Introducere 3 Capitolul I 5 Partidul politic, grupare decisiva in gestionarea puterii de stat 5 I.1 Cadrul general cu privire la termenul de - partid politic 5 I.2 Geneza partidelor politice 15 A.Originea parlamentara si electorala a partidelor politice. 16 B.Originea exterioara a partidelor politice. 17 C.Influenta modului de formare asupra partidelor politice potrivit teoriei clasice. 18 D.Formarea partidelor in statele postcomuniste 18 I.3 Partidele politice si libertatea de asociere 19 I.4 Partide politice si alte forme de asociere 20 Capitolul al II-lea 21 Categorii si variante de partide politice in statutul de drept 21 democratic 21 II.1 Principalele sisteme de partide politice 22 II.2.Partidele confesionale, partide regionale, partide nationale, partidele de clasa, partidele etnice. 29 II.3.Partide democrate, partide liberale, partide conservatoare, partide social-democrate, partide de stanga, partide de centru, partide de dreapta 30 II.4.Partide de cadre si partide de mase 31 II.5.Partide suple si partide rigide 33 Capitolul al III lea 34 Partide politice in Romania 34 III.1.Scurt istoric privind evolutia partidelor politice in Romania 34 III.2.Organizarea si reorganizarea partidelor politice. 35 III.3.Pluripartidismul si pluripartidismul in Romania 36 III.4.Exigente juridice privind partidele politice 39 Capitolul al IV lea 42 Partidele politice in Romania dupa Revolutia din Decembrie 1989 42 Bibliografie 47
Introducere Relatia popor - putere politica- stat - putere de stat are nu doar un caracter simbolic ci si unul juridic deoarece raporturile juridice create din acest context implica o serie de interferente intre organisme politice, institutii ale puterii si nu in ultimul rand cetateni. Aparitia partidelor politice este in corelatie cu aparitia si dezvoltarea parlamentarismului si a raporturilor de reprezentare. Partidele politice sunt motorul vietii politice. Din acest motiv reglementarea lor merge pana la detalii chiar in legea fundamentala a fiecarui stat si anume Constitutia. Daca ar fi sa definim intr-o imagine de ansamblu notiune de partid politic trebuie sa pornim de la conceptul ca partidul politic este o asociatie ce se infiinteaza pe dreptul de asociere sau in temeiul unui contract de adeziune. Pe cale de consecinta pot exista doua mari categorii de asociatii; cele create in baza dreptului de asociere ca drept fundamental si cele create pe temeiuri contractuale. Partidele politice se incadreaza in prima categorie de asociatii lor aplicandu-li - se un regim constitutional. Pentru a consolida pozitia politica a acestor formatiuni putem sublinia faptul ca Constitutia utilizeaza expresii ca partide politice in art. 8 alin.2; art. 40 alin 3; art. 73 alin. 3 lit.b; art. 146 lit. K; expresii ca partide in : art. 40 alin. 2, art. 84 alin. 1, art. 103 alin. 1; etc. Este interesant de semnalat faptul ca in prezent nu mai exista o regula conform careia ,,organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care participa la alegeri sunt echivalente juridice in ce priveste operatiunile electorale, cu partidele politice". Toate aceste denumiri impun individualizarea partidelor politice cu trasaturile lor specifice. Esenta acestor formatiuni consta tocmai in aptitudinea acestora de a exercita puterea in numele poporului si pentru popor. Ele participa indirect prin atributiile care le definesc la interferente intre institutiile statului. Astfel partidele politice reprezentate in Parlament sunt consultate de catre Presedintele Romaniei atunci cand acesta desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru art. 103 alin.1 Constitutie; candidaturile pentru alegerile parlamentare propune pe lista de candidati numai persoane din partide sau formatiuni politice - aliante de partide. Deci in consecinta orice partid are si trebuie sa aiba vocatia si aptitudinea guvernarii. In opinie proprie cea mai cuprinzatoare expresie a scopurilor partidelor politice este aceea de a cuceri sau instaura, mentine si exercita puterea prin definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor. Explicarea acestei opinii se poate detalia prin faptul ca activitatea partidelor politice nu se reduce numai la sfera membrilor lor ci tinde a cuprinde cat mai multi participati prin cetateni care receptand platformele si ideologiile urmeaza sa le sprijine prin diferite modalitati inclusiv in alegeri. Ca urmare partidele trebuie sa asigure o baza electorala solida, care sa poata permite patrunderea reprezentantilor lor la guvernare. Partidele care devin partide de guvernamant isi pot institutionaliza politica ce poate deveni politica de stat. In acest sens achiesam si noi la opinia lui R.S.Schwartzenberg potrivit caruia ,, se considera ca un regim politic nu provine exclusiv de la regulile constitutionale ci el rezulta din combinatia sistemului constitutional cu sistemul de partide". Apreciem in acest sens ca tema abordata in cercetarea efectuata s-a bazat pe eludarea sistemului electoral din Romania si a activitatii de exercitare a puterii prin intermediul partidelor politice actuale. Capitolul I Partidul politic, grupare decisiva in gestionarea puterii de stat I.1 Cadrul general cu privire la termenul de - partid politic Notiunea de partid politic Aparitia partidelor politice este in corelatie cu aparitia si dezvoltarea parlamentarismului si a raporturilor de reprezentare.Partidele politice sunt ,,motor al vietii politice" , ,,motiv al imbatranirii clasicei teorii a sperantei puterilor" , ,,rau necesar" , ,,organ al vietii constitutionale" etc. O constitutie noua ce se adopta si care nu ar cuprinde reglementari privind partidele politice ar putea fi lesne sub semnul intrebarii, in opinia lui Ioan Muraru. Partidele politice isi gasesc justificarea in teoriile solidariste, care este doctrina stiintifica pe care se bazeaza legislatia sociala . O definitie socotita clasica este cea data de englezul Edmund Burke, unul dintre fondatorii gandirii politice engleze.Un partid politic, spunea acesta, este ,,un corp de oameni de un principiu particular, asupra caruia sunt de acord, pentru a promova, prin eforturile lor, interesul national". Sociologul roman Dimitrie Gusti aprecia partidul politic ca fiind ,,una dintre cele mai sugestive si mai interesante personalitati colective".Propunandu-si, totusi, sa dea o definitie stiintifica a partidului politic , Dimitrie Gusti, arata ca ,,partidul politic este o asociatie libera de cetateni , uniti in mod permanent prin interese si idei comune, de caracter general, asociatie ce urmareste, in plina lumina publica, a ajunge la puterea de a guverna pentru realizarea unui ideal etic social". Intr-o alta opinie , un partid se creaza din grupuri si indivizi care percep nevoia de a orienta o anumita conceptie privitoare la guvernarea politica si care manifesta vointa de a orienta evolutia societatii globale intr-o anumita directie. In literatura pitologica din tara noastra se sublineaza ca partidul politic ar putea fi definit ca organizatie relativ durabila formata din indivizi care impartasesc aceeasi conceptie ideologica, subscriu la un set comun de valori social-politice, actionand pentru cucerirea puterii, pentru aplicarea programului propriu . Intr-o alta conceptie, prtidul politic este constituit dintr-un ,,grup de indivizi, profesand aceeasi viata politica si care incearca sa cuceeasca puterea sau, cel putin, sa influenteze deciziile ei" . In opinia mea care este de aceeasi parere cu opinia autorului,partidele politice sunt asociatii, de aceea este necesara stabilirea locului si rolului in cadrul acestoara. Asociatii se pot infiinta pe baza dreptului de asociere sau in temeiul unui contract. Pe cale de consecinta, pot exista doua ,mari categoriide asociatii: a)cele create in baza dreptului de asociere, ca drept fundamental; b)cele create pe temeiuri contractuale, ca de exemplu:societati, fundatii,societati civile sau comerciale si altele; Partidele politice se incadreaza in prima categorie de asociatii, lor aplicandu-li-se un regim constitutional .
I. Monografii, articole 1.Badescu Mihai, Drept constitutional si institutii politice, Bucuresti, Editura Lumina Lex, 2001 2.Cristian Ionescu, Drept constitutional si institutii politice, Bucuresti, Editura Lumina Lex, 2002 3.Constanta Calinoiu si Victor Duculescu, Drept constitutional si institutii politice, Bucuresti, Editura Lumina Lex, 2005 4.Dan Claudiu Danisor, Drept constitutional si institutii politice, Bucuresti, Editura C.H. Back, 2007 5. Draganu Tudor, Drept constitutional si institutii politice, Bucuresti, Editura Lumina Lex, 1998-2000 6.Gheorghe Iancu, Drept constitutional si institutii politice, Bucuresti, Editura Lumina Lex, 2005 7. Gheorghe Iancu, Drept constitutional si institutii politice, Buburesti, Editura C.H. Back, 2009 8.Ion Deleanu, Drept Constitutional si institutii politice, Tratat volumul 1, Editura Europa Nova, Bucuresti, 1996 9.Ioan Muraru si Elena Simina Tanasescu, Drept constitutional si institutii politice, Bucuresti, Editura C.H. Back, 2001 10.Ioan Muraru si Elena Simin Tanasescu, Drept constitutional si institutii politice, Bucuresti, Editura C.H. Back, 2009 11.Gionea Vasile, Studii de drept constitutional si istoria dreptului, Editura Regia Autonoma ,,Monitorul Oficial", 1993 12. Eufemia Vieriu si Dumitru Vieriu, Drept constitutional si institutii politice, Bucuresti, Editura Lumina Lex, 2005 13.Muraru Ioan, Drept constitutional si institutii politice, Bucuresti, Editura C.H. Back, 2008 14. Maurice Duverger, Les partis politiques, Lebraire Armand Dumitrie, Georges Lavraff, Les politiqes en Afrique Novie, Presses Universitaire de France, annes 1970 15.Roger Gerard Schwartzen, Sociologie politique, Editions Montecrestien Paris. 16. Regia Autonoma, ,,Monitorul Oficial", Bucutresti 1992 17. Ionescu C. Drept constitutional si institutii politice, Bucuresti, Editura All Back, 2004 II. Legislatie: 1. Constitutia revizuita 2. Legea nr.14/2003
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
