INTRODUCERE 4 CAPITOLUL 1 TEMPERAMENTUL COMPONENTA A PERSONALITATII 7 1.1 Temperament si personalitate 7 1.1.1 Cadru conceptual 7 1.1.2 Rolul temperamentului la nivelul personalitatii 8 1.2 Clasificarea tipurilor de temperament. Tipologii temperamentale ...10 1.2.1 Delimitari terminologice. Tipologie, tip 10 1.2.2 Descrierea celor mai cunoscute si apreciate tipologii temperamentale 13 1.2.2.1. Tipologii morfologice sau bioconstitutionale 13 1.2.3 Tipologii psihofiziologice 18 1.2.4 Tipologii psihologice 21 1.2.5 Principalele trasaturi ale celor opt tipuri temperamentale ..26 1.3 Rolul temperamentului la nivelul activitatii ..27 CAPITOLUL 2 INTELIGENTA EMOTIONALA COMPONENTA A PERSONALITATII ...36 2.1 Inteligenta emotionala, un concept modern al psihologiei contemporane 36 2.2 Designuri experimentale recente in cercetarea inteligentei emotionale 39 2.3 Instrumente de diagnoza si evaluare a inteligentei emotionale 41 2.3.1 Teste de inteligenta emotionala 41 2.3.2 Teste de empatie ..42 CAPITOLUL 3 DIMENSIUNI PSIHOLOGICE PRIVIND PERSONALITATEA LUPTATORILOR PARTICIPANTI LA ACTIVITATI MILITARE 44 3.1. Variabilele cercetarii 44 3.2. Idei generice ale cercetarii, cu valoare de suport 46 3.3. Designul cercetarii, un design nonexperimental, calitativ, constatativ 46 3.4. Etape ale cercetarii 49 3.5. Problema consistentei personalitatii si paradoxul acestei consistente, un aspect important pentru cercetarea noastra 49 3.5.1. Puncte de vedere privind negarea consistentei personalitatii 50 3.5.2. Puncte de vedere privind apararea consistentei personalitatii 52 3.5.2.1. Solutia centrata pe persoana 52 3.5.2.2. Solutia agregarii 53 3.5.2.3. Solutia interactionala 54 3.6 Probleme si constrangeri privind elaborarea psihogramelor 56 3.7 Mentalul colectiv vis-a-vis de insusirile integrate in profilul psihologic al luptatorului din domeniul militar 57 3.8 Profilul psihoprofesional ipotetic al luptatorului din domeniul militar 66 3.8.1 Modelul celor cinci factori de personalitate, integrati in psihograma luptatorului militar 66 3.8.2 Modelul celor trei dimensiuni ale profilului de personalitate 67 3.8.3 Alte modele de psihograma 68 CAPITOLUL 4 ATRIBUTE PSIHOTEMPERAMENTALE INTEGRATE PSIHOGRAMEI LUPTATORULUI DIN DOMENIUL MILITAR 69 4.1 Analize privind psihograma luptatorului din domeniul militar 69 4.2 Abordare multiaxiala a insusirilor de personalitate, in activitatile psihologice concrete 74 4.3 Componente ale inteligentei emotionale integrate in psihograma luptatorului din domeniul militar 76 4.4 Itemi ai IE identificati in psihograma luptatorului din domeniul militar 78 CONCLUZII 86 BIBLIOGRAFIE 90
INTRODUCERE Profesiile din domeniul militar solicita prin ansamblul competentelor pe care le implica fiinta umana in integralitatea ei. Personalitatea umana se constituie ca o entitate biopsihosocioculturala. In acest context, nimic din ceea ce este specific omului nu este ignorat in pregatirea pentru activitatile din domeniul militar. Pregatirea psihologica pentru lupta este unul dintre obiectivele psihologiei militare. Acesta se leaga de cel putin doua aspecte. Pe de-o parte, de faptul ca in etapa actuala de dezvoltare a societatii asistam la un proces amplu de multiplicare si diversificare a formelor de organizare si regandire a profesiilor, a sectoarelor de activitate in general, a eficientizarii muncii. Pe de alta parte, in domeniul militar, aceasta se leaga de principiul potrivit caruia, resursele umane constituie cea mai flexibila si valoroasa resursa: existenta unor oameni capabili si competitivi este o conditie sine qua non pentru realizarea unor obiective specifice. Una dintre cele mai importante resurse ale organizatiei militare este omul, indiferent de pozitia ierarhica pe care o ocupa. Succesul sau esecul profesional reprezinta punctul de intersectie al dimensiunilor aptitudinale de personalitate si de cunostinte care poate fi cognoscibil si, in buna parte, masurabil. Raspunsuri pertinente in acest sens sunt date in prezent de psihologia contemporana cu accent pe intelegerea structurii personalitatii umane, de dinamica muncii, de creatie, pe analiza factorilor de succes si esec profesional. Am ales aceasta tema in scopul aprofundari tematice referitoare la temperamentul, comportamentul si personalitatea militarului care participa la misiuni internationale, fiind puternic influentat, atat din punct de vedere fizic cat mai ales din punct de vedere psihic, tinand cont de schimbarile si evolutia geopolitica, strategica si militara in cadrul international, si motivul pentru care militarul trebuie sa evolueze pentru a face fata cu succes la misiunile incredintate. Am considerat ca tema propusa spre cercetare reflecta atat pozitia individuala a militarului in cadrul indepliniri cu succes a misiunilor internationale cat si coeziunea militarului cu grupul din care face parte, adaptarea permanenta a acestuia cu colectivul si mediile schimbatoare in care este dislocat spre asi indeplini misiunile atribuite. In contextul cand, in domeniul militar, diferitele ramuri ale psihologiei isi dau mana cu activitatile specifice ale acestuia, analiza caracteristicilor structural-functionale ale personalitatii umane, in devenirea lor, dar si in forma in care ele sunt cristalizate, acestea se bucura de o atentie deosebita din partea specialistilor. Astfel, J.L. Holland (Apud, G. Iosif , 1990) inca din anul 1873 isi argumenta teoria cu privire la personalitatea vocationala, subliniind rolul deosebit pe care-l detin diferentele individuale pe tot traseul vietii umane si in toate tipurile de activitati. Autorul citat este de parere ca personalitatea se exprima cel mai bine in si prin profesia exercitata. Mediile organizationale ofera omului posibilitatea de a se raporta pe sine si performantele sale la cadrul valoric si cultural al organizatiei (traditii, norme, mentalitati) facilitand autoevaluarea sau constientizarea punctelor sale forte si nevralgice. Asadar, ancora carierei este ,,un construct psihologic care sintetizeaza in sine cele mai importante achizitii ale individului in plan atitudinal-valoric si comportamental la care acesta nu ar renunta in nici un chip". (M. Zlate , 2004). In acest cadru de discutie, am putea afirma ca si armata este o componenta a Resurselor Umane, social vorbind. Armata, in ansamblu, constituie o organizatie complexa, un subsistem social precum si un sistem autonom, cu o diversitate de componente (mare unitate, unitate, subunitate) organizate ierarhic, functionand si independent, in vederea unor scopuri bine determinate si uzand de principii, reguli si norme proprii. Prin natura activitatilor sale, prin continutul misiunilor indeplinite, armata constituie o organizatie cu anumite particularitati care impun formarea si selectionarea militarilor profesionisti. In perioada actuala, odata cu integrarea in structurile euro-atlantice, dezideratul central ramane acela de a avea o armata performanta, o armata de profesionisti, capabila sa faca fata exigentelor razboiului modern, pe de o parte, dar si sa gestioneze problemele complexe ale organizatiei militare atat pe timp de pace, cat si intr-un eventual conflict. Activitatile specifice in domeniul militar urmaresc indeplinirea acestor obiective prin respectarea unor reguli procedurale stricte, stipulate in regulamente si instructiuni de functionare interioara. Organizatia militara este formata din conducatori si executanti, dispusi intr-o ierarhie strict determinata, intre verigile careia exista coeziune interna si stabilitate sporita (G. Aradavoaice , 2000). Aceasta presupune ca militarii profesionisti sa fie formati dupa anumite criterii, dupa anumite standarde si permisivitati de autoformare. Sintagma ,,militar profesionist" are rolul de a propulsa intelectiv-afectiv, de a sustine ciclul autoformarii si autoafirmarii ca viitor ofiter, de a pregati resorturile pentru perceptia sociala a ofiterului ca apartinand unei ,,elite profesionale", apt sa se integreze in diferite situatii, in diferite structuri socio-economice de conducere. Aceasta cerinta releva insemnatatea coeficientului personal de autonomie si creativitate. Pornind de la scopul fundamental al activitatii psihologice in armata, acela de a participa la asigurarea unei resurse umane corespunzatoare obiectivelor, misiunilor, sarcinilor si cerintelor specifice activitatii in mediul militar, pana nu demult, raspunderea si accentul cadeau pe activitatea de selectie psihologica. Se considera ca aceasta are recunoastere, pondere, substanta, cadru teoretic dezvoltat, probe si tehnici validate, iar activitatea de cunoastere longitudinala si asistenta psihologica care prindea contur se situa la nivel de deziderat. Tot ca urmare a imperativului profesionalizarii si cresterii eficientei actului militar, valoarea luptatorului, generic vorbind, rezida in rezultatele sale superioare obtinute pe locul de munca. Altfel spus, competenta constituie norma strategica de evaluare a calitatii, implicarii lui in viata sociala. Intre competentele cu caracter general, ale unui profesionist din domeniul militar, mentionam si pe acelea de: - cetatean, ca modalitate de exprimare si integrare sociala in sensul sociabilitatii, civismului, patriotismului si capacitatii de parteneriat in actiunile externe in care statul national este parte; - luptator, din aceasta perspectiva militarul fiind perceput in actiunea directa de lupta, in contact nemijlocit cu inamicul si in conditiile utilizarii armamentului individual; - specialist in arma, competenta care creste exponential cu cresterea in complexitate a tehnicii militare; - educator, competenta vitala pentru constructia colectivitatilor militare eficiente si pentru formarea personalitatii tinerilor militari; - conducator (de oameni si organizatii militare), exercitata in ansamblul proceselor actiunii militare si al colectivitatilor umane, competenta care asociaza indisolubil dimensiunea conducerii cu cea a executiei. Din perspectiva psihologica, armata reprezinta un imens camp de cercetare asupra proceselor de asimilare a cunostintelor, de formare si dezvoltare a deprinderilor, de interiorizare a valorilor militare si, nu in ultimul rand, de stimulare, energizare si reglare a unui comportament specific de lupta. Scopul vizat a constat in urmatoarele: - Sa optimizam actiunile militare atat in beneficiul public dar si in beneficiul personal; - Sa realizam un cat mai bun raport dintre costuri si beneficii, in ceea ce priveste interventiile militare; - Sa prelungim durata de viata profesionala a militarilor dar si calitatea acestora.
1. Allport, G. W., Structura si dezvoltarea personalitatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981 2. Aradavoaice, Gh., Comandantul si arta de a conduce - dimensiuni psihosociologice deontologice, Editura Sylvie, Bucuresti, 2000 3. Bar On, R., The Bar-On Emotional Quotient Inventory (EI-Q), A test of emotiom intelligence, Toronto, Canada, Multi Hedalth Systems Inc., 1996 4. Block, J., On the Relation between IQ, Impulsivity and Delinquency, in Journal Abnormal Psychology, 104, 1995 5. Bratianu V.,Scrieri si cuvantari, vol.1,Imprimeriile Independenta,Bucuresti, 1937 6. Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Academiei RSR, Bucuresti 1973 7. Doron R., Parot, F., Dictionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 2005 8. Goleman, D., Emotional Intelligence, Why it can matter more than IQ, Bloomsbury, UK, 1996 9. GOLEMAN, D., Inteligenta emotionala , Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2001 10. Golu M., Psihologia Personalitatii, Editura Stiintifica Bucuresti, 2004 11. Goruneanu, Instructie si Educatie Militara in scoalele de toate gradele, Tipografia Institutului de Arte Grafice Eminescu, 1910 12. Graham Apud Chelaru, Mircea, Geopolitica in miscare.De la Razboiul Rece la pacea fierbinte, editura ISM, Bucuresti, 1996 13. Harjeu, Pregatirea Armatei pentru razboi, Bucuresti, 1910 14. Hein, S., EQ for Everybody: A Practical Guide to Emotional Intelligence, New York, 1996 15. Holland J.L.,The Creative Brain,in NASSP Bulletin, 1973 16. Iosif Gh.,Managementul Resurselor Umane.Psihologia personalului, Editura Victor,1990 17. JANET, Pierre, La Medicine Psychologique, dans le cadre de la collection, 1923 18. Jung, C., G., Opere complete, Vol. 6, Tipuri psihologice, Editura Trei, traducere de Viorica Niscov, Bucuresti, 2004 19. Leontiev, A., N., Studii de psihologia invatarii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1988 20. Marcus, S., Empatia, Editura Academiei RSR, Bucuresti, 1971 21. Marcus,S., Empatie si Peronalitate, Editura Atos, Bucuresti, 1997 22. Mayer, J. D., Caruso, D., Salovey, P., Models of Emotional Intelligence, in R. Sternberg Handbook of Intelligence, Cambridge, UK: Cambridge University Press, 2000 23. Mehrabian, A, Epstein, N., A measure of emotional empathy, in Journal of Personality, 40, 525-543, 1972 24. Neveanu,P.P., Introducere in psihologie, Vol.2, EDP, Bucuresti, 1977, reed. 2002 25. Pavlov, I., P., Conditioned reflexes, London: Routledge and Kegan Paul, 1927 26. Petit, F., Dubois, M., Introduction a la psychologie des organisations, Dunod, Paris, 1998 27. Podsakoff, P. M., MacKenzie, S. B., Paine, J. B., Bachrach, D. G., Organizational citizenship behaviors: A critical review of the theoretical and empirical literature and suggestions for future research, Journal of Management, 26, 2000 28. Popescu-Neveanu, P., Curs de psihologie generala, vol. II, Universitatea Bucuresti, 1977 29. Ralea, M., Herseni, T., Sociologia succesului, Editura Academiei, Bucuresti, 1970 30. Rosca, Alexandru, Tehnica psihologiei experimentale si practice, Cluj, 1947 31. Rosca, A., Istoria psiholohiei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978 32. Rogers, Carl., A deveni o persoana, Editura Trei, 2008 33. Rubinstein,S., Probleme ale dezvoltarii psihicului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1986 34. Segal, J., Dezvoltarea inteligentei emotionale, Editura Teora, Bucuresti, 1999 35. SELIGMAN, M., Learned Optimism, Knopf, new York, Spirit Militar Modern, 2000-2007 36. Stanley, Thomas, The Millionaire Mind, Kansas City, Andrews McMeel, 2000 37. Stein, Steven, Book, Howard, Forta inteligentei emotionale, Bucuresti, Editura Alfa, 2003 38. Wallon, H., Evolutia psihologica a copilului, Editura Politica, Bucuresti, 1975 39. Zamfir, C., Vlasceanu, L., Dictionar de sociologie, Editura Babel, 1998 40. Zlate, M., Fundamentele psihologiei, vol. II, Editura Hyperion XX, Bucuresti, 1991 41. Zlate, M., Tratat de Psihologie organizational - managerial, Editura Polirom, Iasi, 2004 42. ZAPAN, Gh., Cunoasterea personalitatii semenilor, Editura Militara, Bucuresti, reed. 1992.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
