Particularitati de Ingrijire a Bolnavului cu Ciroza Hepatica

Cuprins licenta Cum descarc?

PARTEA GENERALA
Repere istorice privind ciroza hepatica
Capitolul I Notiuni de anatomie si fiziologie ale ficatului
I.1. Anatomia ficatului
I.2. Fiziologia ficatului
Capitolul II Date generale ale cirozei hepatice
II.1. Fiziopatologia cirozei hepatice
II.2. Clasificarea cirozelor hepatice
II.3. Etiopatogenie
II.4. Tablou clinic
II.5. Forme clinice 
II.6. Examene paraclinice si de laborator 
II.7. Diagnosticul 
II.8. Evolutie si prognostic
II.9. Tratamentul cirozei hepatice 
II.10. Complicatiile cirozei hepatice
Capitolul III rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavilor cu ciroza hepatica
III.1. Planul de ingrijire a pacientului cu ciroza hepatica
III.2. Diagnostice si interventii de ingrijire la pacientul cu ciroza hepatica
PARTE PERSONALA
1. INTRODUCERE
2. OBIECTIVELE LUCRARII
3. Material si Metoda
4. Rezultatele studiului
5. Cazuri clinice
- Caz clinic numarul 1
- Caz clinic numarul 2
- Caz clinic numarul 3
- Caz clinic numarul 4
- Caz clinic numarul 5
Concluzii 
Bibliografie

Extras din licenta Cum descarc?

REPERE ISTORICE PRIVIND CIROZA HEPATICA
Denumirea de Kirrhos are origine greaca si inseamna galben-portocaliu, reiesind ca
numele bolii a fost determinat de culoarea marou-deschis a ficatului si nu de consistenta sa
crescuta. Laennec, caruia pe buna dreptate i se atribuie paternitatea cirozei, afirma in tratatul sau,
ca a fost impresionat de culoarea ficatului. Ulterior, Leibermeister si Ewald considera ca
denumirea de ciroza sugereaza mai degraba consistenta crescuta decat modificarea de culoare a
ficatului. De-a lungul timpului termenul de ciroza s-a identificat cu scleroza ficatului, uitandu-se
aproape semnificatia sa de origine.
Desi paternitatea cirozei este atribuita lui Laennec, grecii si romanii cu multe secole
inaintea acestuia, au descris boala ca o atrofie si induratie a ficatului. Erasistratus din Alexandria
in 304 i.Chr. face legatura intre ascita si ficatul indurat.
Aretaus din Capadochia in sec.II.i.Chr. este primul care face legatura intre inflamatia
ficatului si evolutia acestuia spre ciroza. Vesalius, in 1543, face corelatia dintre etilism si ciroza.
In 1685, John Browne descrie semnele de decompensare ale cirozei. Morgain, in 1761, este
primul care descrie perturbarile vasculare din cadrul cirozei hepatice.
Descrierea lui Laennec este cea mai completa: ,,ficatul, redus la 1/3 din dimensiunile lui
obisnuite, ascuns in regiunea pe care o ocupa; suprafata sa externa usor mamelonata si incretita,
prezinta o culoare verzui-galbena, dintata, alcatuita dintr-o multitudine de graunte mici, de forma
rotunda sau ovoida, ale caror dimensiuni variaza de la samanta de mei pana la cea de canepa.
Aceste graunte, usor de separat una de alta, nu prezentau intre ele nici un spatiu in care sa poata
recunoaste tesut hepatic restant: culoarea lor era castanie sau galbuie-rosiatica, la periferie verde,
tesutul lor mai degraba umed, opac, era la palpare mai degraba flasc decat moale, si la strangerea
grauntelor intre degete nu se putea terciui decat o mica portiune, restul dadea la palpare senzatia
unei bucati de piele moale."
La scurt timp dupa descrierea lui Laennec a inceput controversa asupra originii tesutului
conjunctiv. Unii o atribuie colabarii tramei de reticulina, secundara necrozelor si colapsului
lobular, iar altii formarii de tesut conjunctiv nou. Andral si Boulland considerau ca ficatul este
alcatuit dintr-o substanta rosie si una galbena, septurile provenind din aceasta din urma.
In 1850, Frerichs diferentiaza 2 stadii in formarea cirozei:
a) stadiul neoformarii de fibre si al inflamatiei;
b) stadiul formarii nodulilor si al contractiei.
A doua controversa in patogenia cirozei se refera la stadiul leziunii primare. Dupa
Ackermann, Kraetz si Fiessinger, leziunea primara este localizata la nivelul hepatocitelor,
constand in necroza acestora.
CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ALE FICATULUI
I.1. Anatomia ficatului
Fig.1.1 Anatomia ficatului
Definitie
Ficatul este cea mai mare glanda din corpul uman, este un organ (figura 1.1) care pe langa
functia de producere a bilei, functia de secretie externa prin care participa la digestie,
indeplineste multiple functii metabolice. Dintre acestea unele sunt legate de prelucrarea
substantelor absorbite prin mucoasa intestinala, iar altele de metabolismul general al
organismului. In viata intrauterina intre lunile II-VII, ficatul are un important rol hematopoietic.
Tot atat de importanta este si functia sa hemodinamica, prin care intervine in distributia masei
circulante sanguine din organism.
Alaturi de alte organe, el contribuie la depozitarea si repartizarea in circulatie, dupa
necesitati, a unei cantitati apreciabile de sange. Din aceasta cauza, greutatea ficatului la om este
variabila. In medie ea reprezinta la adult circa 1/50 din greutatea corpului (la cadavru greutatea
acestuia va avea in medie de aproximativ 1500g). la nou-nascut ficatul are greutatea de
aproximativ 1/20 din greutatea corpului.
Asezare
Ocupa intreg hipocondrul drept, in partea superioara a epigastrului si o parte din
hipocondrul stang (figura 1.2) . Trei patrimi ale organului sunt situate in jumatatea dreapta a
corpului. Posterior ficatul se proiecteaza pe ultimele trei vertebre toracice. Pe peretele anterior,
limita superioara care se stabileste in clinica prin percutie, corespunde unei linii usor concave in
sus, ce pleaca de la un punct situat pe coasta a cincea la nivelul liniei medioclaviculare drepte si
ajunge cu 2 cm mai jos in spatiul V intercostal stang tot pe linia medioclaviculara. In partea
laterala ficatul se proiecteaza pe o linie convexa cuprinsa intre coasta a- V-a dreapta si un punct
situat pe linia axilara dreapta la 2 cm sub arcul cartilaginos al coastelor.

Fisiere in arhiva (4):

 cuprins.docx
 foaie 1.docx
 foaie 2.docx
 Particularitati de Ingrijire a Bolnavului cu Ciroza Hepatica.pdf

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

1.Alexa I.D. - Medicina Interna, Notiuni de baza - Ed. Junimea, 2004
2.Antohe I. - Nursing Clinic, Note de curs - Ed. ,,Gr.T.Popa" U.M.F. Iasi, 2009
3.Borundel C. - Manual de Medicina Interna pentru Cadre Medii - Ed. BIC ALL Bucuresti
4.Braun J., Dormann A. - Ghid Clinic, Medicina Interna - Ed. Medicala Bucuresti, 2004
5.Ciurea T., Pascu O., Stanciu C. - Gastroenterologie si Hepatologie, actualitati 2003 - Ed. Medicala Bucuresti, 2003
6.Coman E.A., Petrovanu R. - Medicina Interna in Practica de Ambulator - Ed. ,,Gr.T.Popa" U.M.F. Iasi, 2009
7.Copaci I. - Tratat de Hepato GastroEnterologie vol.II, Ficatul, Pancreasul, Caile biliare - Ed. Medicala AMALTEA Bucuresti, 1999
8.Costache I.I., Petris A.O. - Medicina Interna, Note de curs - Ed. PIM, 2011
9.Domnisoru L. - Medicina Interna editia a 3-a - Ed. ,,Gr.T.Popa" U.M.F. Iasi, 2010
10.Ghiuru R., Trifan A., Covic A - Curs de Medicina Interna vol.II, Bolile aparatului digestiv - Ed. Junimea Iasi, 2004
11.Grigorescu M. - Tratat de Hepatologie - Ed. Medicala Nationala, 2004
12.Iagnov S., Kreindler F. - Cirozele Hepatice - Ed. Medicala Bucuresti, 1955
13.Marcean C. - Tratat de Nursing, Ingrijirea pacientului sanatos si bolnav - Ed. Medicala Bucuresti, 2010
14.Mateescu R. - Fiziologia Digestiei si Nutritiei, Fiziologia Metabolismuui intermediar a ficatului - Ed. U.M.F. Timisoara, 2000
15.Mitu F. - Semiologie Medicala - aparatul renal, digestive si Sistemul Hematopoietic - Ed. ,,Gr.T.Popa" U.M.F. Iasi, 2009
16.Moncas S. - Medicina Interna pentru asistenti Medicali - Ed. Victor Babes Timisoara, 2010 
17.Nedeloiu T., Bisoc A., Voicu V. - Curs de Medicina Interna pentru Asistenti Medicali - Ed. Universitatii ,,Transilvania" Brasov, 2006
18.Niculescu V., Niculescu M. - Anatomia Abdomenului - Ed. Victor Babes Timisoara, 2005
19.Ranga V. - Tubul Digestiv si Glandele Anexe. Splina Anatomia Omului - Ed.Cerma Bucuresti
20.Stanciu C. - Curs de Semiologie Medicala-aparatul digestive - Ed. Junimea Iasi, 2002
21.Stefanescu G. - Notiuni de gastroenterologie manual pentru asistenti medicali - Ed. Fundatiei Academiei Axis Iasi, 2008