Peisaje Culturale ale Judetului Cluj

Cuprins licenta Cum descarc?

ARGUMENT 4
CAPITOLUL I. PEISAJUL CULTURAL. COORDONATE GENERAL 5
1.1. Peisajul. Generalitati 5
I.2. Tipuri de peisaje 5 
I.2.1 Peisajul cultural. Concepte, definitii si importanta 6
I.2.2 Categorii de peisaj cultural 7
I.3 Peisaje culturale pe Lista Patrimoniului Mondial 8
I.4 Peisajul cultural istoric 9
I.4.1 Elemente cu semnificatie religioasa 9
I.4.2 Elemente de locuire 10
I.4.2.1 Elemente de gospodarire 10
I.4.3 Elemente de economie 11
I.4.3.1 Elemente de agricultura 11
I.4.3.2 Elemente de silvicultura 12
I.4.3.3 Elemente de industrie si mestesuguri 12
I.4.3.4 Elemente ale peisajului minier 13
I.4.3.5 Elemente legate de transport si circulatie 14
I.4.4 Amenajarea apelor 14
CAPITOLUL II. JUDETUL CLUJ. COORDONATE GENERALE 15
II.1.0 Geografie 15
II.1.1 Pozitia geografica 15
II.1.2 Relieful 15
II.1.2.1 Relieful muntos 15
II.1.2.2 Relieful deluros 16
II.1.3 Clima 18
II.1.4 Reteaua hidrografica 20
II.1.4.1 Reteaua de rauri 20
II.1.4.2 Lacurile 21
II.1.4.3 Apele Subterane 22
II.2.0 Solurile 22 
II.2.1Bogatiile subsolului 24
II.3.0 Flora si fauna spontana 25
II.3.1Flora 25 
II.3.2 Fauna 26
II.4.0 Demografia 27
II.4.1 Structura etnica 27
II.5.0 Industria 29
II 6.0Turismul 29
CAPITOLUL III. ANALIZA ELEMENTELOR DE PEISAJ CULTURAL DIN JUDETUL CLUJ 32
III 1.0 Analiza peisajului 32
III 2.0 Bazele obiective de analiza a peisajelor 32
III 3.0 Componente vizuale ale peisajului 34
III 4.0 Criterii de dominanta 35 
III 5.0 Factori de variabilitate 35
III 6.0 Factori climatici 36
III 7.0 Evaluarea peisajului 36
III 8.0 Organizarea unui peisaj 37
III.8.1 Elemente majore ale peisajului 37
III 9.0 Elemente de peisaj cultural din judetul Cluj 38
III.9.1 Municipiul Cluj-Napoca 39
III 9.2 Municipiul Dej 42
III.9.3 Municipiul Gherla 43
III.9.4 Municipiul Turda 45
III.9.5 Municipiul Campia- Turzii 46
CAPITOLUL IV. TRASEE TURISTICE PEISAGISTICO-CULTURALE DIN JUDETUL CLUJ 48
CAPITOLUL V. ANALIZA SWOT A ELEMENTELOR DE PEISAJ CULTURAL IN JUDETUL CLUJ 68
Concluzii 74
Anexe 77


Extras din licenta Cum descarc?

ARGUMENT
Termenul de peisaj a fost folosit pentru prima data de catre pictorii Renasterii, definind un tablou in care natura observata de om este personajul principal. Din cele mai vechi timpuri au existat doua maniere de a intelege pictura peisajului, fiind reflexe a doua principale arhetipuri culturale: cosmocentrismul ce caracterizeaza cultura orientala si antropocentrismul ce caracterizeaza cultura occidentala. Asocierea calificativului peisagism cu arta gradinilor s-a realizat abia in secolul al XIX-lea, desi cele mai vechi preocupari in amenajarea naturii se situeaza in Antichitate
Conceptul de peisaj cultural, la nivel european, este din ce in ce mai des prezentat ca o impletire inseparabila intre natura si cultura. Nevoia omului de a-si satisface cerintele materiale si spirituale a lasat in peisaj urme de civilizatie si cultura de-a lungul timpului. S. Mehedinti in lucrarea sa Coordonate etnografice. Civilizatia si cultura (1930: 57), explica aceste coordonate fata de care trebuie sa incercam a raporta stiintific toata viata omenirii: ,,civilizatia se masoara pe coordonata telurica, prin numarul, calitatea si originalitatea uneltelor; iar cultura se masoara pe coordonata superioara a creatiunilor psihice, adica prin numarul, calitatea si originalitatea produselor sufletesti". Putem clasifica peisajul cultural astfel: peisajul etnologic, istoric, arheologic, arhitectura peisajului etc.
PEISAJUL CULTURAL. COORDONATE GENERALE
I.1. Peisajul. Generalitati
Specialisti din diferite domenii, precum geografia peisajului, arhitectura peisajului sau ecologia peisajului, studiaza peisajul ca disciplina, insa acesta a intrat in atentia planificatorilor teritoriului relativ recent. Semnarea Conventiei Europene a Peisajelor la Florenta din 20 octombrie 2000 a avut un impact major. Pe langa mentionarea notiunilor "politici ale peisajului", "protectia peisajului", "managementul peisajului" si "planificarea peisajului", aceasta a obligat statele semnatare, printre care si Romania, sa implementeze conventia. Peisajul reprezinta intrumentul si obiectivul amenajarii teritoriului, un element de gestiune a teritoriului. Teritoriul, inteles ca peisaj reprezinta o alta abordare pe mai multe paliere de analiza, cu mai multi indici sau indicatori. "Peisajul este o reflectare duala, subiectiva si obiectiva, a unor combinatii de elemente. Spre deosebire de regiunile geografice, peisajele sunt repetabile pe suprafata globului ( de exemplu peisajul de stepa, peisajul desertic etc.), insa fiecare peisaj are si specificul lui". Cultura nu include numai ecologia resurselor naturale si a biodiversitatii. Acesta cuprinde, de asemenea, evenimente istorice, activitati ale oamnenilor care apar in relatie cu natura, apa, solul, clima, flora si fauna. O serie de raspunsuri pentru a defini conditiile plasate in valori tangibile si intangibile care fac parte din peisajele culturale. 
I.2. Tipuri de peisaje 
Odata cu aparitia omului, peisajul natural incepe sa fie transformat de acesta, ca in prezent sa se ajunga la foarte putine, aflate in zona polara sau in regiuni montane inalte, precum si in continente slab populate, deci putin antropizate. In componenta peisajului cultural intra doua tipuri de peisaje: antropizat si antropic. 
Peisajul antropizat este initial natural, apoi modificat de om, dar care mai pastreaza elemente ale peisajului natural. In schimb, peisajul antropic este complet modificat sau construit de om .
I.2.1 Peisajul cultural. Concepte, definitii si importanta 
Peisajul cultural este mediul din jurul nostru, care a fost modelat de interactiunile noastre cu toate partile componente ale acestui mediu - plante, animale, alte persoane, infrastructura si un numar destul.
Prin importanta lor, peisajele culturale contribuie la identitatea locala si regionala si reflecta istoria si interactiunea dintre om si natura. Ele reprezinta in consecinta o valoare considerabila, de exemplu ca atractii turistice. Este foarte importanta pastrarea peisajelor culturale, dar nu intr-un mod excesiv lasand loc si exploatarii economice. In unele cazuri reabilitarea sau amenajarea creativa a unor situri turistice este mai importanta decat pastrarea in forma sa initiala. Peisajele culturale sunt o mostenire pentru toata lumea. Aceste situri speciale dezvaluie aspecte ale originii tarii noastre si dezvoltarii sale, precum si evolutia relatilor noastre cu lumea naturala. Ele ofera oportunitati economice, ecologice, sociale, recreative, educative ajutand comunitatile sa se inteleaga mai bine intre ele. Din dorinta de a dezvolta din ce in ce mai mult punem peisajul intr-o ipostaza daunatoare lui. De prea multe ori deciziile de azi pun in pericol supravietuirea si continuitatea patrimoniului nostru comun. Este responsabilitatea fiecaruia de a proteja peisajele natiunii noastre culturale. Ingrijirea in curs de desfasurare si interpretare a acestor situri imbunatateste calitatea vietii si adanceste un sentiment de loc si de identitate pentru generatiile viitoare. Peisaje culturale au fost definite de Comitetul patrimoniului mondial ca zone geografice distincte. Conceptul de peisaje culturale isi gaseste originile in traditia europeana a picturii peisagistice. Incepand cu secolul al 16-lea, multi artisti europeni au pictat peisaje pentru anumite personalitati, din picturile lor reiese importanta si frumosetea mostenirii noastre, peisajul. 
Exista o mare varietate de peisaje, care sunt reprezentative pentru diferite regiuni ale lumii. Lucrari combinate a naturii si a omenirii, ele exprima o relatie de lunga durata intre popoare si mediul lor natural. 
Anumite situri reflecta tehnici specifice de utilizare a terenurilor care sa garanteze si sustinerea diversitatii biologice. Altele, asociate in mintea de comunitati cu convingeri puternice, intruchipeaza o relatie spirituala exceptionala a oamenilor cu natura. Pentru a descoperi si sustine diversitatea mare a interactiunilor dintre oameni si mediul lor, pentru a proteja culturile traditionale de viata si pentru a pastra urmele celor care au disparut, aceste situri, numite peisaje culturale, au fost inscrise pe Lista Patrimoniului Mondial.
In 1992, Conventia Patrimoniului Mondial a devenit primul instrument juridic international care sa recunoasca si sa protejeze peisajele culturale. Comitetul de la sesiunea a 16-a adoptat orientari in ceea ce priveste includerea lor in Lista Patrimoniului Mondial. Termenul de "peisaj cultural" cuprinde o diversitate de manifestari si interactiunii dintre omenire si mediul sau natural. Peisaje culturale adesea reflecta tehnici specifice si durabile a utilizarii terenurilor, luand in considerare caracteristicile si limitele naturale ale mediului in care sunt stabilite. Protejarea patrimoniului cultural poate contribui la tehnicile moderne si durabile de utilizare a terenurilor si pot mentine sau imbunatati valorile naturale din peisaj.


Fisiere in arhiva (1):

  • Peisaje Culturale ale Judetului Cluj.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!