Piața cardurilor bancare în România - studiu de caz pe BCR

INTRODUCERE

În condiţiile crizei economice şi chiar a amplificării fluxurilor comerciale, a tendinţei de globalizare şi a accentuării concurenţei, unele din cele mai dinamice transformări din ultimul deceniu şi jumătate s-au produs în sistemele bancare.

Instituţiile de credit reprezintă, în toate ţările lumii, participanţi la viaţa economică deosebiţi de activi, dinamici, flexibili şi cu mare capacitate de adaptare la schimbările pieţei, fiind capabili să creeze cerere de produse şi servicii.

Nimeni nu ştie cu siguranţă ce se va întampla în viitor, aşa cum nimeni nu ştie cu exactitate în ce etapă a crizei suntem sau cât va mai dura, şi este suficient să ne uităm în trecut pentru a ne da seama de acest lucru. Singurul lucru cert este că recesiunea naşte oportunităţi. Unii specialişti sunt de părere că ne aflăm într-o „primăvară a crizei”, încep să se întrevadă speranţe şi optimismul creşte, dar nu este cert dacă acesta este un semnal cu adevarat pozitiv sau doar un miraj al oazelor într-un deşert parşiv. Tot ce se poate desprinde este că această regresiune economică a zdruncinat mult sistemul economic, dar de asemenea lasă multe şanse de relansare pe

linia de plutire. Astfel piaţa românească a cardurilor traversează o perioadă interesantă. În ciuda crizei, ultimii ani au adus pe acest segment evenimente importante, inovaţii, lansări de produse şi servicii. Cardul este o inovaţie revoluţionară care a putut fi aplicată datorită progreselor deosebite în domeniile informatic şi electronic în măsură să faciliteze schimbul de fonduri prin tehnici electronice între partenerii de tranzacţii prin intermediul băncilor.

Lucrarea de faţă este concentrată asupra cardurilor bancare din Romania accentul punându-se pe cardurile oferite de BCR.

Lucrarea este structurată în patru capitole care integrează judecăţi, raţionalităţi, raportări la exigenţele legislaţiei în vigoare şi recomandări.

Capitolul I reprezintă o parte introductivă care prezintă activitatea bancară şi piaţa cardurilor bancare din România. Capitolul II are în vedere o imagine de ansamblu asupra organizării şi funcţionării Băncii Comerciale Române, prin exemplificarea unor realizări ale băncii în trecut şi în prezent, dar şi prin anumite obiective de atins şi strategii de aplicat în viitor. Totodată, am pus în evidenţă principalii clienţi ai băncii. Capitolul III reprezintă segmentul central al acestei lucrări din punct de vedere al importanţei. În acest capitol este prezentat un studiu de caz incluzând calculul unor indicatori de eficienţă ai băncii, analiza performanţelor financiar-bancare, prezentarea şi analiza cardurile bancare oferite de BCR clienţilor săi. Capitolul IV este destinat concluziilor ce se desprind din lucrare.

CAPITOLUL I

ACTIVITATEA BANCARĂ ŞI PIAŢA CARDURILOR BANCARE ÎN ROMÂNIA

1.1. ROLUL ACTIVITĂŢII BANCARE ÎN CADRUL ECONOMIEI

Sistemul bancar reprezintă ansamblul diverselor categorii de bănci care funcţionează într-un spaţiu bine determinat, într-un cadru organizat, ca răspuns la cerinţele dezvoltării unei economii echilibrate Va rog treceti corect citarile, de exemplu: Virlan, G., Retele de calculatoare, Editura Evrika, Galati, 2001, si bineinteles pagina

În general, sistemul bancar dintr-o ţară cuprinde:

 cadrul instituţional format din banca centrală (cu rol de coordonare şi supraveghere), bănci comerciale şi alte instituţii financiare asimilate acestora

 cadru juridic format din ansamblul reglementărilor care guvernează activitatea bancară.

Istoria sistemului bancar îşi găseşte originile în trecutul îndepărtat, existând mărturii foarte vechi ce atestă practica unor activităţi care, într-o formă mai mult sau mai puţin evoluată, se pot constitui ca primii paşi pe tărâmul practicii bancare.

După unii cercetători, noţiunea de bancă este asociată momentului în care un grup de persoane a avut ideea să primească disponibilităţi băneşti, sub formă de depuneri de la cei ce doreau să facă economii şi în baza acestor depozite, să ofere împrumuturi celor care aveau nevoie de fonduri suplimentare.

Primele dovezi ale unei activităţi bancare se găsesc în Orientul Apropiat (Babilon) şi Egiptul Antic. În acea perioadă templele erau deopotrivă, loc de rugăciune şi loc de păstrare a banilor şi tezaurelor. Primele operaţiuni bancare apar cu 200 ani I.H. în Mesopotamia, dezvoltarea acestora impunându-şi apariţia unor reglementări.

Operaţiunile bancare constau cel mai adesea în asigurarea pazei unor depuneri, acordarea unor dobânzi şi/sau plasarea acelor drepturi, percepând o dobândă mai ridicată pe baza unor gajuri, garanţii.