Particularitati climatice din municipiul Tulcea cu privire speciala asupra fenomenelor de risc

Cuprins licenta Cum descarc?

Lista figurilor  5
Lista tabelelor  7
Capitolul 1- Aspecte introductive 8
1.1Aspecte generale  8
1.2 Istoricul cercetarii climatice  10
1.3 Precizarea scopului lucrarii  13
1.4 Structura lucrarii  14
1.5 Harta baza si fondul de date utilizat  14
Capitolul 2- Caracterizarea climatica a Municipiului Tulcea 17
2.1 Aspecte generale  17
2.2 Factorii genetici ai climei  17
2.2.1 Factorii radiativi  17
2.2.2 Factorii fizico-geografici  18
2.2.3 Factorii dinamici  19
2.3 Caracteristicile principalelor elemente climatice 20
2.3.1 Temperatura aerului  20
2.3.1.1 Temperatura medie anuala 20
2.3.1.2 Temperatura medie a lunii ianuarie  21
2.3.1.3 Temperatura minima absoluta 22
2.3.1.4 Temperatura medie a lunii iulie  22
2.3.1.5 Temperatura maxima absoluta 22
2.3.1.6 Amplitudinea de temperatura medie anuala  22
2.3.1.7 Variatia anotimpuala a temperaturii aerului  23
2.3.2 Umezeala aerului  24
2.3.3 Nebulozitatea  25
2.3.4 Durata de stralucire a Soarelui  26
2.3.5 Precipitatii atmosferice  28
2.3.6 Vantul  29
Capitolul 3- Riscuri climatice din Municipiul Tulcea 32
3.1 Aspecte generale  32
3.2 Metodologia riscurilor climatice  33
3.3 Clasificarea riscurilor climatice  34
3.3.1 Fenomene climatice de risc din perioada rece a anului 34
3.3.1.1 Stratul de zapada  35
3.3.1.1.1 Aspecte generale  35
3.3.1.1.2 Definire si cauze genetice  35
3.3.1.1.3 Principalii parametri ce caracterizeaza stratul de zapada 35
3.3.1.1.4 Aspecte de risc  37
3.3.1.2 Viscolul  38
3.3.1.2.1 Aspecte generale  38
3.3.1.2.2 Cauzele genetice ale viscolului  38
3.3.1.2.3 Principalii parametri ce caracterizeaza viscolul 38
3.3.1.2.4 Aspecte de risc  41
3.3.1.3 Depunerile de gheata  41
3.3.1.3.1 Aspecte generale 41
3.3.1.3.2 Definire si cauze genetice 41
3.3.1.3.3 Principalii parametri care caracterizeaza depunerile de gheata 43
3.3.1.3.4 Aspecte de risc  44
3.3.1.4 Racirile masive  45
3.3.1.4.1 Aspecte generale  45
3.3.1.4.2 Principalii parametri ce caracterizeaza racirile masive 45
3.3.1.4.3 Aspecte de risc  46
3.3.2 Fenomene climatice de risc din perioada calda 47
3.3.2.1 Grindina  47
3.3.2.1.1 Aspecte generale  47
3.3.2.1.2 Parametrii caracteristici grindinei  48
3.3.2.1.3 Aspecte de risc  50
3.3.2.2 Precipitatii torentiale  51
3.3.2.2.1 Aspecte generale  51
3.3.2.2.2 Definire si cauze genetice  51
3.3.2.2.3 Principalii parametri ce caracterizeaza ploile torentiale 52
3.3.2.2.4 Aspecte de risc  53
3.3.2.3 Incalzirile masive  54
3.3.2.3.1 Aspecte generale  54
3.3.2.3.2 Principalii parametri ce caracterizeaza valurile de caldura 54
3.3.2.3.3 Aspecte de risc  56
3.3.3 Fenomene climatice de risc posibile intregul an 57
3.3.3.1 Orajele  57
3.3.3.1.1 Aspecte generale  57
3.3.3.1.2 Cauzele genetice ale orajelor 57
3.3.3.1.3 Principalii parametri ce caracterizeaza orajele 58
3.3.3.1.4 Aspecte de risc  60
3.3.3.2 Ceata  61
3.3.3.2.1 Aspecte generale  61
3.3.3.2.2. Principalii parametri care caracterizeaza ceata in Tulcea 62
3.3.3.2.3 Aspecte de risc  63
3.3.3.3 Vanturile tari  64
3.3.3.3.1 Aspecte generale  64
3.3.3.3.2 Tipurile de circulatie atmosferice ce determina vanturile tari 64
3.3.3.3.3 Parametrii vanturilor tari (>=10 m/s si 15 m/s) 65
3.3.3.3.4 Aspecte de risc  66
3.3.3.4 Seceta  67
3.3.3.4.1 Aspecte generale  67
3.3.3.4.2 Abordarea moderna a secetei 68
3.3.3.4.3 Factorii care determina declansarea secetei 69
3.3.3.4.4 Principaii parametrii care caracterizeaza seceta 70
3.3.3.4.5 Aspecte de risc  70
3.3.3.5 Ariditatea  71
Capitolul4- Studiu topoclimatic al orasului Tulcea 73
Capitolul 5- Concluzii finale  87
Bibliografie  88-89
Lista figurilor
Figura 1.1: Asezarea Municipiului Tulcea pe harta Romaniei 9
Figura 1.2: Localizarea Municipiului Tulcea in Dobrogea 10
Figura 1.3: Asezarea geografica a Municipiului Tulcea 15
Figura 1.4: Amplasarea statiei meteorologice de pe teritoriului Municipiului Tulcea 16
Figura 2.1: Temperatura aerului in Municipiului Tulcea 21
Figura 2.2: Temperatura maxima si minima a lunii iulie in Municipiul Tulcea 22
Figura 2.3: Mediile lunae ale umezelii relative in Tulcea 25
Figura 2.4: Mediile lunare ale nebulozitatii 26
Figura 2.5: Duratele medii lunare ale stralucirii soarelui 27
Figura 2.6: Cantitatile medii lunare de precipitatii 28
Figura 2.7: Mediile anuale ale frecventei si a vitezei vantului pe directii 30
Figura 3.1: Intervalul de risc pentru stratul de zapada 36
Figura 3.2: Numarul mediu lunar de zile cu viscol 39
Figura 3.3: Temperaturile minime absolute 46
Figura 3.4: Numarul mediu lunar de zile cu grindina 49
Figura 3.5: Numarul mediu al zilelor tropicale 55
Figura 3.6: Numarul mediu de nopti tropicale 56
Figura 3.7: Numarul mediu lunar de zile cu oraje 59
Figura 3.8: Frecventa zilelor cu ceata 62
Figura 3.9: Numarul mediu lunar de zile cu ceata 63
Figura 4.1: Reprezentarea grafica a punctelor de observatie din orasul Tulcea 73
Figura 4.2: Temperatura aerului in Municipiul Tulcea-zona Monument, ora 13:00 77
Figura 4.3: Temperatura aerului in Municipiul Tulcea-zona Industriala, ora 13:00 78
Figura 4.4: Temperatura aerului in Municipiul Tulcea-zona Centru, ora 13:00 78
Figura 4.5: Temperatura aerului in Municipiul Tulcea-zona Faleza, ora 13:00 78
Figura 4.6: Temperatura solului in Municipiul Tulcea- zona Monument, ora 13:00 79
Figura 4.7: Temperatura solului in Municipiul Tulcea- zona Industriala, ora 13:00 79
Figura 4.8: Temperatura solului in Municipiul Tulcea- zona Centru, ora 13:00 80
Figura 4.9: Temperatura solului in Municipiul Tulcea- zona Faleza, ora 13:00 80
Figura 4.10: Mediile zilelor cu umezeala in Municipiul Tulcea-zona Monument, ora 13:00 81
Figura 4.11: Mediile zilelor cu umezeala in Municipiul Tulcea-zona Industriala, ora 13:00 81
Figura 4.12: Mediile zilelor cu umezeala in Municipiul Tulcea-zonaCentru, ora 13:0081
Figura 4.13: Mediile zilelor cu umezeala in Municipiul Tulcea-zona Faleza, ora 13:0082
Figura 4.14: Intensitatea vantului in Municipiul Tulcea- zona Monument, ora 13:00 82
Figura 4.15: Intensitatea vantului in Municipiul Tulcea- zona Indistriala, ora 13:00 83
Figura 4.16: Intensitatea vantului in Municipiul Tulcea- zona Centru, ora 13:00 83
Figura 4.17: Intensitatea vantului in Municipiul Tulcea- zona Faleza, ora 13:00 83
Lista tabelelor
Tabelul 1.1: Amplasarea statiei meteorologice de pe teritoriul Municipiului Tulcea16
Tabelul 2.1: Media lunara si anuala a temperaturii aerului 21
Tabelul 2.2: Mediile lunare si anuale ale umezelii relative 24
Tabelul 2.3: Mediile lunare si anuale ale nebulozitatii 26
Tabelul 2.4: Duratele medii lunare si anuale ale stralucirii Soarelui 27
Tabelul 2.5: Cantitatile medii lunare si anuale de precipitatii 28
Tabelul 2.6: Mediile anuale ale frecventei si vitezei vantului pe directii 30
Tabelul 3.1: Intervalul de risc pentru stratul de zapada 36
Tabelul 3.2: Numarul mediu lunar si anual de zile cu viscol 39
Tabelul 3.3: Temperaturi minime absolute 45
Tabelul 3.4: Numarul mediu lunar si anual de zile cu grindina 48
Tabelul 3.5: Intensitatea maxima a precipitatiilor 52
Tabelul 3.6: Numarul mediu al zilelor tropicale 54
Tabelul 3.7: Numarul mediu/maxime de nopti tropicale 55
Tabelul 3.8: Numarul mediu lunar si anual de zile cu oraje 58
Tabelul 3.9: Numarul mediu anotimpual si frecventa cu ceata 62
Tabelul 3.10: Numarul mediu lunar si anual de zile cu ceata 63
Tabeul 3.11:Viteza maxima a vantului in semestrul cald si directiile corespunzatoare in Municipiul Tulcea  65
Tabelul 4.1:Parametrii climatici din 11.02.2013 74
Tabelul 4.2:Parametrii climatici din 12.02.2013 74
Tabelul 4.3:Parametrii climatici din 13.02.2013 75
Tabelul 4.4:Parametrii climatici din 14.02.2013 75
Tabelul 4.5: Parametrii climatici din 15.02.2013 76
Tabelul 4.6: Parametrii climatici din 15.02.2013 76
Tabelul 4.7: Parametrii climatici din 17.02.2013 77


Extras din licenta Cum descarc?

Municipiul Tulcea este situat in sud-estul Romaniei, in Dobrogea de Nord, la contactul Dealurior Tulcei cu Dunarea (bratul Tulcei) si cu Delta Dunarii, la jumatatea distantei dintre Ceatalul Chiliei si Ceatalul Sf. Gheorghe.Sub aspect fizionomic, Tulcea este situata intr-o regiune colinara, intr-un loc in forma unui vast amfiteatru, deschis spre Dunare, cu inaltimi ce coboara in trepte de la 113 m (Dealul Taberei), pana la nivelul de 2, 5 m.Asezarea initiala a orasului este legata de vecinatatea Dunarii si a deltei. Tulcea, dupa urmele materiale descoperite, se pare ca dateaza inca inainte de penetratia greaca in apele Pontului Euxin.In timpul colonizarii grecesti si apoi a stapanirii romane (29i.Chr.-680 d.Chr.) cunoaste o oarecare dezvoltare si indeplineste functia comerciala si un rol strategic.In timpul migratiei popoarelor (secolele IV-X) orasul cunoaste o decadere, continuata si sub ocupatia turceasca, perioada, in care are apectul unui sat de pescari.Numele de Tulcea apare mentionat de invatatul si calatorul turc Evilia Celebi in anul 1650. Documentele din secolele XVII-XIX mentioneaza cetatea Tulcei, care controla traficul spre si dinspre gurile Dunarii, oras bine populat, centrul unor importante tranzactii comerciale si al unei intense activitati cultural-religioase (Radulecu, Bitoleanu, 1979, p.203). La sfarsitul secolului al XIX-lea si in primele decenii ale secolului al XX-lea, in Tulcea au luat fiinta primele intreprinderi, printre care si fabrica de pielarie, cateva mori sitematice, intreprinderi ale industriei alimentare si de materiale de constructii, toate insa cu caracter mestesugaresc. Dezvoltarea economico-sociala si extinderea teritoriala a orasului are loc dupa anul 1968, cand redevine resedinta de judet si I se aloca importante investitii.
In 2002, principala functie a municipiului Tulcea este cea industriala, urmata de cea de servicii.Principalele produse realizate in cadrul orasului sunt navele maritime si fluviale, feroaliajele, alumina calcinata, confectiile, materialele de constructii, conservele de peste, carne, legume si fructe, bere, lactate etc.
Ca urmare a localizarii necorespunzatoare in raport cu directia de circulatie dominanta a aerului, unele dintre unitatile industriale au efecte poluante asupra orasului.Astfel, uzinele de alumina si de feroaliaje, situate in vestul orasului, degaja pulberi si fum ce se raspandesc spre sectoarele rezidentiale, depasind mult ariile construite.Pozitia geografica la Dunare, necesarul de materii prime pentru prelucrarea in unitatile industriale, expedierea catre consumatori a produselor obtinute, au amplificat si functia comerciala si de transport a orasului.Acesta dispune de port de marfuri si de calatori, gara feroviara, aeroport (Cataloi) si autogara.Industralizarea orasului s-a reflectat in aceeasi masura in dezvoltarea edilitara, social-culturala, sanitara, invatamant etc.Aspectul urbanistic s-a schimbat dupa anul 1970.In Tulcea au fot construite noi cartiere de locuinte (Centru-Faleza, Babadag, de vest, de sud etc.), functioneaza scoli cu clasele I-VIII, licee cu diferite profile, spitale si alte unitati sanitare, o casa de cultura, cinematografe, muzee.Municipiul Tulcea este un centru turistic bine cunoscut ca "poarta" de intrare in "Delta Dunarii";prin Muzeul "Delta Dunarii" cu cele patru sectii (stiinte naturale, arheologie, arta si etnografie), care ofera o intreaga gama de informatii despre natura si istoria acestor locuri, cultura materiala si spirituala a locuitorilor sai; prin Monumentul Independentei de pe Colnicul Hora, ridicat in anul 1899 in cinstea ostasilor care au luptat pentru eliberarea de sub otomani; faleza Dunarii, amenajata pentru promenada etc.
Tulcea a avut 22 900 de locuitori in anul 1912, iar in 2002 a ajuns la 91 875 locuitori.Prin pozitia geografica si structura social-urbana, orasul are reale posibilitati de dezvoltare prin transpunerea in realitate a principiilor dezvoltarii durabile.
Fig. 1.1 Asezarea Municipiului Tulcea pe harta Romaniei
Sursa: http://www.aeroportul-tulcea.ro/index_en.php
Fig. 1.2 Localizarea Municipiului Tulcea in Dobrogea
Sursa: http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=1237359&page=2
1.2 Isoricul cercetarilor climatice
Starea vremii constituie o conditie de viata si o resursa de mediu.In consecinta, intr-o forma sau alta, meteorologia a fost si ramane o parte universala si permanenta a realitatii.In cele ce urmeaza, sunt trecute in revista cateva repere istorice, semnificative pentru meteorologia romaneasca si dobrogeana.
Primele indicii asupra climei Dobrogei si a tarmului Marii Negre le intalnim la Herodot (sec.V i.Hr.), in descrierile cu caracter istoric si geografic pe care le-a facut acestor tinuturi, in perioada ce a urmat infiintarii primelor colonii de catre negustorii greci, in locurile unde tarmul a oferit conditii prielnice.
Intre anii 9-17 e.n., Ovidiu, poetul roman exilat la Tomis, cetatea cea mai instarita de pe tarmul rasaritean al Dobrogei, in operele ,,Tristele" si ,,Ponticele", vorbeste mult despre aspectele climei locului.Multe din versurile sale se refera la: ,,frigul cel cumplit", stapan, ,,tot timpul peste an", la ,,Pontul ars de ger", la apele Istrului, atat de inghetate incat se putea traversa raul cu piciorul.De asemenea, si marea ingheta in fiecare iarna, poetul fiind 
impresionat de corabiile prinse-n gheata groasa.Tot de la Ovidiu aflam ca vantul era atat de puternic incat dezgolea case si surpa la pamant turnurile inalte.
Din sec. I d.Hr. si pana in sec. XIX, informatiile referitoare la aspectele climei Dobrogei sunt destul de sumare si la intervale mari.
Din studiile lui Nicolae Topor aflam ca in anul 1462, luna iunie a fost calda si secetoasa, ,,arsita molesea si slabea caii lui Mohamed Sultan care inainta contra lui Vlad Tepes". Vara anului 1475 este insa una foarte ploioasa, dupa cum reiese din citatul urmator: ,,Marele Sultan, desi de 49 de ani, suferea de podagra si vara lui 1475 fiind foarte ploioasa ii facea rau, astfel ca amana expeditia contra lui Stefan Voda pentru primavara anului urmator."
Stefan C. Hepites a introdus pentru prima data efectuarea observatiilor meteorologice in mod sistematic, din ora in ora, intre orelle 06 si 22, zilnic, incepand cu anul 1878.Prin studiile intocmite, primele cu carcater stiintific, unele dintre ele cu referire concreta la Dobrogea de Nord, Stefan C. Hepites a adus o contributie remarcabila la dezvoltarea cercetarilor climatice din tara noastra.Dintre cele referitoare la clima Dobrogei de Nord, amintim ,,Clima Sulinei dupa observatiile meteorologice de la 1876 la 1880", ,,Clima Sulinei", ,,Seceta in Dobrogea in 1896".
In primii ani dupa cel de-al doilea razboi mondial, a avut loc o reorganizare a retelei meteorologice, statiile si posturile meteo fiind amplasate in mod uniform pe teritoriul Dobrogei de Nord.Aparatele si instrumentele folosite sunt instalate in platforme meteorologice standard, conform instructiunilor O.M.M
Alti cercetatori cu insemnate contributii in cercetarea climei tarii si a Dobrogei au fost:
-C. Sorodoc (,,Cauzele ciclogenezei deasupra vestului Marii Negre in intervalul 21-23 iunie 1960";
-Stefan Stoenescu (,,Cateva date noi pentru caracterizarea sumara a climei Dobrogei"-1958, "Particularitati ale regimului temperaturii si umezelii aerului din zona litoralului romanesc al Marii Negre" -1965);
-D. Tistea (,,Cateva consideratii privind influenta Marii Negre asupra regimului 
-temperaturii aerului in zona de SE a teritoriului RPR"-1965", ,,Scurta caracterizare a climei Dobrogei cu referire speciala la zona de litoral" - 1967, " Conditiile meteorologice ale aeroterapiei pe litoralul romanesc al Marii Negre" - 1972.);
-Gheorghe Neamu (,,Regimul ingheturilor in Dobrogea"-1971, ,,Clima Dobrogei"-1972, "Profile topoclimatice in Delta Dunarii" -1972.)


Fisiere in arhiva (1):

  • Particularitati climatice din municipiul Tulcea cu privire speciala asupra fenomenelor de risc.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1.Balescu, O., Besleaga, N.N. (1962), Viscolele in R.P.R., CSA, IM, Bucuresti, 120 p.
2.Balteanu, D., Alexe, Radita (2001), Hazarde naturale si antropogene, Edit. Corint, Bucuresti.
3.Batescu O. I., (1970), Despre nori, ploaie si zapada, Bucuresti.
4.Bogdan Octavia, (1978), Fenomene climatice de iarna si de vara, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
5.Bogdan, Octavia (2003), Fenomenele de uscaciune si seceta, cele mai tipice riscuri climatice din Dobrogea, Analele Univ. Ovidius - seria Geografie, Constanta, vol. I, nr. 1, p.214-223.
6.Ciulache, S. (1973), Meteorologie, manual practic, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geologie - Geografie, 715 p.
7.Ciulache, S. (1995), Factorii de risc, Edit. Universitatii din Bucuresti, Bucuresti.
8.Ciulache Sterie, (2000), Meteorologie si climatologie, Editura Universitatii, Bucuresti.
9.Ciulache Sterie, Ionac Nicoleta, (1995), Fenomene atmosferice de risc si catastrofe climatice, Editura Stiintifica, Bucuresti.
10.Ciulache, S., Ionac, Nicoleta (1995), Fenomene atmosferice de risc, Edit. St., Bucuresti.
11.Ciulache Ciulache, S., Ionac, Nicoleta (2003), Dictionar de meteorologie si climatologie, Edit. Ars Decendi, Bucuresti., S. (2000), Meteorologie si climatologie, Edit. Univ. Bucuresti.
12.Ciulache, S., Torica, V. (2003), Clima Dobrogei, Analele Universitatii Bucuresti, anul LII.
13.Lungu I., (1962), Curs de meteorologie si climatologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
14.Lungu M., (2009), Fenomene climatice de risc din Dobrogea, Editura Universitara, Bucuresti.
15.Martonne, Emm. De, (1985), Dobrogea de Nord, Editura Academiei Republicii Socialiste Romane, Bucuresti.
16.Paltineanu, Cr. (2002), Aspecte de metodica privind cercetarea in climatologie si hidrologie, Editura Ovidius University Press, Constanta, 239 p.
17.Patachie, Iulia, Calinescu, Niculina (1973), Cantitati exceptionale de precipitatii inregistrate in secolul XX pe teritoriul Romaniei, Studii si Cercetari Meteorologice, I.M.H Bucuresti.
18.Patachie, Iulia, Calinescu, Niculina (1984), Umezeala relativa a aerului in Dobrogea, Studii si Cercetari Meteorologice, I.M.H, Bucuresti.
19.Torica, V. (2004), Conditiile climatice si influenta lor asupra mediului, Teza de Doctorat, Universitatea din Bucuresti, 324 p.
20.Petre V. Cotet, Ioan Popovici, (1972), Judetul Tulcea, Volumul 36 din judetele patriei, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania.
21.Pop Gh., (1988), Introducere in Meteorologie si Climatologie, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.
22.Popovici I., Grigore M., Marin I., Velecea I., (1984), Podisul Dobrogei si Delta Dunarii: natura, om , economie, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.
23.Topor, N. (1964), Ani ploiosi si secetosi, CSA, IM, Bucuresti, 301 p.
24.Tastea, D., Bacinschi, D., Radu, N. (1965), Dictionar meteorologic, CSA, IMH, Bucuresti, 320 p.
25.*** Clima Romaniei, (2008), Editura Academiei Romane, Bucuresti.
26.*** Dictionarul Explicativ al Limbii Romane (DEX), (1996), Editia a II-a, Academie Romana-Institutul de Lingvistica Iorgu Iordan, Bucuresti.
27.*** Geografia Romaniei, volumul V, (2005), Campia Romana, Podisul Dobrogei, Delta Dunarii, Editura Academiei Romane.
28.*** Influenta modificarilor geo-climatice globale si regionale asupra dezvoltarii durabile in Dobrogea, Raport de etapa, Etapa III/2009-30-06
29.*** Studii geografice asupra Dobrogei, (1968), Lucrarile primului simpozion de geografie a Dobrogei, Constanta, 5-6 octombrie.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!