Particularitățile bioecologice ale producătorilor primari din Rezervația Naturală cazimir-milești

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE 4
1. DESCRIEREA REZERVATIEI ,,CAZIMIR-MILESTI" 7
1.1. Date generale 7
1.2. Delimitarea teritoriala a ariei naturala protejate ,,Cazimir-Milesti" 9
1.3. Elemente generale privind cadrul natural specific ariei naturale protejate ,,Cazimir
-Milesti" 12
1.3.1. Geomorfologie 12
1.3.2. Geologie 12
1.3.3. Hidrologie 13
1.3.4. Climatologie 13
1.3.5. Soluri 14
1.3.6. Tipuri de statiuni si tipuri de padure 16
2. OBIECTUL DE STUDIU SI METODELE DE CERCETARE 21
2.1. Obiectul de studiu 21
2.2. Metodele de cercetare 23
3. DIVERSITATEA FLORISTICA A ARBORETULUI,
SUBARBORETULUI SI PATURII ERBACEE. PARTICULARITATILE LOR 27
3.1 Caracteristica morfo-biologica si ecologica a speciilor inregistrate 27
3.2 Caracteristca floristica si ecologica a speciilor inregistrate 37
3.3. Intocmirea spectrelor bioformelor 37
3.4. Intocmirea spectrelor geoelementelor 40
3.5. Intocmirea spectrelor ecologice (U, T, R) 43
CONCLUZII SI RECOMANDARI 51
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE Odata cu inceputul dezvoltarii si a industrializarii rapide a marilor puteri, dar si a operatiunilor militate din ultimii o suta de ani, natura, in special suprafetele impadurite, au avut de suferit foarte mult. Inca de pe atunci, savantii au tras un semnal de alarma si au intreprins diferite masuri pentru a diminua distrugerea naturii. ,,Dintre precursorii ocrotirii naturii amintim, pe langa Rousseau, si celebrul biolog si geograf Al.Von Humbolt -  cel care a creat conceptul de ,,monument al naturii". Miscarea pentru ocrotirea naturii s-a impus in tara noastra in perioada interbelica. Marea Unire a generat o vie activitate sociala, politica, economica si culturala In apararea stravechilor plaiuri se ridica profesorii Alexandru Borza si Emil Racovita care fundamenteaza in mod stiintific ocrotirea naturii in Romania. Asa a aparut la 7 iulie 1930, prima lege pentru ocrotirea naturii, iar in anul 1935 este infiintat primul parc national din Romania in muntii Retezat." [21] Astfel, au fost constituite arii protejate cu scopul de a conserva zone naturale de pe intreg globul, unde interventia omului lipseste, sau are un grad redus. In scopul reglementarii normelor si a administrarii corecte a acestor spatii in 1948 a fost creata Uniunea Internationala de Conservare a Naturii (IUCN - The World Conservation Union). ,,Uniunea Internationala de Conservare a Naturii incearca sa influenteze, sa incurajeze si sa asiste societatile din toata lumea in procesul de conservare a integritatii si diversitatii naturii, urmarind ca orice utilizare a resurselor naturale sa fie echitabila si durabila. Deci, aria naturala protejata reprezinta o ,,zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita". [21] Prin urmare, ele constituie intr-un fel suportul ,,vietii" si desigur al dezvoltarii socio-economice, chiar daca de multe ori sunt percepute doar ca niste ,,oaze" naturale cu scopul de a conserva plantele si animalele care le populeaza.
Republica Moldova, datorita pozitionarii sale intr-o zona de trecere de la munte la campie, cu un relief destul de divers, are parte de o bogata varietate de peisaje, acestea fiind reprezentate de terenuri impadurite, terenuri agricole, dealuri cu livezi si vii, lunci ale raurilor etc. Totusi, din cauza implicarii
tot mai agresive si nechibzuite a omului ele ajung, in multe cazuri, intr-o situatie dezastruoasa. Astfel, avem o multime de specii atat vegetale, cat si animale pe cale de disparitie, unele incluse si in Cartea Rosie. Pe langa acestea, foarte mult au avut de suferit si celelalte componente ale ecosistemelor: solul, apa, aerul, clima etc. Pentru a preveni un dezastru in acest sens, autoritatile Republicii Moldova au hotarat redefinirea unor anumite suprafete de paduri si conferirea unor statute speciale pentru acestea in conformitate cu prevederile IUCN.
,,Conform Legii nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, ele au fost numite ,,arii naturale protejate de stat." [12]
In prezent, pe teritoriul Republicii Moldova sunt 308 arii naturale protejate de stat, cu o suprafata de 66467,3 ha, ceea ce constituie aproximativ 2% din suprafata totala a Republicii Moldova. Impreuna ele formeaza ,,Fondul Ariilor Naturale Protejate de Stat":
Potrivit aceleiasi legi, in functie de scopul ariei protejate, a gradului de protectie sau de gradul permis al interventiilor umane au fost definite o varietate de tipuri de arii protejate, dupa cum urmeaza:
- rezervatii stiintifice -  5, cu o suprafata totala de 19378 ha;
- parc national - 1;
- monumente ale naturii:
-  geologice si paleontologice -  86, ceea ce constituie 2862 ha;
-  hidrologice -  31 sau circa 100 ha;
-  botanice: 13 sectoare reprezentative cu vegetatie silvica (125,2 ha) si 158 de arbori seculari;
-  specii floristice si faunistice rare -  472;
- rezervatii naturale:
-  silvice -  51, cu suprafata de 5001 ha;
-  de plante medicinale -  9, cu suprafata de 2796 ha;
-  mixte -  3, cu suprafata de 212 ha;
- rezervatii peisagistice - 41, cu suprafata de 34200 ha;
- rezervatii de resurse (de sol) -  15, cu suprafata de 523 ha;
- arii cu management multifunctional:
-  sectoare reprezentative cu vegetatie de stepa -  5, cu suprafata de 148 ha;
-  sectoare reprezentative cu vegetatie de lunca -  25, cu suprafata de 674,7 ha;
-  sisteme de perdele forestiere de protectie -  2 (suprafata 207,7 ha) si 20 de monumente de arhitectura peisagistica (suprafata 191,0 ha);
- gradini dendrologice -  2, cu suprafata de 102 ha;
- monumente de arhitectura peisagistica -  21, cu suprafata de aproximativ 305 ha;
- o gradina zoologica cu suprafata de 20 ha;
- zone umede de importanta internationala -  3, cu o suprafata totala de 94705 ha. [12] Fiecare dintre cele enumerate mai sus necesita o atentie deosebita, o monitorizare continua si o strategie de management eficienta din partea autoritatilor competente. Rezultatele cercetarilor realizate pot contribui, cu siguranta, la fundamentarea strategiilor de dezvoltare durabila din punct de vedere ecologic, economic si social al acestor zone. Daca e sa ne referim la aria protejata ,,Cazimir-Milesti", care este obiectul de studiu al acestei lucrari, atunci putem spune ca exista prea putina informatie (sau este dispersata in diferite lucrari) despre starea, evolutia si compozitia actuala a rezervatiei peisagistice, care cuprinde mai multe asociatii de vegetatie si forme de relief de mare valoare estetica, parte a fondului forestier. Monitorizarea starii reale a ariilor naturale protejate si a modului in care sunt administrate este necesar de efectuat cat mai des posibil, intrucat impactul unor erori sau probleme neobservate atrag dupa ele consecinte grave.

Fisiere în arhivă (1):

 Particularitatile bioecologice ale producatorilor primari din Rezervatia Naturala Cazimir-Milesti.pdf

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. ANDREEV A., S.A. - Registrul zonelor nucleu ale Retelei Ecologice Nationale a Republicii Moldova. Chisinau, Biotica 2012
2. ANGHEL CH., S.A. - Geobotanica. Bucuresti, 1991.
3. BACALOV S. -  Despre Satele Milesti: Neamurile Boieresti Milescul si Milici (Studiu Istorico-Genealogic). Chisinau, 2012.
4. CARTEA ROSIE A REPUBLICII MOLDOVA. Plante. Editia II, Partea I. Chisinau: Stiinta: 2002.
5. CEBAN A., BIVOL A. -  Statiuni forestiere (Curs de prelegeri). Chisinau, 2010
6. CLINOVSCHI. FL., Dendrologie, Editura Universitatii Suceava, Suceava, 2005, ISBN 973-666-157-1.
7. GALUPA D., S.A -  Amenajamentul Ocolului Silvic Paruceni. Chisinau 2010
8. BORZA AL. - Cercetari fitosociologice asupra padurii Basarabene. Cluj, 1937
9. Descrierea proiectului ,,Gazoductul Ungheni -  Chisinau". Chisinau, 2016
10. DONITA N. - Cercetarea ecologica complexa a ecosistemelor forestiere. Bucuresti. 1971.
11. IVAN D., DONITA N. - Metodele practice pentru studiul ecologic si geografic al vegetatiei. Bucuresti. 1975
12. Legea Republicii Moldova nr.1538-VIII din 25.02.1998.
13. LEGISLATIA SILVICA A REPUBLICII MOLDOVA- Chisinau. 2011.
14. NEGRU A., CANTEMIR V. S.A. Speciile rare din flora spontana a Republicii Moldova. Chisinau.2001
15. NEGRU, A., si a. Lumea vegetala a Moldovei, Vol. 2. Chisinau, 2005.
16. POSTOLACHE G., Vegetatia Republicii Moldova Chisinau 1995
17. POSTOLACHE G, LAZU S., CHIRTOACA V. - Aria protejata ,,Cazimir - Milesti" Revista ,,Mediul Ambiant" -  2007. -  Nr 1.
18. TUDORAN M., - Amenajarea padurilor Republicii Moldova Brasov 2001.
19. ????T??? ?.?.,?ap?? Mo??a???, ?ap?? Mo??o?e??c??, ???????, 1967.
20. www.wikipedia.org
21. www.biodiversitate.mmediu.ro