Introducere In ultima decada a mileniului, climatul de securitate international a suferit modificari extraordinare. Ani intregi de strategii si ipoteze specifice perioadei Razboiului Rece au fost inlaturate si au inceput sa se tina dezbateri, care incearca sa explice si sa dea solutii la riscurile de securitate noi aparute, mai diverse si mai ambigui. Megaatentatul desfasurat impotriva SUA la 11 septembrie 2001, distrugerea celor doua cladiri de la World Trade Center avarierea unei aripi a Pentagonului a uimit lumea, practic a influentat conceptul de lupta impotriva terorismului la scara mondiala. Interesele anumitor state, grupuri de persoane, a caror mentalitate este dictata de, sau mai bine zis a fost formata sub influenta finantei mondiale, s-a demonstrat ca nu tin cont de relatiile interumane sau de interesul pentru dezvoltarea globala ci mai degraba pentru interesul personal si de obiectivele proprii care de cele mai multe ori pot fi atinse numai cu pretul unor vieti nevinovate si prin suferinta inutila creata in mod artificial. Printre schimbarile esentiale care au influentat evolutia terorismului din ultimii ani putem mentiona: disparitia blocului de state comuniste a condus la eliminarea sprijinului international chiar daca nu in totalitate, pentru foarte multe dintre miscarile revolutionare existente; dupa zeci de ani de conflicte si actiuni teroriste arabii si palestinienii sunt in pragul unui adevarat razboi; micsorarea continua a numarului statelor sponsori ai terorismului; scaderea rezervelor economice ale unor state, incapabile sa poata tine sub control cresterea numarului populatiei, ceea ce implica nevoia de noi resurse; exista dorinta majoritatii statelor de a lupta impotriva terorismului, prin toate mijloacele, dar mai ales cele legale; Exista perceptia generala ca in perioada pe care o traim, amenintarea terorista este in schimbare, cu noi adversari, noi motivatii si cu noi metode de actiune. Au aparut noi motivatii si ideologii, iar altele vechi s-au mentinut si dezvoltat.De aceea in al treilea capitol am prezentat cateva concepte si strategii actuale ale terorismului, forme si procedee ale actiunilor teroriste posibile in situatii de criza si de razboi. Evenimentele de la 11 septembrie 2001 au aratat ca fantezia si imaginatia umana tind de cele mai multe ori catre "diabolic " ceea ce face ca opinia publica sa ramana consternata si incapabila de a reactiona. Prezentarea doctrinelor teroriste, a formelor si procedeelor de actiune adoptate de teroristi o consideram necesara a fi perceputa atat de serviciile abilitate sa intervina in lupta antiterorista cat si de catre opinia publica, tocmai pentru a-i surprinde toate fatetele, modul de manifestare in zilele noastre si, mai ales, sa I se surprinda directiile viitoare de manifestare:conceptual, structural, si operational. Capitolul 1 Actorii non-statali - terorismul 1.1. Definire Terorismul poate fi definit ca folosirea calculata a violentei neasteptate, socante si ilegale impotriva unor non-combatanti (incluzand, pe langa civili, militari in rezerva si personal de securitate in situatii de pace) si a altor tinte simbolice, intre care se infiltreaza membri clandestini ai unei grupari subnationale sau un agent clandestin, cu scopul psihologic de a-si face publica cauza politica sau religioasa si/sau de a intimida sau sili un guvern sau populatia civila sa accepte pretentii in numele cauzei. Plecand de la definitia terorismului putem defini: teoria terorismului ca fiind un set de presupuneri sau axiome avansate pentru a explica informatia existenta despre terorism si a prezice evenimentele noi; teoria terorismului poate fi aplicata unei game ample de fenomene care explica formele de terorism. Din teoria terorismului descind mai multe teorii cum ar fi: teoria multicauzala a terorismului, teoria politica si sociala, teoria organizationala si de grup, teoria bio-fiziologica si teoria psihologica. Terorismul in sine foloseste deliberat si sistematic mijloace violente ori amenintari care trebuie sa aiba ca rezultat provocarea de neincredere, teama, panica, nesiguranta, ignorind orice norme umanitare. Scopul acestuia este de a afecta grav atat structura sociala cat si individul, luat separat, prin distorsionarea cadrului de perceptie a imaginii societatii de care membrii acesteia depind si in care isi pun toata increderea. Ca actul terorist sa fie cit mai perturbant, el trebuie sa se remarce printr-o actiune masiva de groaza, care sa produca rapid o mare ruptura psihologica si afectiva intre conducerea societatii si membrii ei; sa genereze o explozie de comentarii in mass-media cu un impact social paralizant si destabilizator. Motivat politic, terorismul presupune totdeauna un pronuntat simt al frustrarii, al unei nedreptati sau injustitii sociale ori politice. El blameaza de fiecare data o instanta sau o autoritate politica, considerind ca injustitia nu poate fi inlaturata decit printr-o metoda violenta. Din aceasta cauza, fenomenul s-a si autodefinit ca fiind ,,tactica ultimei solutii". Termenii de "terorism" si de "gherila" sunt de multe ori folositi alternativ. Trecand de lipsa de atentie in folosirea terminologiei tehnice din partea mass-media, a politicienilor si chiar a universitarilor, aceste false sinonime reflecta confuzia care persista in ceea ce priveste definirea terorismului si adeseori dorinta de a evita conotatia negativa pe care a capatat-o acest termen. "Gherila" nu contine o nuanta negativa si, de aceea, pentru multi pare sa aiba un aer de obiectivitate. Dupa cum arata Walter Laqueur, utilizarea larga si incorecta a notiunii de "gherila urbana" a contribuit si mai mult la confuzia generala. Acest concept a fost folosit de revolutionari pentru a denumi o strategie a terorismului, ca o prelungire sau un substitut al luptei de gherila. Cu toate acestea, terorismul si lupta de gherila sunt doua strategii de insurgenta cu totul diferite. Diferenta cea mai importanta este aceea ca, spre deosebire de terorism, lupta de gherila incearca sa stabileasca controlul fizic asupra unui teritoriu. Nevoia de dominare a unui teritoriu este un element-cheie al strategiei de insurgenta a gherilelor. Acest teritoriu aflat sub controlul lor ofera rezerve umane pentru recrutare, o baza logistica si, lucrul cel mai important, terenul si infrastructura necesara formarii unei armate regulate. Strategia terorista nu urmareste un control tangibil al teritoriului in ciuda faptului ca teroristii incearca sa isi impuna vointa asupra populatiei si sa induca un anumit comportament prin raspandirea groazei, aceasta influenta nu are linii de demarcatie geografica. Terorismul ca strategie nu se bazeaza pe zone "eliberate" ca teren de actiune pentru consolidarea luptei si pentru continuarea ei. Ca strategie, terorismul ramane in domeniul influentei psihologice, lipsindu-i elementele materiale ale luptei de gherila.
1. Adams James-Infomation Warefare Challenge and Oportuniy, Simon and Shuster,1998 2. Anderson Sean and Stephen Sloan, Historical Dictionary of Terrorism, Scarecrow Press, 1995. 3. Angelescu Anghel si Nitu Adrian, Terorismul, analiza psiho-sociologica, Editura TIMPOLIS1998 4. Aradavoaice Gheorghe, Terorism, antiterorism, contraterorism, Editura ANTET,1999 5. Aron Liviu Deac,Irimia Ion, Securitate si aparare nationala, Editura AISM,1999 6. Arquilla John si Ronfeld David, Cyberware is Coming, Comparative Strategy vol 12 nr 2 editia de vara, pag 141-165 7. Arquilla John, In Athena Camps: Preparing for Conflict in the Information Age, Rand Corporation,1997 8. Barkun Michael, Disaster and the Millenium, Yale University Press, New Haven, 1974 9. Brooke James, Newspapers Says McVeigh Described Role in Bombing, New-York Times ,1 martie 1997 10. Bruguiere Jean Luis, La Menace Teroriste, Defense Nationale, aprilie 1996 11. Carr Caleb, Terrorism as Warefare, World Policy Journal vol 13 nr 4,1996 12. Chican, Dumitru, Jihad sau drumul spre Djanna, Ed. Corint, Bucuresti, 2011 13. Combs Cindy, Terrorism in the Twenty Firts Century, Prentice Hall, 1997, pag 86-88 14. Crenshaw Martha and John Pimlott, editors.Enciclopedia of World Terrorism, E. Sharpe, 1996, 3 vols. 15. Crenshaw Martha, editor.Terrorism in Context, Pennsylvania State University Press, 1995. 16. Cretu Gheorghe, Crima organizata, factor de risc al securitatii nationale, Anuar ISPAIM 1997 17. Culda Lucian, Organizatiile, Editura LICORNA,1999 18. Culda Lucian, Romania in situatii limita, Editura LICORNA,1995 19. Dror Yehzkel, Crazy States, a Counterconnectional Strategic Problems, Miluvod, New York,1999 20. Dror Zehezel, Terrorism in Meta Stable Enviroments: The Midle East, Conference on Midle East Terrorism, Israel,26 mai 1997 21. Eshel Douglas, Counterguerilla Warfare in South Lebanon, Marine Corps Gazette ,iulie 1997 22. Farah Douglas, Freeh Says Russian Mafias Pose Threat to U.S., Washington Post 2 octombrie 1997. 23. Faria Fernando, Security in North Africa, Chaillot Papers Institute for Security Studies nr 25,septembrie 1996, pag 5. 24. Fuller Graham, Redrawing the World Borders, World Policy Journal, vol 14, nr 1, Spring 1997. 25. Ganor Boaz, Countering State Sponsors of Terrorism, International Policy Institute for Countering Terrorism, Herazaliya, Israel 1997 26. Garson Jose si Perrin Pierre, Terrorism: Serios French-U.S Disagrement, Liberation,FBIS,27 martie 1996 27. Geiss, Imanuel; Istoria lumii, din preistorie pana astazi , Ed. All Educational, Bucuresti, 2012 28. Ghimici Doina, Riscuri de securitate in estul Europei, Observatorul Militar nr 17/2001 29. Gutteridge William, Contemporare Terrorism, Facts of File, Oxford,England,1986 30. Hayward Douglas, Terrorism Target the Net, TechWire 8 mai 1997 ...
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
