutionare anlitigiilor care vizeaza punerea inlaplicare a acordurilor participantilor lanacordurile OMC, semnate de reprezentantiivguvernelor membre si ratificaten de parlamentele lor. Rolul infiintariinOMC a fost de a stabiliinreguli si principii privind relatiile comercialeninternationale care sa asigure onanumita disciplina si un mediunfavorabil privind desfasurarea acestora, prinnreducerea treptata a tuturor barierelor tarifarensi netarifare, precum si an altor restrictii discriminatorii. 
Prin demersul stiintific pe carenil voi intreprinde doresc sa evidentieznfaptul ca tendinta catre sistemul comercialnmultilateral este determinata de evolutia adanciriinproceselor economice internationale, aninterdependentei lor in productiansi circulatia marfurilor, in cadrul diviziuniininternationale a muncii, sub incidentan si impactul progresuluintehno-stiintific. 
In aceste conditii, politicileNcomerciale promovate de diverse state dobandescbforme, dimensiuni si valentevnoi.
Organizatia Mondiala a Comertuluigeste responsabila pentru supravegherea sistemuluigcomercial multilateral, care a evoluatgtreptat in ultimii 50 degani. De asemenea, OMC constituie ungforum pentru continuarea negocierilor privindgliberalizarea comertului cu bunuri sigservicii, prin desfiintarea barierelor sivelaborarea de noi reguli invdomeniile legate de comert. AcordurilevOMC prevad un mecanism comunvde reglementare a diferendelor, prin carevmembrii isi apara drepturilevsi reglementeaza divergentele care apar intrevei.
La ora actuala in afaracsistemului OMC au ramas doarcunele tari care in trecutvaveau economii planificate si ovparte din tarile in cursvde dezvoltare. Tarile cu economiilevin tranzitievprivesc la OMC ca la ovstructura ce ofera o posibilitatevimportanta de integrare in economiavmondiala si de perfectionareva bazei legislative nationale invdomeniile economic si comercial.v
Importanta pe care o arebOMC dar si implicatiile adusebin sistemul comercial mondial, albtarilor membre, in specialbal Romaniei, ne-au determinatbsa alegem titlul temei sibpregatirea lucrarii de licenta. 
Este nevoie de o analizabprofunda a realizarilor sistemului OMCbin lume, de aceea mi-am alesbca obiectivele principale ale acesteiblucrari, importanta de a intelegebesenta acestei prestigioase organizatii nmondiale, precum si implicatiile, atat celenpozitive, cat si cele negative, pencare aceasta organizatie le arenasupra economiei Romaniei dar si analtor tari membre. In acestnscop am recurs la elaborareanunui plan care ar continendiverse analize ale roluluinsi prioritatilor OMC si necesitatiinde reglementare a conflictelor ce aparnin cadrul comertuluinmondial.
Lucrarea este structurata in treincapitole, fiecare abordand un aspectnaparte al acestei temenample. 
Primul capitol traseaza pe scurt bevolutia sistemului comercial multilateral incabde la infiintarea GATT in 1948bpana la infiintarea OMC inb1995 si descrie obiectivele, activitatile sib realizarile acestui sistemul comercial.
Capitolul II face o descrierebpe larg a OMC, bdetalii despre Tratatele de la Marrakeshbprecum si ale principalelor prevederibsi reguli incluse in instrumentelebjuridice (Acordurile OMC), care, inbprezent, constituie sistemul OMC. Acordul debla Marrakesh privind infiintarea OMC,bin preambulul sau prevede obiectivelebde baza, similare cu cele alecG.A.T.T.- ului, dar care au fost extinsecpentru a acorda OMC mandatulcde a trata comertul cu cservicii. Acestea sunt:

Fisiere în arhivă (1):

 Organizatia Mondiala a Comertului si Uniunea Europeana - Romania ca parte a Uniunii Europene.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Buletin informativ lunar -  Departamentul de comert exterior.
2. V. Aldea, Gh. Bivol Gh.: "Acordul General pentru Tarife si Comert", Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1997, p. 170.
3. Kym Anderson."Copie arhivata" . Arhivat din original la 26 decembrie 2009 . Adus de 2009-06-01 . http://go.worldbank.org/KJ1KJK3020
3. Kym Anderson, Bjorn Lomborg , "Comert liber, munca libera, crestere libera", Project Syndicate mai 2008, accesed in https://www.project-syndicate.org/commentary/free-trade--free-labor--free-growth?barrier=accessreg.
4. Brown, Drusilla K., Alan V. Deardorff; Robert M. Stern (08 decembrie 2002). ,,Analiza computationala a Liberalizare comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay si Runda Doha pentru dezvoltare" (PDF) . Scoala de Politici Publice. Universitatea din Michigan.
5. Burnete Sorin, "Comert International. Teorii.Modele. Politici", Ed. Economica,1999, p. 208.
6. Cho, S. [2010], "The Demise of Development in the Doha Round Negotiations", Texas International Law Journal, Vol. 45, pp.573-600, accesed in http://www.tilj.org/journal/45/cho/
7. Citat in IPS raport Kenya se confrunta cu perspective sumbre daca runda Doha reuseste la Corporate News in Business Daily, Nairobi, Kenya. 20 noiembrie 2009.
8. Curtis, J. M., Ciuriak, D. [2010], The Nuanced Case for the Doha Round, Trade Policy Reseearch, accesed inhttp://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1548089 , p. 32.
9. "Comertul Viitorului", elaborata si publicata de OMC, editia a 2 revazuta ,1999, p.7, p 8.
10. Deardorff, A., Stern, R. M. [2009], Alternatives to the Doha Round, Journal of Policy Modeling, Vol. 31, pp. 526-539.
11.Declaratia ministeriala de la Doha, [2001], accesed in http://www.wto.org/french/thewto_f/minist_f/min01_f/mindecl_f.htm, p.1.
12. Fergusson ps, Ian F. (18 ianuarie 2008). "Negocierile Organizatiei Mondiale a Comertului: Agenda de dezvoltare de la Doha" (PDF) . Serviciul de Cercetare al Congresului . Adus 26 iulie 2008.
13. H.G. nr. 30 din 18 ianuarie 2017 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Art.1, 3 , 5).
14. Hoekman, B., Martin, W., Mattoo, A. [2010], Conclude Doha: it matters!, World Trade Review, Cambridge University Press, Vol. 9, p. 525, July, accesed in http://journals.cambridge.org/action/displayAbstract?fromPage=online&aid=7809826
15. Kessie, E. [2009], The Doha Development Agenda at a Crossroads: What Are the Remaining Obstacles to the Conclusion of the Round?, European Yearbook of International Economic Law, Vol. 1, partea a 3-a, pp. 361-390, accesed in http://www.springerlink.com/content/n633757160443555/
...