Particularitățile Creării Bazei Viticole și a Secției de Microvinificație

Cuprins licență Cum descarc?

Prefaţă . 3
1.Actualitatea temei şi sinteza literaturii . 4
2.Obiectul şi metodele proiectului . 6
2.1.Alegerea microzonei şi analiza tehnico-economică a infrastructurii de proiectare . 6
3.Tehnologii în viticultură . 10
3.1.Condiţiile climatice şi pedologice ale SDE “PETRICANI” . 10
3.2.Alegerea soiurilor şi amplasarea lor în teren . 17
3.3. Sistemul de lucrare a solului . 28
3.4. Sistemul de fertilizare şi eficacitatea lui . 29
3.5. Sistemul de protecţie integrată de boli, dăunători, îngheţuri şi geruri . 31
3.6. Măsuri agrofitotehnice de combatere . 31
3.7. Recoltarea şi realizarea strugurilor . 34
4.Partea tehnologică . 37
4.1. Caracteristica materiei prime, produsului finit şi materialelor auxiliare . 37
4.2. Elaborarea schemei şi argumentarea procesului tehnologic . 41
4.3.Argumentarea procesului tehnologic . 44
4.4. Managementul calităţii şi schema CTCM . 55
4.5. Calculele tehnologice şi bilanţul productiv . 63
4.6. Calculul unităţii necesar de linii, utilaj şi vase tehnologice . 66
5.Eficacitatea economica . 69
6.Metode de protecţie . 72
Concluzii şi recomandari . 75
Bibliografie . 75
Anexe . 77

Extras din licență Cum descarc?

PREFAŢĂ
Viticultura este o ramură independentă a fitotehniei, iar luând în considerare că ea este strâns legată cu industria prelucrătoare – devine o ramură a economiei naţionale, care la rândul ei se ocupă de cultivarea şi prelucrarea strugurilor, care, ca produs de nutriţie, se caracterizează printr-o înaltă valoare alimentară, dietetică şi curativă. (Perstniov N. ş. a., 2000)
Complexul vitivinicol al Republicii Moldova asigură anual 250-350 mln. dolari SUA în bugetul ţării. În activităţile de creştere a materiei prime agricole, de procesare a ei şi de realizare a producţiei finite vitivinicole sunt antrenaţi circa 1 mln. de persoane. Viticultura ocupă doar 6 % din suprafaţa terenurilor agricole din stat, iar ponderea ei în formarea bugetului este estimată la peste 25 %. (Gaina B., Sarcini prioritare în cercetare/dezvoltare din complexul vinicol al R.M., Conferinţa ştiinţifico-practice: “Vinul în mileniul III – probleme actuale în vinificaţie”)
În ţările viticole dezvoltate, viticultura este o ramură eficientă, fără deşeuri, cu utilizarea sută la sută a producţiei secundare.
„Fiind una din îndeletnicirile tradiţionale seculare ale moldovenilor, viticultura determină eficienţa întregului sector agrar al Republicii. La practicarea pe sectoarele particulare ea aduce satisfacţie moral, face plăcut munca şi odihna omului, cultivă dragostea faţă de natură.” (Efros Elena, 2005)
Economiştii au calculat că eficienţa economică a viticulturii pe glob (calculată la o unitate de suprafaţă) este mai înaltă decât la culturile de câmp 10 ori, iar în unele ţări viticole dezvoltate de 15 – 20 ori. (Perstniov N. ş. a., 2000)
Complexul vitivinicol deţine o poziţie strategică în economia naţională a Republicii Moldova. Plantaţiile viticole, ocupînd doar cca. 7 la sută în structura terenurilor agricole, asigur obţinerea a cca. 20 – 25 la sută din valoarea producţiei agroindustriale. Exportul producţiei vinicole constituie cca. 28 – 30 la sută din exportul total al mărfurilor. Din ramurile economiei naţionale sectorului vitivinicol îi revine cele mai mari defalcări în bugetul public naţional. (Strategia de dezvoltare a sectorului agroalimentar în perioada anilor 2006-2015)
Viţa de vie, valorificând terenuri mai puţin utile altor culturi, contribuie la utilizarea mai raţională a terenurilor agricole, sporind eficienţa producţiei. Ea protejează solul de eroziune, crescând pe pante, nisipuri, locuri muntoase şi alte tipuri şi varietăţi de sol.
În strugurii viţei de vie sau depistat mai mult de 600 componenţi utili. După datele medicilor, boabele viţei de vie se află pe prim plan după acţiune asupra organismului omului din gama vastă de fructe existente. Consumând 1 kg de struguri, omul primeşte 800 – 1200 kilokalorii (1/3 din necesarul zilnic), iar 8 – 10 kg struguri asigură necesitatea anuală în vitamine şi substanţe biologic active. (Gh. Nicolaescu, şi alţii, 2007).
1. ACTUALITATEA TEMEI ŞI SINTEZA LITERATURII
Crearea unei baze viticole in Statiunea Didactico-Experimentala Petricani cu proiectarea unei sectii de microvinificatie la catedra de viticultura şi vinificatie a UASM este o perspectiva reala in vederea :
• elaborarii unei baze pentru efectuarea practicii didactice şi de productie de către studenţii specialităţii 617.1 Viticultură şi vinificaţie 
• ameliorarea condiţiilor de efectuare a cercetărilor în sectorul vitivinicol 
• ameliorarea stării economico-financiare a SDE
În conformitate cu scopul abordat au fost stabilite următoarele obiective:
- Determinarea sectorului şi rolului viticulturii în SDE „Petricani”,spatiului şi particularitatile proiectarii unei sectii de microvinificatie 
- Evaluarea situaţiei din viticultură, în SDE „Petricani” şi analiza perspectivei crearii unei sectii de vinificatie – baza de asigurare a efectuării practicii pentru studenţii UASM;
- Aprecierea situaţiei economico-financiare a sectorului viticol în SDE „Petricani”;
- Elaborarea unui plan de perspectivă a complexului vitivinicol din SDE „Petricani” şi proiectarea unei sectii prelucratoare in vederea producerii vinurilor albe şi rosii de calitate şi de consum curent
- Argumentarea economică a integrării planului de perspectivă a sectorului vitivinicol în SDE „Petricani” şi producere a vinurilor albe şi rosii de calitate superioara şi consum curent
Crearea unei baze didactico-experimentale serveşte pentru petrecerea practicii didactice de către studenţi, efectuarea cercetărilor ştiinţifice de către studenţi, masteranzi, doctoranzi şi colaboratorii catedrelor de profil conform unui program unic pe universitate, responsabil de care este Departamentul Ştiinţă şi Inovare.
Astfel,o baza viticola şi prezenta unei sectii de microvinificatie ar promova punerea in aplicatie realizările ştiinţifice al colaboratorilor Universităţii,ceea ce reda un prestigiu specialitatii Viticultura şi Vinificatie.
Baza metodologică şi teoretică a cercetării au constituit-o lucrările savanţilor în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, precum: L. Colesnic, N. Persniov, P. Apruda, E. Moroşan, T. Cazacu, Gh. Nicolaescu, I. Fulga, L. Dejeu, V. Cotea, B. Gaina, L. Vacarciuc, E. Rusu, N. Taran, Gh. Cozub, etc. Ca material iniţial pentru realizarea cercetărilor au servit sectorul viticol şi dările de seamă a SDE “Petricani”, rapoartele financiare, etc.

Fisiere în arhivă (1):

 Particularitatile Crearii Bazei Viticole si a Sectiei de Microvinificatie.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Alexandrescu I., şi al. Mica enciclopedie de viticultură. Iaşi: Ed. Glasul Bucovinei, 1994.
2.Apruda P., Corobca V., Nicolaescu Gh., Afaceri în viticultură. – Chişinău: 2005. – 185 pag.
3.Corobca V., Înfiinţarea plantaţiilor viticole. Chişinău, 2001.
4.Cozub Gh., Rusu E. Producerea Vinurilor în Moldova. Chişinău: Editura Litera, 1999.
5.Dumitrescu N., Iacob T., Vîntu V., Ecologia şi protecţia mediului. Iaşi – 1992 .
6.Efros Elena, Evoluţia şi eficienţa producerii strugurilor. // Lucrări ştiinţifice. Volumul 14. Economie. Materialele Simpozionului ştiinţific Internaţional „Realizări şi perspective în economia sectorului agroalimentar”, dedicat aniversrii a 40 ani de la fondarea Facultăţii de Economie. Chişinău, 2005. – pag. 171-175 
7.Gaina, B. ,,Uvologie şi oenologie’’. Chişinău: AŞM, 200628.
8.Hotărâre cu privire la delimitarea arealului vitivinicol. Nr. 1366 adoptat: 01.12.2006 Republica Moldova / Monitor Oficial
9.Martin T., Viticultura. Ediţia II-a. Bucureşti: Editura Agro-Silvica, 1968. – 586 p.
10.Nicolaescu Gh., Apruda P., Perstniov N., Tereşenco A. Ghid pentru producătorii de struguri pentru masă. – Chişinău: “Iunie Prim” SRL, 2007. – 128 pag.
11.Perstniov N., Surugiu V., Moroşan E., Corobca V., Viticultura. Chişinău: FEP „Tipografia Centrală”, 2000. – 503 pag.
12.Pomohaci N., Cotea, V., Oenologie (2 volume) Bucureşti, 2002
13.Rusu E., Obadă L., şi colab.Producerea vinurilor cu denumire de origine şi indicaţie geografică – opţiune importantă pentru oenologia moldavă.// Pomicultura, viticulura şi vinificaţia, nr. 5, 2011.
14.Rusu E. Oenologie Moldavă: realitate şi perspective. Chişinău: AŞM, 2006
15.Strategia de dezvoltare a sectorului agroalimentar în perioada anilor 2006-2015. Proiect. Chişinău, 2006. – 56 pag.
16.Talda N., Romanov I., Soiuri de viţă de vie în Republica Moldova.Chişinău: Ed. Cartea Moldovenească, 1990. – 194 p.
17.Ţârdea C., Dejeu L., Viticultură. Bucureşti: Ed. didactică şi pedagogică, R.A. , 2011
18.Vacarciuc L., Madan I. Filtrarea Băuturilor: Ghid Practic. Chişinău: FET Tipografia Centrală, 2001.
19.Валуйко Г.Г. и др. Стабилизация виноградных вин / Таврида, 2002.
20. Кишковский З.К., Скурихин И.М. Химия вина,1988.
21.Цуцук, В., Кухарский, M., Оларь, Ф. Сортимент винограда Республики Молдова, Кишинев, МолдНИИТИ, 1988 с.
22.Kisili M.F ,,Osnovi Ampelocologii’’, Chişinău 2005.
23.Пелях М.А., Спрaвочник виноградаря – Москва: изд Колос, 1982. – 316 с.
24.Перстнев, Н.Д., Баев, О.М., Григоровский, Ю.Н. Размножениe винограда – Тирасполь: Полиграфический комбинaт, 1998 – 217 с.
25.Valuiko G., Kilikov-Şoliţ E.—„Degustaţiya Vin”, Sinferopoli: „Tavriya” 2000.
26.Почвы Молдавии, Том 1. Кишинёв: «Штиинца» 1984. – 352 с.
27.Legea viei şi vinului nr. 57-XVI din 10.03.2006
28.Regulamentul privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole, Parlamentul RM;
29.Regulamentul tehnic privind producerea, testarea, certificarea şi comercializarea materialului de înmulţire şi săditor viticol – Chişinău, 2003. – 44p.
http://www.heywhatsthat.com/
www.maps.google.com
www.meteo.md
www.vinifera.md
www.vinograd.ua
www.moldovavin.md
www.fabbri-inox.com
www.agrovin.com