Particularități de Îngrijire a Pacientului cu Infarct Miocardic Acut

Cuprins licență Cum descarc?

CAPITOLUL I NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A INIMII 5
I.1.Prezentarea noțiunilor de anatomie inimii 5
I.2 Anatomia arborelui arterial coronarian normal 15
I.3.Prezentarea noțiunilor de fiziologie a inimii 16
CAPITOLUL II PREZENTAREA TEORETICĂ A BOLII 21
II.1 Definiție 21
II.2 Etiologie 22
II.3 Patogenie 23
II.4 Diagnostic clinic ( simptomatologia ) 23
II.5 Diagnostic paraclinic 24
II.6 Diagnostic diferențial 26
II.7 Evoluție. Prognostic 27
II.8 Tratament 27
Capitolul III ÎNGRIJIRI GENERALE ALE PACIENTULUI CU IMA 29
*Supreavegherea bolnavului din momentul internării până la externare și efectuarea tehnicilor impuse de infarctul miocardic acut 
III.1. Internarea pacientului în spital 29
III.2 Asigurarea condițiilor de spitalizare 30
III.3 Asigurarea condițiilor igienice pacienților internați 30
III.4 Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative 31
III.5 Alimentația bolnavului 32
III.6 Administrarea medicamentelor și hidratarea organismului 33
III.7 Recoltarea produselor biologice și patologice 34
III.8 Pregătirea pacientului și efectuarea tehnicilor impuse de infarctul miocardic 34
III.9. Pregătirea preoperatorie și îngrijirile postoperatorii 36
III.10. Educație pentru sănatate 40
*Profilaxia bolii
III.11. Externarea bolnavului 41
CAPITOLUL IV - PLANURI DE ÎNGRIJIRE ALE PACIENŢILOR CU INFARCT MIOCARDIC ACUT 41
Cazul clinic nr.l 
Cazul clinic nr.2 
Cazul clinic nr.3 
CONCLUZII GENERALE
BIBLIOGRAFIE

Extras din licență Cum descarc?

I. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A INIMII
Inima este unul dintre cele mai importante organe ale corpului uman şi funcţionează asemenea unei pompe musculare ce distribuie sângele ȋn ȋntreg organismul. Aceasta se contractă şi se relaxează asemeni oricărui muşchi, ȋnsa este unică prin faptul că funcţionează pe baza principiului „totul sau nimic”, fiecare contracţie făcându-se cu toată forţa pe care aceasta o are.
I.1 ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA INIMII
Inima este localizată la nivelul toracelui, ȋn mediastinul mijlociu, o treime din aceasta fiind localizată la dreapta faţă de linia mediană şi două treimi fiind localizate la stânga liniei mediene. 
 Configuraţie externă 
Are forma unei piramide triunghiulare, cu vârful orientat ȋn jos, spre ȋnainte şi la stânga, dimensiunea ei fiind aproximativ egală cu pumnul individului. 
Prezintă: 
- trei feţe: o faţă ȋn raport cu scheletul toracic, o faţă ȋn raport cu diafragmul şi o faţă ȋn raport cu plămânii;
- trei margini: o margine dreaptă, o margine spre anterior şi o margine spre posterior;
- bază;
- un vârf.
Imaginea 1
*Faţa sternocostală intră ȋn raport cu sternul şi coastele, iar la acest nivel se pot identifica atriile (ȋn porţiunea superioară) şi ventriculii (ȋn porţiunea inferioară). Ventriculii sunt reprezentaţi mai bine de ventricului drept la nivelul acestei feţe, cei doi ventriculi, stâng şi drept, fiind despărţiţi de şanţul interventricular anterior. La nivelul acestui şanţ se pot identifica marea venă a inimii şi artera descendentă anterioară. Superior, ventriculul drept prezintă o prelungire ce poartă denumirea de conul arterei pulmonare. Conul arterei pulmonare se continuă cu trunchiul arterei pulmonare. Ventriculii sunt separaţi de atrii prin intermediul şanţului coronar. Porţiunea atrială a feţei sternocostale este acoperită ȋn cea mai mare parte de artera pulmonară şi aortă. Şanţul coronar este străbătut ȋn porţiunea dreaptă de către artera coronară dreaptă şi mica venă a cordului, iar ȋn proţiunea stângă de artera circumflexă alături de sinusul coronar. La nivelul bazei cordului se pot observa, pe această faţa, două prelungiri ce poartă denumirea de auriculi sau urechiuşe, stâng, respectiv drept. *Faţa diafragmatică sau inferioară este aproape orizontală şi este reprezentată preponderent de către ventriculul stâng, ventriculul drept reprezentând doar o porţiune foarte mică. Cei doi ventriculi sunt despărţiţi prin intermediul şanţului interventricular posterior la nivelul căruia se identifică artera interventriculară posterioară, ram din artera coronară dreaptă şi vena coronară medie. La nivelul feţei diafragmatice se poate identifica crux cordis ce este reprezentată de intersecţia dintre şanţul coronar şi şanţul interventricular. 
*Faţa pulmonară este orientată spre posterior şi la stânga şi este reprezentată preponderent de o porţiune din ventriculul stâng. Prezintă şanţul coronar stâng la nivelul căruia putem identifica artera atrioventriculară stângă şi marea venă coronară. Acesta din urmă ȋmparte faţa pulmonară ȋntr-o porţiune atrială ce corespunde atriului stâng, şi o porţiune ventriculară ce corespunde ventriculului stâng.
-Marginea dreaptă este ȋn raport direct cu pleura şi cu faţa medială a plămânului drept.
-Marginile anterioară şi posterioară nu sunt bine evidenţiate.
Vârful inimiieste reprezentat de vârful ventriculului stâng şi este orientat ȋn jos, ȋnainte şi la stânga şi poate fi identificat la nivelul spaţiului V intercostal stâng, pe linia medioclaviculară. 
Baza are o poziţie ȋn sus, ȋnapoi şi spre dreapta, iar la nivelul ei se poate identifica şanţul interatrial ce o ȋmparte ȋn două porţiuni şi anume: 
• O porţiune stângă reprezentată de atriul stâng, ȋmpreună cu orificiile celor 4 vene pulmonare; 
• O porţiune dreaptă reprezentată de atriul drept, ȋmpreună cu cele două orificii ale venelor cave superioară, respectiv inferioară.

Fisiere în arhivă (1):

 Particularitati de Ingrijire a Pacientului cu Infarct Miocardic Acut.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. BORUNDEL, Corneliu, (sub redactia), Medicinǎ internǎ pentru cadre medii, Editura. ALL, Bucuresti, 2000.
2. BRUCKNER, Ion, Medicina interna, Vol.I-II, Editura Medicală, Bucuresti, 1980.
3. MOGOS, Gh., Mica enciclopedie de boli interne, Editura Știintificǎ si Enciclopedicǎ, Bucuresti, 1986.
4. NICULESCU , Th.Cezar, Colaboratorii, Anatomia si fiziologia omului. Compendiu, Editura Corint, 2009. 
5. TITIRCA, Lucreţia., Urgente medico-chirurgicale, Editura Medicală., Bucuresti, 2001.
6. TITIRCA, Lucreţia, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2008.
7. TITIRCA, Lucreţia, Ghid de nursing, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucureşti,1995.
8. TITIRCA, Lucreţia, Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali, Editura Viaţa Medicală, Românească, 2005.
9. ŢIPLIC, Tatiana, Anatomia si fiziologia omului, Vol.I-III, Editura Aktis, Bucureşti, 1999.
10. STROESCU, Valentin, Bazele farmacologiei de practicI medicale vol.I-II, Editura Medicală, Bucuresti, 1989.