Cuprins
- INTRODUCERE 3
- CAPITOLUL I - ACORDUL GENERAL PENTRU TARIFE ṢI COMERȚ (GATT)
- 1.1 Scurt istoric al înființării GATT 7
- 1.2 Obiectivele și principiile GATT .9
- 1.2 Activități desfășurate în cadrul GATT .9
- 1.3 Realizări; Runde comerciale 10
- CAPITOLUL II - ORGANIZAȚIA MONDIALĂ A COMERȚULUI (OMC)
- 2.1 Obiective, principii, structura instituțională ...18
- 2.2 Acordul de la Marrakesh privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului ..24
- CAPITOLUL III - ROMÂNIA ȘI AVANTAJELE CA MEMBRU OMC ...
- 3.1 Comerțul International al României în perioada 01.01-31.12.2018 35
- 3.2 Anexe 42
- CONCLUZII ȘI PROPUNERI ..83
- LISTA DE ABREVIERI 84
- BIBLIOGRAFIE .85
Extras din licență
INTRODUCERE
CreareaaOrganizației Mondiale a Comerțuluim(denumită în continuare OMC) kla 1 ianuarie 1995 a marcato cea mai mare reformă aucomerțului internațional după cel de-alydoilea război mondial. Devasemenea, a adus la realitate, yîntr-o formă actualizată, încercareak eșuată din 1948 de a creai o Organizație Internațională dekComerț.
Ca urmare a faptuluimcă cel de-al doilea RăzboinMondial a afectat profund întreaga economiehmondială și relațiile economice internaționale,hONU a inițiat încă dinbprimii ani de activitate,jo amplă acțiune menită săyducă în final la creareauunei Organizații Mondiale a Comerțuluihcare să-și aducă contribuțianla eliminarea treptată avbarierelor și restricțiilor din caleaxcomerțului internațional.
Astfel, a fost înființatăoOrganizația Mondială a Comerțului (OMC)ccare și-a început oficial activitateavla data de 1 ianuariex1995, în baza Acordului defla Marrakech, semnat dex123 de state laldata de 15 apriliei1994, înlocuind Acordul Generalgpentru Tarife și Comerțp(GATT).
Pe măsură ce globalizareacia amploare tot maipmult în societatea dehastăzi, necesitatea înființării unei organizațiikinternaționale pentru gestionarea sistemelorlde tranzacționare a fostmde o importanță vitală.kOdată cu creșterea volumuluihcomerțului, problemele precum protecționismul,hbarierele comerciale, subvențiile, încălcareakproprietății intelectuale apar din cauzandiferențelor dintre regulile dentranzacționare ale fiecărei națiuni.hOrganizația Mondială a Comerțuluibservește ca mediator între națiunihatunci când apar astfel degprobleme. OMC ar putea figmenționată ca produs alhglobalizării și, de asemenea, ca fiindhuna dintre cele mai importante organizațiivdin societatea globalizată degastăzi.
OMC este o organizațiebinterguvernamentală care se ocupă debreglementarea comerțului între țărilecparticipante, oferind un cadru pentru vnegocierea acordurilor comerciale plurilaterale șinun proces de soluționare anlitigiilor care vizează punerea înlaplicare a acordurilor participanților lanacordurile OMC, semnate de reprezentanțiivguvernelor membre și ratificaten de parlamentele lor. Rolul înființăriinOMC a fost de a stabiliinreguli si principii privind relațiile comercialeninternaționale care să asigure onanumită disciplină și un mediunfavorabil privind desfășurarea acestora, prinnreducerea treptată a tuturor barierelor tarifarenși netarifare, precum și an altor restricții discriminatorii.
Prin demersul științific pe carenîl voi întreprinde doresc să evidențieznfaptul că tendința către sistemul comercialnmultilateral este determinată de evoluția adânciriinproceselor economice internaționale, aninterdependenței lor în producțianși circulația mărfurilor, în cadrul diviziuniininternaționale a muncii, sub incidențan și impactul progresuluintehno-stiințific.
În aceste condiții, politicileNcomerciale promovate de diverse state dobândescbforme, dimensiuni și valențevnoi.
Organizația Mondială a Comerțuluigeste responsabilă pentru supravegherea sistemuluigcomercial multilateral, care a evoluatgtreptat în ultimii 50 degani. De asemenea, OMC constituie ungforum pentru continuarea negocierilor privindgliberalizarea comerțului cu bunuri șigservicii, prin desființarea barierelor șivelaborarea de noi reguli învdomeniile legate de comerț. AcordurilevOMC prevăd un mecanism comunvde reglementare a diferendelor, prin carevmembrii își apără drepturilevși reglementează divergențele care apar întrevei.
La ora actuală în afaracsistemului OMC au rămas doarcunele țări care în trecutvaveau economii planificate și ovparte din țările în cursvde dezvoltare. Țările cu economiilevîn tranzițievprivesc la OMC ca la ovstructură ce oferă o posibilitatevimportantă de integrare în economiavmondială și de perfecționareva bazei legislative naționale învdomeniile economic și comercial.v
Importanța pe care o arebOMC dar și implicațiile adusebîn sistemul comercial mondial, albțărilor membre, în specialbal Romȃniei, ne-au determinatbsă alegem titlul temei șibpregătirea lucrării de licență.
Este nevoie de o analizăbprofundă a realizărilor sistemului OMCbîn lume, de aceea mi-am alesbca obiectivele principale ale acesteiblucrări, importanța de a înțelegebesența acestei prestigioase organizații nmondiale, precum și implicațiile, atȃt celenpozitive, cȃt și cele negative, pencare această organizație le arenasupra economiei României dar și analtor țări membre. În acestnscop am recurs la elaborareanunui plan care ar conținendiverse analize ale roluluinși priorităților OMC și necesitățiinde reglementare a conflictelor ce aparnîn cadrul comerțuluinmondial.
Lucrarea este structurată în treincapitole, fiecare abordând un aspectnaparte al acestei temenample.
Primul capitol trasează pe scurt bevoluția sistemului comercial multilateral încăbde la înființarea GATT în 1948bpână la înființarea OMC înb1995 și descrie obiectivele, activitățile șib realizările acestui sistemul comercial.
Capitolul II face o descrierebpe larg a OMC, bdetalii despre Tratatele de la Marrakeshbprecum și ale principalelor prevederibși reguli incluse în instrumentelebjuridice (Acordurile OMC), care, înbprezent, constituie sistemul OMC. Acordul debla Marrakesh privind înființarea OMC,bîn preambulul său prevede obiectivelebde bază, similare cu cele alecG.A.T.T.- ului, dar care au fost extinsecpentru a acorda OMC mandatulcde a trata comerțul cu cservicii. Acestea sunt:
Bibliografie
1. Buletin informativ lunar - Departamentul de comerț exterior.
2. V. Aldea, Gh. Bivol Gh.: “Acordul General pentru Tarife și Comerț”, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1997, p. 170.
3. Kym Anderson."Copie arhivată" . Arhivat din original la 26 decembrie 2009 . Adus de 2009-06-01 . http://go.worldbank.org/KJ1KJK3020
3. Kym Anderson, Bjørn Lomborg , “Comerț liber, muncă liberă, creștere liberă”, Project Syndicate mai 2008, accesed in https://www.project-syndicate.org/commentary/free-trade--free-labor--free-growth?barrier=accessreg.
4. Brown, Drusilla K., Alan V. Deardorff; Robert M. Stern (08 decembrie 2002). „Analiza computațională a Liberalizare comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay și Runda Doha pentru dezvoltare“ (PDF) . Școala de Politici Publice. Universitatea din Michigan.
5. Burnete Sorin, “Comert Internațional. Teorii.Modele. Politici”, Ed. Economica,1999, p. 208.
6. Cho, S. [2010], “The Demise of Development in the Doha Round Negotiations”, Texas International Law Journal, Vol. 45, pp.573-600, accesed in http://www.tilj.org/journal/45/cho/
7. Citat în IPS raport Kenya se confruntă cu perspective sumbre dacă runda Doha reușește la Corporate News in Business Daily, Nairobi, Kenya. 20 noiembrie 2009.
8. Curtis, J. M., Ciuriak, D. [2010], The Nuanced Case for the Doha Round, Trade Policy Reseearch, accesed inhttp://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1548089 , p. 32.
9. “Comerțul Viitorului”, elaborată și publicată de OMC, editia a 2 revazută ,1999, p.7, p 8.
10. Deardorff, A., Stern, R. M. [2009], Alternatives to the Doha Round, Journal of Policy Modeling, Vol. 31, pp. 526-539.
11.Declarația ministerială de la Doha, [2001], accesed in http://www.wto.org/french/thewto_f/minist_f/min01_f/mindecl_f.htm, p.1.
12. Fergusson ps, Ian F. (18 ianuarie 2008). "Negocierile Organizației Mondiale a Comerțului: Agenda de dezvoltare de la Doha" (PDF) . Serviciul de Cercetare al Congresului . Adus 26 iulie 2008.
13. H.G. nr. 30 din 18 ianuarie 2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Art.1, 3 , 5).
14. Hoekman, B., Martin, W., Mattoo, A. [2010], Conclude Doha: it matters!, World Trade Review, Cambridge University Press, Vol. 9, p. 525, July, accesed in http://journals.cambridge.org/action/displayAbstract?fromPage=online&aid=7809826
15. Kessie, E. [2009], The Doha Development Agenda at a Crossroads: What Are the Remaining Obstacles to the Conclusion of the Round?, European Yearbook of International Economic Law, Vol. 1, partea a 3-a, pp. 361-390, accesed in http://www.springerlink.com/content/n633757160443555/
...
Preview document
Conținut arhivă zip
- Organizatia Mondiala a Comertului si Uniunea Europeana - Romania ca parte a Uniunii Europene.docx