Planul Marshall si Rolul Sau in Constructia Europeana

Cuprins licenta Cum descarc?

CUPRINS
INTRODUCERE 5
CAPITOLUL I. Originile Planului Marshall si aspectele sale cantitative. 7
1.1. Europa la acea vreme. 7
1.2. Planul generalului Marshall. 8
1.3. Implementarea planului Marshall. 9
1.4. Beneficiarii Planului Marshall. 10
1.5. Utilizarea fondurilor furnizate si efectele Planului Marshall. 11
1.5.1. Utilizarea fondurilor furnizate prin Planul Marshall. 11
1.5.2. Efectele Planului Marshall. 12
1.6. Planul Marshall promotor al constructiei europene. 13
CAPITOLUL II. Organizatia Europeana de Cooperare Economica si Planul Marshall. 18
2.1. Organizatia Europeana de Cooperare Economica. 18
2.1.1. Prezentare generala. 18
2.1.2. Evolutia Organizatiei Europene de Cooperare Economica. 18
2.1.3. Transformarea Organizatiei Europene de Cooperare Economica in Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica. 21
2.1.3.1. Structura Organizatiei de Cooperare si Dezvoltare Economica. 23
2.1.3.2. Romania si Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica. 25
CAPITOLUL III. Europa dupa Panul Marshall 26
3.1. Crearea celor trei Comunitati Europene. 26
3.1.1. Tratatul de la Paris - crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului 26
3.1.2. Tratatul de la Roma - crearea Comunitatii Economice Europene si a Euratom. 28
3.1.2.1. Primul tratatul care a instituit Comunitatea Economica Europeana. 29
3.1.2.2. Al doilea tratat semnat la Roma - Euratom. 31
3.2. Evolutia Comunitatilor Europene. 31
3.2.1. Incercari de a contracara dezechilibrul produs prin infiintarea comunitatilor. Infiintarea Asociatiei Europene a Liberului Schimb. 31
3.2.2. Modificari care nu au bulversat economia sistemului instituit prin tratatele originare. 32
3.2.2.1. Tratatul de fuziune. 32
3.2.2.2. Tratatele bugetare. 33
3.2.2.3. Desemnarea membrilor Parlamentului european. 34
3.2.3. Crize si esecuri. 34
3.2.4. Noi eforturi pentru a crea o comunitate politica. 35
3.2.4.1. Planul Fouchet. 35
3.2.4.2. Raportul Tindemans. 36
3.2.4.3. Raportul Davignon. 36
3.2.4.4. Largirea Comunitatilor Europene. 37
3.2.4.5. Largirea Comunitatilor Europene. 37
3.2.4.5.1. Prima largire a Comunitatilor Europene. 37
3.2.4.5.2. A doua largire a Comunitatilor Europene. 38
3.2.4.5.3. A treia largire a Comunitatilor Europene. 39
3.3. Actul Unic European si proiectul Pietei Unice. 40
3.3.1. Etapele preliminare adoptarii Actului Unic European. 40
3.3.1.1. Proiectul Spinelli. 40
3.3.1.2. Raportul Dooge. 40
3.3.1.3. Cartea Alba. 40
3.3.1.4. Semnarea Actului Unic European. 41
3.3.2. Cauzele care au condus la elaborarea Actului Unic European. 41
3.3.3. Aporturile Actului Unic European. 41
3.4. Tratatul de la Maastricht. 42
3.4.1. Aspecte generale. 42
3.4.2. Uniunea Economica si Monetara. 42
3.4.2.1. Esec initial si realizari partiale. 43
3.4.2.1.1. Planul Werner. 43
3.4.2.1.2. Sarpele monetar european. 43
3.4.2.1.3. Sistemul monetar european. 43
3.4.2.2. Noul proiect de Uniunii Economice si Monetare. 44
3.4.3. Noile domenii de competenta a Uniunii Europene. 46
3.4.4. Politica externa si de securitate comuna. 46
3.4.5. Ratificarea tratatului de statele membre. 48
3.5. Tratatul de la Amsterdam. 49
CONCLUZII 53
ANEXA NR. 1 55
ANEXA NR. 2 58
ANEXA NR. 3 59
BIBLIOGRAFIE 60


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Cel de-al Doilea Razboi Mondial a lasat in urma sa o Europa saracita aproape complet,distrusa din punct de vedere economic si intr-o criza politica. Primele guverne postbelice au trecut la masuri ce aveau ca scop instaurarea unui control mai accentuat al statului asupra principalelor ramuri economice si asupra pietei . Insa criza nu a disparut si a atins punctul culminant in cursul anilor 1946 - 1947. 
Anul 1947 reprezinta poate cel mai important an din perioada postbelica. In acest an, problemele cu care se confruntau statele europene au atins cote maxime. In primul rand, exista problema proviziilor alimentare. Fiecare stat se confrunta cu foametea, aportul caloric in zona britanica a Germaniei scazand de la 1.500 calorii / zi / adult la jumatatea anului 1946, la 1.050 calorii / zi / adult la inceputul anului 1947 . Granarele din estul Europei nu mai reprezentau nici ele o sursa de hrana deoarece erau aproape epuizate datorita secetei din ultimii ani si a reformelor agrare aplicate. Pe timp de iarna situatia s-a agravat din ce in ce mai mult: strazile au devenit impracticabile, canalele au inghetat, retele feroviare au fost si ele afectate, iar lipsa carbunelui a condus la scaderea productiei industriale. 
Cele doua mari probleme le reprezentau disparitia Germaniei de pe planul economic al Europei si criza dolarului. Odata cu lipsa Germaniei de pe piata europeana, s-a produs un dezechilibru in comert, iar productia industriala a fost impotmolita datorita lipsei resurselor de carbuni din bazinul Ruhr. In aceste conditii, Europa s-a orientat spre Statele Unite ale Americii, avand loc o crestere a cererii de produse americane, crescand astfel si datoriile fata de federatie. 
Cea mai importanta moneda europeana, lira sterlina, s-a devalorizat, iar in Germania numai circula nici o moneda: a inflorit piata neagra si tigarile au devenit moneda de schimb acceptata. 
Comunismul avea un real succes in acea perioada in toate statele, fie vestice, fie din est sau centrale, insa era inca promovata o forma democratica. Numarul membrilor partidelor comuniste, care erau in coalitii de guvernare, a crescut si in Italia, Franta si Belgia. 
In iulie 1947, Hamilton Fish, redactor la publicatia Foreign Affairs, a subliniat foarte bine, intr-un articol de-al sau, situatia Europei in acea perioada de timp: ,,Totul e neindestulator: prea putine trenuri, tramvaie, autobuze si automobile care sa transporte oamenii la lucru in timp util (...); prea putina faina pentru paine fara aditivi, ca si asa nu-i de ajuns pentru cei care muncesc din greu; prea putina hartie pentru ziare, care nu raporteaza decat o particica din ce se intampla in lume; prea putine seminte pentru culturi si prea putine ingrasaminte; prea putine case cu prea putine geamuri de pus in ferestre; prea putina piele pentru incaltari, lana pentru haine, gaz pentru gatit, bumbac pentru scutece, zahar pentru dulceata, untura pentru prajit, lapte pentru prunci, sapun pentru rufe."
In acest context era nevoie de un plan care sa puna capat situatiei nefavorabile din zona europeana. In anul 1947, in urma unei intalniri a ministrilor aliati de Externe, secretarul de stat american George C. Marshall, dupa ce a luat la cunostinta situatia Europei, a fost convins ca era nevoie de o resuscitare a sa, iar initiativa trebuia sa vina de la Washington .
Acesta a elaborat un Program de Reconstructie Europeana (ERP - European Recovery Program), in colaborare cu consilierii sai, program prezentat in cadrul unui discurs la Universitatea Harvard, pe data de 5 iunie 1947. Inainte de aparitia acestui plan, Statele Unite furnizasera deja sume importante de bani in Europa, dar erau strict pentru aprovizionare, reparatii si servicii de baza. Un alt aspect care a favorizat criza si a dus la aparitia unui astfel de plan a fost anularea acordurilor Lend - Lease din timpul razboiului de catre presedintele Truman. In urma acestei decizii, Marea Britanie si Franta au negociat fiecare acorduri bilaterale cu Statele Unite in vederea aprobarii unor imprumuturi, insa conditiile impuse erau extreme de restrictive: Marea Britanie trebuia sa renunte la comertul preferential cu dominioanele si la controlul cursului valutar, iar Franta la tarifele de import protectioniste. Criza europeana a mai avut o consecinta: in 1947 Marea Britanie a renuntat sa mai acorde ajutor guvernelor grec si turc in lupta impotriva guerilelor comuniste, ceea ce a determinat Statele Unite sa acorde un imprumut de 400 milioane de dolari pentru cele doua tari, fapt ce a condus si el la elaborarea Planului Marshall.
CAPITOLUL I
ORIGINILE PLANULUI MARSHALL SI 
ASPECTELE SALE CANTITATIVE
Dupa Al doilea Razboi Mondial, Europa era distrusa si saracita aproape complet. Era nevoie de un plan de reconstructie, de ajutor economic si tehnic. Planul Marshall este cel care urma sa rezolve problemele existente pe continentul european la acea data. Planul Marshall (The Marshall Plan), cunoscut oficial ca European Recovery Program (ERP), a fost primul plan de reconstructie conceput de Statele Unite ale Americii si destinat aliatilor europeni din al doilea razboi mondial.
1.1. Europa la acea vreme.
In timp ce in Europa Centrala si de Est partidele comuniste isi consolidau pozitiile de putere, pe plan international, suspiciunile si neintelegerile dintre Aliati cresteau, lucru care a sud la aparitia a numeroase divergente din ce in ce mai puternice. Marile puteri aliate in timpul razboiului: S.U.A., Marea Britanie si U.R.S.S., incep din 1945 sa aiba numeroase divergente privind organizarea postbelica a lumii. Neincrederea dintre ele, estompata pana acum datorita intereselor comune, creste pe masura ce dezacordurile se inmultesc. Pe de alta parte, metodele folosite de U.R.S.S. in statele ocupate de Armata Rosie incep sa dezvaluie occidentalilor intelesul sovietic al cuvantului ,,democratie", iar lansarea celor doua bombe atomice asupra Japoniei ii intareste lui Stalin convingerea ca este necesara o zona cat mai intinsa inspre estul Europei si pe teritoriul continentului asiatic pentru a avea posibilitatea de a proteja asa numita ,,patrie a comunismului".A fost un moment simbolic,ramas in istorie ca inceputul razboiului rece; acest moment memorabil a fost discursul pe care primul ministru al Marii Britanii l-a rostit la Fulton, in Statele Unite ale Americii, de fata fiind si presedintele american Harry Truman. 
Rostit la 5 martie 1946, discursul a lansat pentru prima data, in mod oficial, ideea impartirii Europei de o ,,cortina de fier". Churchill a criticat in termeni duri politica sovietica si si-a exprimat dorinta realizarii unei aliante intre S.U.A. si Marea Britanie pentru oprirea expansiunii sovietice. ,,Ceea ce doresc sovieticii, afirma primul ministru britanic, sunt roadele razboiului si extinderea neingradita a puterii si doctrinei lor". Presedinte american Truman a optat in politica fata de U.R.S.S. pentru doctrina propusa de asa-numitul ,,grup de la Riga" din cadrul serviciului sau diplomatic. Exponentul acestui grup era George Kennan, diplomat care lucrase la Ambasada de la Moscova si autorul unei ,,telegrame lungi", redactata in februarie 1946. Aici el face o descriere amanuntita a politicii externe a U.R.S.S. ale carei baze erau, in opinia lui, ,,in intregime ideologice". De aceea, S.U.A. trebuia sa riposteze pe masura prin promovarea unei politici de ingradire a statelor din lagarul socialist. Termenul de ,,politica de ingradire" a devenit in cele din urma o caracteristica a mandatului lui Truman. 
S.U.A. s-a gasit la finele razboiului in situatia de a gestiona o Europa Occidentala distrusa economic si macinata de rivalitati nationale. Cea mai accentuata rivalitate era aceea dintre Franta si Germania. Franta se opunea cu virulenta oricarui program de dezvoltare economica pentru vecinul sau. Pe de alta parte, Marea Britanie avea nevoie de resursele naturale ale Germaniei si forteaza cresterea productiei anuale in regiunea Ruhr. In acest climat, George Marshall vine cu o propunere de nerefuzat.
Scopul programului propus era de a contribui la renasterea unei economii active in lume pentru a crea conditiile politice, economice si sociale in care sa poata sa existe institutii libere...este logic ca Statele Unite ale Americii sa faca tot ceea ce poate pentru a sprijini restabilirea sanatatii economice a lumii, in lipsa careia stabilitatea politica si pacea sunt imposibile


Fisiere in arhiva (1):

  • Planul Marshall si Rolul Sau in Constructia Europeana.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!