INTRODUCERE CAPITOLUL I. - POZIȚIA GEOGRAFICĂ A SECTORULUI 5 ÎN CADRUL ARIEI URBANE BUCUREȘTI CAPITOLUL II. - POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC DIN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI 2.0 Repere istorice ale Bucureștiului cu influențe în generarea de resurese turistice antropice 2.1 Resurse culturale materiale 2.1.1. Cladiri istorice 2.1.2 Biserici si lacasuri de cult 2.2 Resurse culturale imateriale CAPITOLUL III. - VALORIFICAREA TURISTICă A PATRIMONIULUI DIN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI 3.0. Structuri de primire din sectorul 5 3.1 Circulația turistică din sectorul 5 CAPITOLUL IV. - PROMOVAREA OBIECTIVELOR TURISTICE DIN SECTORUL 5 si STRATEGII DE DEZVOLTARE TURISTICĂȘI EDILITARĂ PENTRU SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCURESTI CAPITOLUL VI. - ANALIZA SWOT - PRIVIND POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC ȘI VALORIFICAREA LUI ÎN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ÎN COMPARAȚIE CU CELELALTE SECTOARE ALE CAPITALEI CONCLUZII BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE Lucrarea de față, intitulată Perspective de valorificare a potențialului turistic antropic din sectorul 5 al Municipiului București, își propune să scoată în evidență importanța potențialului turistic antropic din sectorul 5 al Municipiului București, scoțând în evidență perspectivele de valorificare ale acestuia. Se dorește o aprofundare a cunoașterii acestei problematici intens mediatizate și pentru alte zone ale țării. În ceea ce privește capitala țării noastre, București, potențialul turistic de care dispune, cum ar fi bogăția monumentelor istorice, de artăși arhitectură, potențialul etnofolcloric reprezintă argumentele cele mai solide în dezvoltarea unui turism responsabil, axat pe valorificare. Pentru realizarea studiului propus am avut în vedere numeroase metode de cercetare, pornind de la alegerea temei de cercetare și motivația alegerii acesteia și până la analiza detaliatăa subiectului. Metodele alese au fost si la îndemână au fost studiul intens al problematicii din materialele puse la dispoziție de diferite instituţii de referinţă, consultarea numeroaselor lucrări de specialitate care vizează tema de interes, dar și lucrări conexe, ce vin în completarea noțiunilor acesteia. Astfel, prima etapă a fost cea de documentare, unde metoda utilizată a fost cea de strângere a materialelor, apoi cea de extragere a informațiilor folositoare. Pe parcursul lucrării am folosit atât metoda grafică, cât și cea de interpretare a unor informații. Metodele și tehnicile sunt cele generale, axate în special pe partea teoretică. Am avut totodata in vedere Studiul bibliografiei secundare, care pune accent pe problemele privind teoretizarea și tipizarea formelor de turism, din care accentul este pus pe obiectivele de natură antropicăși la modul de promovare din punct de vedere turistic al lor. Izvorât din nevoia de etalare a „bunelor maniere", a claselor sociale elevate, turismul - ca mijloc de utilizare în mod plăcut și în condiții de confort a timpului liber - a cunoscut o dezvoltare explozivăși cu o continuitate remarcabilă mai ales pe măsură ce caracterul său de masă s-a conturat tot mai pregnant. Totodată, deseori se subliniază faptul că turismul a contribuit procesul de lărgire și integrare și integrare a unor spații și țări din cadrul UE, fiind, în același timp și un catalizator pentru modernizarea, dezvoltarea economicăși prosperitatea statelor lumii a treia (Williams, 1998). Turismul este o activitate pe care o practică în primul rând cei care si-au asigurat cel puțin, mijloacele minime de existență. Acesta presupune realizarea unui anumit nivel de trai dincolo de satisfacerea căruia individul poate economisi banii necesari celorlalte nevoi firești (dar nu și indispensabile): odihna, refacerea, recreerea, culturalizarea. Organizația Mondială a Turismului (O.M.T.) cu prilejul Conferinței de la Ottawa din iulie 1991, definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru (24) de ore, dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizitată". Din punct de vedere etimologic, cuvântul „tur" derivă din limba latina (turnare), dar și din limba greacă (tornos) având sensul de cerc. Semnificația era aceea de miscare în jurul unui punct central sau o axă (Theobald, 1998). Cu timpul, s-au încercat multe alte definiții ale fenomenului touristic, astfel că în anul 1910, austriacul J. von Schullenvu Schrattenhnfen descria turismul ca fiind: „un fenomen care desemnează toate legăturile, în special economice și care intră în acțiune pentru rezidenții temporari și străini dispersați înnăuntrul unei commune, unei provincii sau unui stat". Profesorul belgian, Edmund Picard definește turismul ca pe " ansamblul organelor și funcțiilor lor, nu numai din punctual de vedere al valorilor pe care călătorul le ia cu el și al celor în care în țările în care sosește cu portofelul doldora, profită direct (în primul rând hotelierii) și indirect pe cheltuielile pe care le face spre a-și satisfice nevoile de placer, etc.„Și dacă tot s-au încercat diferite definiții ale turismului, au existat și definiții date termenului de turist, astfel că la recomandarea Comitetului de Staticieni Experți ai Ligii Națiunilor, turistul reprezintă: "persoana care se deplasează pe o perioada de cel puțin 24 de ore în afara granițelor localității sale de reședință„. Noțiunile de turist și turism sunt strâns intercondiționate, turistul reprezentând elementul motrice al întregului fenomen turistic, iar turismul este, în ultimă instanta, rezultatul activității de acest gen. Prin adăugarea sufixului -ism s-a definit o acțiune sau un process, sugerând astfel „mișcarea în jurul cercului", adică o călătorie de jur-împrejur efectuată de către o persoană, desemnată ca turist, având ca punct de plecare și sosire același loc (Dinu, 2005). Potențialul turistic antropic înglobează o gamă variată de obiective generate de talentul şi inspiraţia geniului uman, manifestate permanent de-a lungul timpului, din preistorie şi pânăastăzi. Principalele însuşiri atractive ale unor astfel de obiective sunt înmagazinate într-o serie de trăsături definitorii cum ar fi: vechimea, unicitatea, ineditul, dimensiunea sau funcţiile îndeplinite. Analiza SWOT este urmată de prezenarea impactul activităţilor turistice în dezvoltarea durabilă a turismului și de concluzii care se impun în urma realizării studiului.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
