Participiu si gerunziu in romana si engleza

Extras din licenta Cum descarc?

Verbul. Definitie si clasificari din perspectiva contrastiva
Verbul este cea mai complexa parte de vorbire din sistemul limbii. Importanta functionala a verbului este relevata in majoritatea tratatelor de gramatica si de lingvistica generala. Complexitatea acestei parti de vorbire este conditionata de faptul ca verbul apare in limba ca unitate cu functie denominativa, dar si ca element central al unitatilor comunicative, indeplinind rolul de centru predicativ al enuntului. Cu alte cuvinte, verbul are un dublu rol in limba. Pe de o parte, cuvintele din clasa verbului denumesc un segment concret din realitate. Pe de alta parte, verbele au capacitatea de a reprezenta intreaga situatie denotata, pronosticind toti participantii la ea. Verbul are trasaturi sintagmatice mult mai pronutate in comparatie cu alte parti de vorbire, deoarece anume verbele servesc la organizarea enunturilor. Orice verb, afirma I.Evseev, luat chiar in mod izolat, datorita multiplelor sale proiectii este comparabil cu un intreg enunt [Evseev, p.29]
Verbul este partea de vorbire flexibila care exprima actiuni in sensul larg al acestui termen:actiuni propriu-zise, procese, stari. 
Categoriile gramaticale ale verbului sunt diateza, modul, timpul, persoana, numarul, genul si cazul. Dintre acestea, diateza, modul si timpul sunt specifice pentru verb, persoana este o categorie comuna numai cu unele pronume, pe cind numarul, genul si cazul sunt categorii comune tuturor partilor de vorbire flexibile. Categoriile specifice- diateza, modul si timpul -se intilnesc la toate (primele doua) sau la cele mai multe (timpul) forme verbale. Persoana apare numai la unele moduri, care de aceea se numesc personale. Genul are o prezenta limitata la modul participiu si- prin el-la toate formele diatezei pasive de la tipul construit cu verbul a fi ; tot la modul participiu, in anumite situatii, este limitat si cazul.Numarul se intilneste la majoritatea formelor verbale, dar in unele (modurile personale) este corelat cu persoana, ca la pronume, iar in altele (participiu si- prin el - diateza pasiva cu a fi ) cu genul, ca la adjectiv. Aspectul - categorie specifica verbului in alte limbi - nu are forme proprii de exprimare, dar exista verbe cu sensuri lexicale aspectuale si forme temporale cu valori aspectuale.
Verbul este partea de vorbire cu cea mai bogata flexiune, numarulde forme diferite la care poate ajunge un verb fiind de 28 de forme simple si 58 de forme compuse numai diateza activa (cu cele 148 de la diateza pasiva formele compuse sint 206). Forma-tip a verbelor, sub care pot fi gasite in dictionare, este cea de infinitiv prezent.
Parte de vorbire bine reprezentata numeric (a doua dupa substantiv) si in continua imbogatire, verbul prezinta deosebiri importante in ce priveste productivitatea de la un tip flexionar la altul si chiar de la o forma la alta.
CLASIFICAREA VERBELOR
Verbele pot fi clasificate in functie de urmatoarele criterii: 
- dupa semnificatie (in clase lexico-semantice); 
- dupa trasaturile lor sintagmatice, adica in functie de capacitatea lor de a se combina cu anumiti determinanti (in clase sintagmatice); 
- dupa rolul lor in propozitie (in clase functional-semantice); 
- dupa particularitatile de forma pe care le prezinta la conjugare (in clase flexionare). 
Clasificarea lexico-semantica a verbelor 
Criteriile in functie de care pot fi clasificate verbele sunt: forma procesului desemnat de verb si valorile lor aspectuale. Dupa primul criteriu, verbele se clasifica in urmatoarele clase lexico-semantice: 
- verbele de actiune; exprima o actiune dinamica, indreptata catre un anumit scop: a ajuta, a calatori, a cata, a citi, a cobori, a desena, a construi, a fabrica, etc.
- verbele de stare; exprima starea sau modul de a se manifesta al subiectului: a se afla, a clocoti, a dormi, a fi, a flamanzi, a hiberna, a lenevi, etc.
- verbele de devenire; exprima procese care au loc sub influenta unor factori interni sau externi, indicand modificarea starii subiectului: a se cuminti, a incremeni, a ingalbeni, a se ingrasa, a inlemni, a se innora, a se insenina, etc.
- verbele de relatie; exprima relatia dintre doua obiecte, fenomene sau evenimente: a apartine, a avea, a conlucra, a contine, a colabora, a compara, a costa, etc.
Dupa cel de al doilea criteriu, si anume din punctul de vedere al duratei actiunii si al gradului ei de realizare, se disting verbe imperfective (durative), perfective (momentane) si iterative. 
Verbele imperfective exprima o actiune sau o stare fara o limitare in timp: a arde, a astepta, a calatori, a cauta, a creste, a dormi, a dura, a exista, a iubi, etc.


Fisiere in arhiva (1):

  • Participiu si gerunziu in romana si engleza.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!