Piata Capitalurilor in Romania

Cuprins licenta Cum descarc?

Capitolul I. PIETELE DE CAPITAL  CONCEPT, CAPITALUL FINANCIAR SI CAPITALUL REAL
1.1. Conceptul de bursa 4
1.2. Importanta macroeconomica a pietelor de capital 5
1.3. Piata de capital din Romania 10
1.4. Obiectul bursei de capital 11
1.5. Rolul institutiilor de intermediere financiara 13
1.6. Capitalul si esenta evaluarii lui 20
1.7. Piete de capital si capitalul financiar 22
1.8. Capitalul si crearea de capital 23
1.9. Finantarea investitiilor prin pietele financiare 26
Capitolul II. CONCEPTUL PIETELOR EFICIENTE DE CAPITAL  RISCUL PE PIETELE DE CAPITAL
2.1. Relatia risc-venit si echilibrul pietei de capital 28
2.2. Piete eficiente de capital 30
2.3. Testarea eficientei pietelor de capital 31
2.4. Nivelul de eficienta al pietei de capital 33
2.5. Riscul in viata economica 34
2.6. Atitudinea individuala fata de risc; asigurarea riscului banesc 34
2.7. Impactul incertitudinii asupra randamentului activelor de capital financiar; 
selectia portofoliului 40
2.8. Diversificarea riscului portofoliului in conditiile corelarii venitului activelor 
de capital 44
Capitolul III. RISCUL DE CAPITAL, MECANISMELE SI COSTUL TRANZACTIILOR DE CAPITAL
3.1. Agentiile de clasificare a riscului 48
3.2. Procesul de rating 53
3.3. Investitorii si restructurarea agentiilor de rating 54
3.4. Evaluarea rezultatelor agentiilor de rating 56
3.5. Mecanismul de functionare a pietelor de capital  piete cu dealeri si piete cu licitatie publica 58
3.6. Tranzactionarea electronica si costul tranzactiilor 61
3.7. Lichiditatea pietei de capital 64
BIBLIOGRAFIE 67


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I
PIETELE DE CAPITAL  CONCEPT, 
CAPITALUL FINANCIAR SI CAPITALUL REAL
1.1. Conceptul de bursa
Bursa este unul din stalpii economici de piata. Folosirea banilor ca mijloc de schimb si ca unitate de masurare abstracta a valorii a constituit unul din primii mari pasi in formarea logicii economici de piata bazata pe diviziunea muncii. Aceasta inventie a mai facut posibil si transferul averilor la mari distante. Astazi, noi ignoram, de regula, ca inca din Evul Mediu exista un sistem de transfer al averilor banesti sigur si eficace.
Bursa ca piata organizata de capital se poate mandri cu un trecut indelungat. Concentrarea ofertei si a cererii pentru vanzarea si cumpararea, teoretic, a tuturor actiunilor de capital ale unei tari intr-o singura sala de negociere de cateva sute de metri patrati, a raspuns din cele mai vechi timpuri necesitatilor de interventie pe piata ale intreprinzatorilor. Imaginati-va un intreprinzator care vrea sa investeasca, dar nu are fondurile necesare si nu vrea sa riste sigur. Pe de alta parte, imaginati-va un investitor care vrea sa intervina pe piata sa investeasca, dar nu stie unde. Ambii se duc la bursa, compara si decid. Altfel ar fi trebuit sa viziteze, fiecare pe rand, unul diferite surse de finantare, altul diferite intreprinderi, pierzand zile si chiar ani la rand pana sa se decida.
De cand exista bursa, ea a constituit un excelent barometru de prosperitate al societatii. Oamenii isi protejeaza averea nu sub forma de faina  pe care intr-un an o mananca deja gargaritele  nici sub forma de lei-bancnote  pe care in Romania intr-un an ii mananca inflatia , ci sub forma de actiuni de capital sau alte instrumente financiare. Bursa a mai constituit un barometru al dezvoltarii culturale a fiecarei epoci sau regiuni ale lumii. Daca o combinatie de elemente de pace, democratie si liberalizare economica a constituit terenul ideal pentru dezvoltarea burselor, o combinatie de elemente de dictatura, economie centralizata si stare de razboi a constituit terenul cel mai neprielnic al dezvoltarii burselor.
Termenul de bursa este in general gresit utilizat, in afara de burse de valori si burse de materii prime, in lume exista burse de minereuri, burse de imbracaminte, de piese auto, burse pentru amatorii de autovehicule de epoca, burse filatelice si numismatice, burse de opere de arta si numeroase asemenea manifestari. Existenta lor nu este decat o concentrare punctuala a ofertei si a cererii care satisface nevoile vanzatorilor si cumparatorilor. O piata lichida  pe care se incheie un numar nu numai foarte mare de tranzactii, dar si cu un grad foarte marc de probabilitate ca aceste tranzactii vor avea loc  nu este numai consecinta intalnirii la timp a unei oferte importante cu o cerere echivalenta. Ea are nevoie, in prealabil, de formarea pretului in conformitate cu piata. Pentru scopul colectionarilor filatelici, de exemplu, o piata nu poate atinge o lichiditate sustinuta pentru ca bursele lor (ca si in cazul colectionarilor de arta, colectionarilor de monede etc.) sunt organizate sporadic, negocierile pentru aceleasi produse nu tin decat cateva ore si nu deservesc o regiune suficient de marc a unei tari sau a lumii. Produsele lor nu sunt omogene pe loturi si pe categorii.
In privinta, burselor de valori, mentinerea aceluiasi nivel de lichiditate este o conditie indispensabila a formarii pretului in conformitate cu piata. Negocierile sporadice si limitarea lor in timp sunt total ineficace pentru realizarea unei bune lichiditati a pietei bursiere. Contrar tranzactiilor cu obiecte rare, continuitatea facto!rului timp, la bursa de valori, joaca un rol predominant. Daca un amator de monede rare poate cauta o piesa dorita mai multe luni sau ani de zile, cumparatorul sau vanzatorul de titluri de valori vrea sa efectueze imediat tranzactia la care s-a decis. Pentru el tranzactionarea permanenta practicata de bursa informatizata constituie forma ideala de schimb.
In aceste conditii, bursa rezolva cel mai bine problema centrala a economiei de piata care este aceea a repartizarii capi!talului intre diferitele sectoare ale economici si o face de o maniera rapida, eficace si la un pret in conformitate cu piata. Bursele actuale de valori au suferit un proces de evolutie care a durat secole de la debutul lor modest cu efecte numai pe plan local. Rezultatul prezumat al acestei evolutii este bursa electronica deschisa 24 ore din 24, direct accesibila lumii intregi. Oare cate burse va avea lumea la sfarsitul acestei evolutii? Se tinde catre o bursa unica, deocamdata, pe zone monetare cu un volum de tranzactii cam de circa 300 miliarde de lire sterline la bursa din Londra pentru zona lirei sterline, de exemplu, bursa care de mult timp are o importanta mondiala. Germanii sunt constienti de importanta acestei tendinte si, de unde inainte aveau mai multe burse relativ mici. si-au restructurat bursele de valori concentrandu-le in una singura.
Ne putem imagina deja, intr-un viitor nu prea indepartat titlurile de valori ale tuturor companiilor multinationale din lume negociate intr-o singura bursa mondiala, intr-o astfel de competitie, s-ar putea ca locul de negociere si tranzactionare a cvasi totali tatii capitalului mondial sa poate fi cuprins in palma, din cauza miniatu!rizarii echipamentelor electronice.
In acest fel bursele nu au numai o importanta macroeco!nomica, ci contribuie hotarator la globalizarea pietei mondiale.
1.2. Importanta macroeconomica a pietelor de capital
Toate tarile cu economie de piata consolidata acorda atentie pietelor de capital. Capitalizarea pietei variaza de la 76% din PIB in SUA, 89% din PIB in Marca Britanie si 65% din PIB in Japonia pana la 17% din PI B in cazul Spaniei, 19% din PIB in Germania sau 27% din PIB in Franta, in tarile cu un grad relativ mai mic de capitalizare a pietei, economiile populatiei sunt indreptate in proportie mai mare spre depunerile bancare: 65% din PIB in Germania, 74% in cazul Frantei, 98% in cazul Spaniei. Japonia este o exceptie din cauza unui exces de lichiditati economisite de populatie; depunerile populatiei in banci in 1992 reprezentau 277% din PIB, iar capitalizarea pietei de capital 65% din PIB. In mod similar, un rol mare al bancilor in preluarea economiilor po!pulatiei spre a fi convertite in investitii reale, productive, intalnim in Suedia unde depunerile bancare reprezinta 112% din PIB; rolul pietelor de capital in convertirea economiilor populatiei in inves!titii productive este mai mic (31% din PIB).


Fisiere in arhiva (1):

  • Piata Capitalurilor in Romania.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!