Cuprins
- Lista figurilor 5
- Lista tabelelor 7
- Capitolul 1- Aspecte introductive 8
- 1.1Aspecte generale 8
- 1.2 Istoricul cercetării climatice 10
- 1.3 Precizarea scopului lucrării 13
- 1.4 Structura lucrării 14
- 1.5 Harta bază şi fondul de date utilizat 14
- Capitolul 2- Caracterizarea climatică a Municipiului Tulcea 17
- 2.1 Aspecte generale 17
- 2.2 Factorii genetici ai climei 17
- 2.2.1 Factorii radiativi 17
- 2.2.2 Factorii fizico-geografici 18
- 2.2.3 Factorii dinamici 19
- 2.3 Caracteristicile principalelor elemente climatice 20
- 2.3.1 Temperatura aerului 20
- 2.3.1.1 Temperatura medie anuală 20
- 2.3.1.2 Temperatura medie a lunii ianuarie 21
- 2.3.1.3 Temperatura minimă absolută 22
- 2.3.1.4 Temperatura medie a lunii iulie 22
- 2.3.1.5 Temperatura maximă absolută 22
- 2.3.1.6 Amplitudinea de temperatură medie anuală 22
- 2.3.1.7 Variaţia anotimpuală a temperaturii aerului 23
- 2.3.2 Umezeala aerului 24
- 2.3.3 Nebulozitatea 25
- 2.3.4 Durata de strălucire a Soarelui 26
- 2.3.5 Precipitaţii atmosferice 28
- 2.3.6 Vântul 29
- Capitolul 3- Riscuri climatice din Municipiul Tulcea 32
- 3.1 Aspecte generale 32
- 3.2 Metodologia riscurilor climatice 33
- 3.3 Clasificarea riscurilor climatice 34
- 3.3.1 Fenomene climatice de risc din perioada rece a anului 34
- 3.3.1.1 Stratul de zăpadă 35
- 3.3.1.1.1 Aspecte generale 35
- 3.3.1.1.2 Definire şi cauze genetice 35
- 3.3.1.1.3 Principalii parametri ce caracterizează stratul de zăpadă 35
- 3.3.1.1.4 Aspecte de risc 37
- 3.3.1.2 Viscolul 38
- 3.3.1.2.1 Aspecte generale 38
- 3.3.1.2.2 Cauzele genetice ale viscolului 38
- 3.3.1.2.3 Principalii parametri ce caracterizează viscolul 38
- 3.3.1.2.4 Aspecte de risc 41
- 3.3.1.3 Depunerile de gheaţă 41
- 3.3.1.3.1 Aspecte generale 41
- 3.3.1.3.2 Definire şi cauze genetice 41
- 3.3.1.3.3 Principalii parametri care caracterizează depunerile de gheaţă 43
- 3.3.1.3.4 Aspecte de risc 44
- 3.3.1.4 Răcirile masive 45
- 3.3.1.4.1 Aspecte generale 45
- 3.3.1.4.2 Principalii parametri ce caracterizează răcirile masive 45
- 3.3.1.4.3 Aspecte de risc 46
- 3.3.2 Fenomene climatice de risc din perioada caldă 47
- 3.3.2.1 Grindina 47
- 3.3.2.1.1 Aspecte generale 47
- 3.3.2.1.2 Parametrii caracteristici grindinei 48
- 3.3.2.1.3 Aspecte de risc 50
- 3.3.2.2 Precipitaţii torenţiale 51
- 3.3.2.2.1 Aspecte generale 51
- 3.3.2.2.2 Definire şi cauze genetice 51
- 3.3.2.2.3 Principalii parametri ce caracterizează ploile torenţiale 52
- 3.3.2.2.4 Aspecte de risc 53
- 3.3.2.3 Încălzirile masive 54
- 3.3.2.3.1 Aspecte generale 54
- 3.3.2.3.2 Principalii parametri ce caracterizează valurile de căldură 54
- 3.3.2.3.3 Aspecte de risc 56
- 3.3.3 Fenomene climatice de risc posibile întregul an 57
- 3.3.3.1 Orajele 57
- 3.3.3.1.1 Aspecte generale 57
- 3.3.3.1.2 Cauzele genetice ale orajelor 57
- 3.3.3.1.3 Principalii parametri ce caracterizează orajele 58
- 3.3.3.1.4 Aspecte de risc 60
- 3.3.3.2 Ceaţa 61
- 3.3.3.2.1 Aspecte generale 61
- 3.3.3.2.2. Principalii parametri care caracterizează ceaţa în Tulcea 62
- 3.3.3.2.3 Aspecte de risc 63
- 3.3.3.3 Vânturile tari 64
- 3.3.3.3.1 Aspecte generale 64
- 3.3.3.3.2 Tipurile de circulaţie atmosferice ce determină vânturile tari 64
- 3.3.3.3.3 Parametrii vânturilor tari (≥10 m/s şi 15 m/s) 65
- 3.3.3.3.4 Aspecte de risc 66
- 3.3.3.4 Seceta 67
- 3.3.3.4.1 Aspecte generale 67
- 3.3.3.4.2 Abordarea modernă a secetei 68
- 3.3.3.4.3 Factorii care determină declanşarea secetei 69
- 3.3.3.4.4 Principaii parametrii care caracterizează seceta 70
- 3.3.3.4.5 Aspecte de risc 70
- 3.3.3.5 Ariditatea 71
- Capitolul4- Studiu topoclimatic al oraşului Tulcea 73
- Capitolul 5- Concluzii finale 87
- Bibliografie 88-89
- Lista figurilor
- Figura 1.1: Aşezarea Municipiului Tulcea pe harta României 9
- Figura 1.2: Localizarea Municipiului Tulcea în Dobrogea 10
- Figura 1.3: Aşezarea geografică a Municipiului Tulcea 15
- Figura 1.4: Amplasarea staţiei meteorologice de pe teritoriului Municipiului Tulcea 16
- Figura 2.1: Temperatura aerului în Municipiului Tulcea 21
- Figura 2.2: Temperatura maximă şi minimă a lunii iulie în Municipiul Tulcea 22
- Figura 2.3: Mediile lunae ale umezelii relative în Tulcea 25
- Figura 2.4: Mediile lunare ale nebulozităţii 26
- Figura 2.5: Duratele medii lunare ale strălucirii soarelui 27
- Figura 2.6: Cantităţile medii lunare de precipitaţii 28
- Figura 2.7: Mediile anuale ale frecvenţei şi a vitezei vântului pe direcţii 30
- Figura 3.1: Intervalul de risc pentru stratul de zăpadă 36
- Figura 3.2: Numărul mediu lunar de zile cu viscol 39
- Figura 3.3: Temperaturile minime absolute 46
- Figura 3.4: Numărul mediu lunar de zile cu grindină 49
- Figura 3.5: Numărul mediu al zilelor tropicale 55
- Figura 3.6: Numărul mediu de nopţi tropicale 56
- Figura 3.7: Numărul mediu lunar de zile cu oraje 59
- Figura 3.8: Frecvenţa zilelor cu ceaţă 62
- Figura 3.9: Numărul mediu lunar de zile cu ceaţă 63
- Figura 4.1: Reprezentarea grafică a punctelor de observaţie din oraşul Tulcea 73
- Figura 4.2: Temperatura aerului în Municipiul Tulcea-zona Monument, ora 13:00 77
- Figura 4.3: Temperatura aerului în Municipiul Tulcea-zona Industrială, ora 13:00 78
- Figura 4.4: Temperatura aerului în Municipiul Tulcea-zona Centru, ora 13:00 78
- Figura 4.5: Temperatura aerului în Municipiul Tulcea-zona Faleză, ora 13:00 78
- Figura 4.6: Temperatura solului în Municipiul Tulcea- zona Monument, ora 13:00 79
- Figura 4.7: Temperatura solului în Municipiul Tulcea- zona Industrială, ora 13:00 79
- Figura 4.8: Temperatura solului în Municipiul Tulcea- zona Centru, ora 13:00 80
- Figura 4.9: Temperatura solului în Municipiul Tulcea- zona Faleză, ora 13:00 80
- Figura 4.10: Mediile zilelor cu umezeală în Municipiul Tulcea-zona Monument, ora 13:00 81
- Figura 4.11: Mediile zilelor cu umezeală în Municipiul Tulcea-zona Industrială, ora 13:00 81
- Figura 4.12: Mediile zilelor cu umezeală în Municipiul Tulcea-zonaCentru, ora 13:0081
- Figura 4.13: Mediile zilelor cu umezeală în Municipiul Tulcea-zona Faleză, ora 13:0082
- Figura 4.14: Intensitatea vântului în Municipiul Tulcea- zona Monument, ora 13:00 82
- Figura 4.15: Intensitatea vântului în Municipiul Tulcea- zona Indistrială, ora 13:00 83
- Figura 4.16: Intensitatea vântului în Municipiul Tulcea- zona Centru, ora 13:00 83
- Figura 4.17: Intensitatea vântului în Municipiul Tulcea- zona Faleză, ora 13:00 83
- Lista tabelelor
- Tabelul 1.1: Amplasarea staţiei meteorologice de pe teritoriul Municipiului Tulcea16
- Tabelul 2.1: Media lunară şi anuală a temperaturii aerului 21
- Tabelul 2.2: Mediile lunare şi anuale ale umezelii relative 24
- Tabelul 2.3: Mediile lunare şi anuale ale nebulozităţii 26
- Tabelul 2.4: Duratele medii lunare şi anuale ale strălucirii Soarelui 27
- Tabelul 2.5: Cantităţile medii lunare şi anuale de precipitaţii 28
- Tabelul 2.6: Mediile anuale ale frecvenţei şi vitezei vântului pe direcţii 30
- Tabelul 3.1: Intervalul de risc pentru stratul de zăpadă 36
- Tabelul 3.2: Numărul mediu lunar şi anual de zile cu viscol 39
- Tabelul 3.3: Temperaturi minime absolute 45
- Tabelul 3.4: Numărul mediu lunar şi anual de zile cu grindină 48
- Tabelul 3.5: Intensitatea maximă a precipitaţiilor 52
- Tabelul 3.6: Numărul mediu al zilelor tropicale 54
- Tabelul 3.7: Numărul mediu/maxime de nopţi tropicale 55
- Tabelul 3.8: Numărul mediu lunar şi anual de zile cu oraje 58
- Tabelul 3.9: Numărul mediu anotimpual şi frecvenţa cu ceaţă 62
- Tabelul 3.10: Numărul mediu lunar şi anual de zile cu ceaţă 63
- Tabeul 3.11:Viteza maximă a vântului în semestrul cald şi direcţiile corespunzătoare în Municipiul Tulcea 65
- Tabelul 4.1:Parametrii climatici din 11.02.2013 74
- Tabelul 4.2:Parametrii climatici din 12.02.2013 74
- Tabelul 4.3:Parametrii climatici din 13.02.2013 75
- Tabelul 4.4:Parametrii climatici din 14.02.2013 75
- Tabelul 4.5: Parametrii climatici din 15.02.2013 76
- Tabelul 4.6: Parametrii climatici din 15.02.2013 76
- Tabelul 4.7: Parametrii climatici din 17.02.2013 77
Extras din licență
Municipiul Tulcea este situat in sud-estul Romaniei, in Dobrogea de Nord, la contactul Dealurior Tulcei cu Dunărea (braţul Tulcei) şi cu Delta Dunării, la jumătatea distanţei dintre Ceatalul Chiliei şi Ceatalul Sf. Gheorghe.Sub aspect fizionomic, Tulcea este situată într-o regiune colinară, într-un loc în forma unui vast amfiteatru, deschis spre Dunăre, cu înălţimi ce coboară în trepte de la 113 m (Dealul Taberei), pană la nivelul de 2, 5 m.Aşezarea iniţială a oraşului este legată de vecinătatea Dunării şi a deltei. Tulcea, după urmele materiale descoperite, se pare că datează încă înainte de penetraţia greacă în apele Pontului Euxin.În timpul colonizării greceşti şi apoi a stăpanirii romane (29î.Chr.-680 d.Chr.) cunoaşte o oarecare dezvoltare şi îndeplineşte funcţia comercială şi un rol strategic.În timpul migraţiei popoarelor (secolele IV-X) oraşul cunoaşte o decădere, continuată şi sub ocupaţia turcească, perioadă, în care are apectul unui sat de pescari.Numele de Tulcea apare menţionat de învăţatul şi călătorul turc Evilia Celebi în anul 1650. Documentele din secolele XVII-XIX menţionează cetatea Tulcei, care controla traficul spre şi dinspre gurile Dunării, oraş bine populat, centrul unor importante tranzacţii comerciale şi al unei intense activităţi cultural-religioase (Rădulecu, Bitoleanu, 1979, p.203). La sfarşitul secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului al XX-lea, în Tulcea au luat fiinţă primele întreprinderi, printre care şi fabrica de pielărie, cateva mori sitematice, întreprinderi ale industriei alimentare şi de materiale de construcţii, toate însă cu caracter meşteşugăresc. Dezvoltarea economico-socială şi extinderea teritorială a oraşului are loc după anul 1968, cand redevine reşedinţă de judeţ şi I se alocă importante investiţii.
În 2002, principala funcţie a municipiului Tulcea este cea industrială, urmată de cea de servicii.Principalele produse realizate în cadrul oraşului sunt navele maritime şi fluviale, feroaliajele, alumina calcinată, confecţiile, materialele de construcţii, conservele de peşte, carne, legume şi fructe, bere, lactate etc.
Ca urmare a localizării necorespunzătoare în raport cu direcţia de circulaţie dominantă a aerului, unele dintre unităţile industriale au efecte poluante asupra oraşului.Astfel, uzinele de alumină şi de feroaliaje, situate în vestul oraşului, degajă pulberi şi fum ce se răspandesc spre sectoarele rezidenţiale, depăşind mult ariile construite.Poziţia geografică la Dunăre, necesarul de materii prime pentru prelucrarea în unităţile industriale, expedierea către consumatori a produselor obţinute, au amplificat şi funcţia comercială şi de transport a oraşului.Acesta dispune de port de mărfuri şi de călători, gară feroviară, aeroport (Cataloi) şi autogară.Industralizarea oraşului s-a reflectat în aceeaşi măsură în dezvoltarea edilitară, social-culturală, sanitară, învăţămant etc.Aspectul urbanistic s-a schimbat după anul 1970.În Tulcea au fot construite noi cartiere de locuinţe (Centru-Faleză, Babadag, de vest, de sud etc.), funcţionează şcoli cu clasele I-VIII, licee cu diferite profile, spitale şi alte unităţi sanitare, o casă de cultură, cinematografe, muzee.Municipiul Tulcea este un centru turistic bine cunoscut ca “poartă” de intrare în “Delta Dunării”;prin Muzeul “Delta Dunării” cu cele patru secţii (ştiinţe naturale, arheologie, artă şi etnografie), care oferă o întreagă gamă de informaţii despre natura şi istoria acestor locuri, cultura materială şi spirituală a locuitorilor săi; prin Monumentul Independenţei de pe Colnicul Hora, ridicat în anul 1899 în cinstea ostaşilor care au luptat pentru eliberarea de sub otomani; faleza Dunării, amenajată pentru promenadă etc.
Tulcea a avut 22 900 de locuitori în anul 1912, iar în 2002 a ajuns la 91 875 locuitori.Prin poziţia geografică şi structura social-urbană, oraşul are reale posibilităţi de dezvoltare prin transpunerea în realitate a principiilor dezvoltării durabile.
Fig. 1.1 Aşezarea Municipiului Tulcea pe harta României
Sursa: http://www.aeroportul-tulcea.ro/index_en.php
Fig. 1.2 Localizarea Municipiului Tulcea în Dobrogea
Sursa: http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=1237359&page=2
1.2 Isoricul cercetarilor climatice
Starea vremii constituie o condiţie de viaţă şi o resursă de mediu.În consecinţă, într-o formă sau alta, meteorologia a fost şi rămane o parte universală şi permanentă a realităţii.În cele ce urmează, sunt trecute în revistă cateva repere istorice, semnificative pentru meteorologia romanească şi dobrogeană.
Primele indicii asupra climei Dobrogei şi a ţărmului Marii Negre le întâlnim la Herodot (sec.V î.Hr.), în descrierile cu caracter istoric şi geografic pe care le-a făcut acestor ţinuturi, în perioada ce a urmat înfiinţării primelor colonii de către negustorii greci, în locurile unde ţărmul a oferit condiţii prielnice.
Între anii 9-17 e.n., Ovidiu, poetul roman exilat la Tomis, cetatea cea mai înstărită de pe ţărmul răsăritean al Dobrogei, în operele „Tristele” şi „Ponticele”, vorbeşte mult despre aspectele climei locului.Multe din versurile sale se referă la: „frigul cel cumplit”, stăpan, „tot timpul peste an”, la „Pontul ars de ger”, la apele Istrului, atat de îngheţate încat se putea traversa raul cu piciorul.De asemenea, şi marea îngheţa în fiecare iarnă, poetul fiind
impresionat de corăbiile prinse-n gheaţa groasă.Tot de la Ovidiu aflăm că vantul era atât de puternic încat dezgolea case şi surpa la pămant turnurile înalte.
Din sec. I d.Hr. şi până în sec. XIX, informaţiile referitoare la aspectele climei Dobrogei sunt destul de sumare şi la intervale mari.
Din studiile lui Nicolae Topor aflam că în anul 1462, luna iunie a fost caldă şi secetoasă, „arşiţa moleşea şi slăbea caii lui Mohamed Sultan care înainta contra lui Vlad Ţepeş”. Vara anului 1475 este însă una foarte ploioasă, după cum reiese din citatul următor: „Marele Sultan, deşi de 49 de ani, suferea de podagra şi vara lui 1475 fiind foarte ploioasă îi făcea rău, astfel ca amâna expediţia contra lui Ştefan Vodă pentru primăvara anului următor.”
Ştefan C. Hepites a introdus pentru prima dată efectuarea observaţiilor meteorologice în mod sistematic, din oră în oră, între orelle 06 şi 22, zilnic, începand cu anul 1878.Prin studiile întocmite, primele cu carcater ştiinţific, unele dintre ele cu referire concretă la Dobrogea de Nord, Ştefan C. Hepites a adus o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea cercetărilor climatice din ţara noastră.Dintre cele referitoare la clima Dobrogei de Nord, amintim „Clima Sulinei după observaţiile meteorologice de la 1876 la 1880”, „Clima Sulinei”, „Seceta în Dobrogea în 1896”.
În primii ani după cel de-al doilea război mondial, a avut loc o reorganizare a reţelei meteorologice, staţiile şi posturile meteo fiind amplasate în mod uniform pe teritoriul Dobrogei de Nord.Aparatele şi instrumentele folosite sunt instalate în platforme meteorologice standard, conform instrucţiunilor O.M.M
Alţi cercetători cu însemnate contribuţii în cercetarea climei tarii şi a Dobrogei au fost:
-C. Sorodoc („Cauzele ciclogenezei deasupra vestului Mării Negre în intervalul 21-23 iunie 1960”;
-Ştefan Stoenescu („Câteva date noi pentru caracterizarea sumară a climei Dobrogei”-1958, "Particularităţi ale regimului temperaturii şi umezelii aerului din zona litoralului românesc al Mării Negre" -1965);
-D. Ţîştea („Câteva consideraţii privind influenţa Mării Negre asupra regimului
-temperaturii aerului în zona de SE a teritoriului RPR"-1965”, „Scurtă caracterizare a climei Dobrogei cu referire specială la zona de litoral” - 1967, " Condiţiile meteorologice ale aeroterapiei pe litoralul românesc al Mării Negre” - 1972.);
-Gheorghe Neamu („Regimul îngheţurilor în Dobrogea”-1971, „Clima Dobrogei”-1972, "Profile topoclimatice în Delta Dunării" -1972.)
Bibliografie
1.Bălescu, O., Beşleagă, N.N. (1962), Viscolele în R.P.R., CSA, IM, Bucureşti, 120 p.
2.Bălteanu, D., Alexe, Rădiţa (2001), Hazarde naturale şi antropogene, Edit. Corint, Bucureşti.
3.Bătescu O. I., (1970), Despre nori, ploaie şi zăpadă, Bucureşti.
4.Bogdan Octavia, (1978), Fenomene climatice de iarnă şi de vară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
5.Bogdan, Octavia (2003), Fenomenele de uscăciune şi secetă, cele mai tipice riscuri climatice din Dobrogea, Analele Univ. Ovidius - seria Geografie, Constanţa, vol. I, nr. 1, p.214-223.
6.Ciulache, S. (1973), Meteorologie, manual practic, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geologie - Geografie, 715 p.
7.Ciulache, S. (1995), Factorii de risc, Edit. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti.
8.Ciulache Sterie, (2000), Meteorologie şi climatologie, Editura Universităţii, Bucureşti.
9.Ciulache Sterie, Ionac Nicoleta, (1995), Fenomene atmosferice de risc şi catastrofe climatice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
10.Ciulache, S., Ionac, Nicoleta (1995), Fenomene atmosferice de risc, Edit. Şt., Bucureşti.
11.Ciulache Ciulache, S., Ionac, Nicoleta (2003), Dicţionar de meteorologie şi climatologie, Edit. Ars Decendi, Bucureşti., S. (2000), Meteorologie şi climatologie, Edit. Univ. Bucureşti.
12.Ciulache, S., Torică, V. (2003), Clima Dobrogei, Analele Universităţii Bucureşti, anul LII.
13.Lungu I., (1962), Curs de meteorologie şi climatologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
14.Lungu M., (2009), Fenomene climatice de risc din Dobrogea, Editura Universitară, Bucureşti.
15.Martonne, Emm. De, (1985), Dobrogea de Nord, Editura Academiei Republicii Socialiste Române, Bucureşti.
16.Păltineanu, Cr. (2002), Aspecte de metodică privind cercetarea în climatologie şi hidrologie, Editura Ovidius University Press, Constanţa, 239 p.
17.Pătăchie, Iulia, Călinescu, Niculina (1973), Cantităţi excepţionale de precipitaţii înregistrate în secolul XX pe teritoriul României, Studii şi Cercetări Meteorologice, I.M.H Bucureşti.
18.Pătăchie, Iulia, Călinescu, Niculina (1984), Umezeala relativă a aerului în Dobrogea, Studii şi Cercetări Meteorologice, I.M.H, Bucureşti.
19.Torică, V. (2004), Condiţiile climatice şi influenţa lor asupra mediului, Teza de Doctorat, Universitatea din Bucureşti, 324 p.
20.Petre V. Coteţ, Ioan Popovici, (1972), Judeţul Tulcea, Volumul 36 din judeţele patriei, Editura Academiei Republicii Socialiste România.
21.Pop Gh., (1988), Introducere în Meteorologie şi Climatologie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
22.Popovici I., Grigore M., Marin I., Velecea I., (1984), Podişul Dobrogei şi Delta Dunării: natură, om , economie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
23.Topor, N. (1964), Ani ploioşi şi secetoşi, CSA, IM, Bucureşti, 301 p.
24.Ţâştea, D., Bacinschi, D., Radu, N. (1965), Dicţionar meteorologic, CSA, IMH, Bucureşti, 320 p.
25.*** Clima României, (2008), Editura Academiei Române, Bucureşti.
26.*** Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX), (1996), Ediţia a II-a, Academie Română-Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan, Bucureşti.
27.*** Geografia României, volumul V, (2005), Câmpia Română, Podişul Dobrogei, Delta Dunării, Editura Academiei Române.
28.*** Influenţa modificărilor geo-climatice globale şi regionale asupra dezvoltării durabile în Dobrogea, Raport de etapă, Etapa III/2009-30-06
29.*** Studii geografice asupra Dobrogei, (1968), Lucrările primului simpozion de geografie a Dobrogei, Constanţa, 5-6 octombrie.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Particularitati climatice din municipiul Tulcea cu privire speciala asupra fenomenelor de risc.doc