Piata Mondiala a Turismului de Afaceri

Cuprins licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I - ISTORIC SI CONCEPTE IN TURISMUL DE AFACERI
1.1.Scurt istoric al turismului de afaceri
1.2.Concepte si teorii privind turismul de afaceri
1.3.Asemanari si deosebiri intre turismul de afaceri si turismul de loisir 
1.4.Avantajele turismului de afaceri pentru destinatii
CAPITOLUL II - PIATA TURISMULUI DE AFACERI
2.1.Caracteristicile pietei turismului de afaceri
2.2.Organizarea intalnirilor de afaceri
2.3.Elicopterul: solutia salvatoare pentru oamenii de afaceri
CAPITOLUL III - ORGANIZAREA MANAGEMENTULUI IN TURISMUL DE AFACERI
3.1.Managementul evenimentelor
3.2.Managementul calatoriilor ,,oficiale"
3.3.Managementul programelor stimulent (incentive)
3.4.Managementul calatoriilor de afaceri in marile companii
CAPITOLUL IV - MODALITATI DE IMBUNATATIRE A MANAGEMENTULUI IN TURISMUL DE AFACERI PE PIATA TURISTICA DIN ROMANIA
4.1.Cererea pentru turismul si calatoriile de afaceri. Cumparatorii si consumatorii de turism de afaceri
4.2.Calatoriile de afaceri (Business Travel)
4.3.Organizatori profesionisti de evenimente: expozitii, conferinte, reuniuni, traininguri, team- building-uri
CONCLUZII SI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE


Extras din licenta Cum descarc?

CAPITOLUL I
ISTORIC SI CONCEPTE IN TURISMUL DE AFACERI
Turismul este cea mai mare afacere a inceputului de mileniu, atat pe plan mondial, cat si in Uniunea Europeana. Turismul de afaceri - parte componenta a activitatii turistice - este cea mai dinamica forma de turism, detinand circa 20% din totalul calatoriilor internationale si aproape 25% din totalul incasarilor turistice, fiind una din cele mai ,,pretentioase" si mai ,,scumpe" activitati .
1.1. Scurt istoric al turismului de afaceri
Turismul, in general si turismul de afaceri in special sunt activitati aparute odata cu omenirea, chiar daca acest termen nu a fost definit decat in secolul al-XIX-lea.
Istoria turismului de afaceri se pierde in negura timpului. Aparitia agriculturii de subzistenta in Africa, Asia si Europa, cu mii de ani inaintea erei noastre a dus automat la dezvoltarea schimburilor comerciale ce se realizau la distante din ce in ce mai lungi. De asemenea, dezvoltarea oraselor a generat o nevoie crescuta de produse pentru gospodarii. Se poate afirma ca primele calatorii de afaceri au fost intreprinse de catre micii comercianti si de catre artizani care puteau calatori si mii de kilometri pentru a-si desface produsele.
Urmeaza apoi perioada marilor imperii: Egipt, Persia, Grecia si Roma, ce au stimulat cresterea comertului si implicit a calatoriilor de afaceri. Cel mai bun exemplu este cel al Imperiului Roman, care prin dezvoltarea unui sistem de drumuri extins in tot imperiul a facut posibil schimbul de produse din Italia in Spania, din Asia si Orientul Mijlociu pana in Marea Britanie. Printre obiectele si produsele descoperite de arheologi in cele mai diverse locuri ale Imperiului se numara: obiecte de olarit fabricate in Italia, vase cu ulei de masline din Spania;
carafe cu vin din Grecia sau pietre pretioase din Orientul Mijlociu, toate expuse in prezent in muzeele tarilor unde au fost descoperite (Marea Britanie, Franta, Germania sau Romania, pentru a enumera doar cateva din marile rute ale comerciantilor antichitatii).
Caderea Imperiului Roman a adus cu sine o perioada de instabilitate economica si politica, reducand temporar si volumul calatoriilor de afaceri . 
Pe toata durata evului mediu si pana in zorii erei moderne, principalele categorii de calatori au fost comerciantii si pelerinii. Din punct de vedere istoric, oamenii de afaceri au constituit elementul major de mobilitate si factorul de continuitate in relatiile dintre diverse popoare. Acest lucru este confirmat si de faptul ca pana in secolul al XIV-lea fusesera adoptate tehnici comerciale si instrumente juridice mult mai avansate: cambiile, politele de asigurare si contractele de comision dezvoltandu-se in aceasta perioada si obligand comerciantii la o mai mare grija fata de afacerile pe care le derulau .
Intre secolul al XI-lea si al XIII-lea, Europa a fost leaganul unei revolutii comerciale ce poate fi considerata atat cauza cat si efect al redescoperirii calatoriilor de afaceri. Incetarea navalirilor (germanilor, scandinavilor, nomazii stepelor euroasiatice, sarazinilor) este urmata de aparitia schimburilor pasnice (chiar din timpul luptelor), aceste lumi ,,vrajmase" dovedindu-se acum mari centre de productie si consum: grane, blanuri si sclavi din lumea nordica si rasariteana se ofera si, in acelasi timp sunt cerute de marile metropole ale civilizatiei musulmane de unde vin in schimb, din abundenta metalele pretioase ale Africii si Asiei.
Evului mediu timpuriu, cu incursiunile si jafurile sale, ii urmeaza o pace (relativa), aceasta siguranta permitand o inviorare a economiei si mai ales odata ce uscatul si marea devenisera cai mai putin periculoase, o accelerare daca nu chiar o reluare a comertului. In plus, mortalitatea regresand si conditiile de hrana ca si posibilitatile de subzistenta imbunatatindu-se, are loc un avant demografic ce va deveni pentru crestinatate o sursa de consumatori, de producatori, de mana de lucru, un rezervor din care comertul isi va recruta oamenii. Iar cand situatia s-a schimbat si a venit randul crestinitatii sa atace, marele episod al Cruciadelor nu va fi decat o fatada la umbra careia se vor dezvolta in continuare schimburile comerciale.
Aceste rasturnari de situatii sunt legate de un fenomen capital: nasterea sau renasterea oraselor, caracteristica lor majora in aceasta perioada fiind primatul functiei economice.
Fie ca sunt noduri de cai de comunicatie, halte marcand etapele pe drumurile comerciale, porturi maritime sau fluviale - centrul lor vital se afla langa vechiul castru feudal, langa nucleul militar sau religios, alaturi de nou aparutul cartier al dughenelor, alaturi de piata sau de locul de tranzit al marfurilor.
Cei doi poli ai comertului international erau Mediterana si Nordul, ceea ce duce la aparitia a doua benzi de orase comerciale puternice: de o parte Italia si (intr-o masura mai mica), Proventa si Spania, de cealalta parte Germania de Nord.
Acest lucru si explica predominarea in Europa medievala a doi negustori: italianul
si hanseatul, fiecare cu propriile caracteristici.
Intre cele doua exista insa o zona de contact cu un caracter de originalitate, datorat faptului ca adauga functiei sale de mijlocitoare de schimburi intre cele doua arii comerciale mentionate anterior si functia de producatoare. Aceasta zona este Europa de Nord - Vest formata din sud-estul Angliei, Normandia, Flandra, Champagne, tinuturile de pe valea raului Mense si cele ale Renaniei de Jos. Este vigurosul domeniu al postavului si totodata, impreuna cu Italia nordica si centrala, singura regiune a Europei medievale unde se poate vorbi de prezenta industriei.
Alaturi de articolele de consum provenind din Nordul si Rasaritul continetului, produsele industriei textile europene constituie marfurile pe care negustorul italian si cel hanseat vin sa le caute pe pietele si la targurile din Champagne si Flandra. In cursul acestei prime faze de aparitie si avant comercial, negustorul medieval este, in primul rand, un negustor itinerant .


Fisiere in arhiva (1):

  • Piata Mondiala a Turismului de Afaceri.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!