Politica agricolă comună

Cuprins licență Cum descarc?

Introducere 3
Capitolul 1 Prezentare generala, trasaturile, obiectivele si principalele instrumente PAC 3
1.1 Prezentare generala Politica Agricola Comuna 4
1.2Trasaturile PAC 6
1.3 Obiectivele PAC 7
1.4 Principalele instrumente PAC 9
Capitolul 2 PAC si Romania 11
2.1 Politica agricola comuna in Romania 11
2.2 Problemele agriculturii romanesti 23
2.3 Romania si UE in contextul schimburilor comerciale cu produse agricole 26
Capitolul 3 Studiu de caz - Absortia fondurilor europene la nivel rural in Romania 30
3.1 Prezentare sM 6.1 Instalarea tinerilor fermieri si beneficiarii eligibili 34
3.2 Valoarea spijinului nerambursabil 35
3.3 Conditiile pe care un proiect trebuie sa le indeplineasca pentru a fi declarat eligibil 36
Concluzii si recomandari de imbunatatire a sectorului agricol romanesc 38
Referinte bibliografice 39
Anexe 40


Extras din licență Cum descarc?

Introducere
Lucrarea de fata, intitulata ,,Politica Agricola Comuna", aduce in discutie una din cele mai vechi politici adoptate de UE in anul 1962. Premisele aparitiei acesteia sunt combaterea problemelor alimentare care au avut loc dupa cel de al Doilea Razboi Mondial. Primul capitol al lucrarii prezinta un scurt istoric al PAC, trasaturile, obiectivele si principalele instrumente practicate in cadrul politicii agricole, pentru a ne familiariza cu notiunea de politicaagricola comuna si a intelege modul de functionare si obiectivele care stau la baza sa.
Cel de al doilea capitol isi indreapta atentia asupra Romaniei si a modului de aplicare a politicii agricole la noi in tara. Sunt prezentate principalele programe de finantare de preaderare: SAPARD, PHARE si IPSA, de al caror sprijin a beneficiat Romania, dar si programele de dupa aderarea la UE, PNDR 2007-2013 SI PNDR 2014-2020. Tot in cadrul acestui capitol se vorbeste si despre principalele problemele ale agriculturii romanesti prin comparatie cu cele ale UE si comertul cu produse agricole dintre Romania si regiunile europene sau tarile terte. In capitolul trei al acestei lucrari, cel de cercetare prezentat sub forma unui studiu de caz in care la inceput vorbesc despre absortia fondurilor europene la nivel rural in Romania, prin programele de dezvoltare rurala 2007-2013, 2014-2020 , iar ulterior voi prezenta una din cele mai accesate masuri de finantare din mediul rural de catre fermierii romani: sM 6.1 - ,,Instalarea tinerilor fermieri". In ceea ce priveste aceasta masura de finantare voi aduce in discutie pricipalele conditii ce trebuie indeplinite de solicitanti, valoarea sprijinului si multe alte aspecte detaliate in acest capitol.
In finalul lucrarii se regasesc concluziile cercetarii si recomandarile formulate in urma finalizarii studiului de caz, atat in ceea ce priveste sectorului agricol romanesc.
Motivatia alegerii acestei teme a constat in faptul ca agricultura romanesca este una cu potential ridicat, care poate ajuta la cresterea economica, dar din pacate nu ii este acordata indeajunsa atentie, economia axandu-se mai mult pe dezvoltarea industriei si a serviilor. Din acest motiv consider ca fondurile europene si tinerii sunt singura sursa de care tara noastra dispune in prezent, pentru a sustine si dezvolta sectorul agricol, acest subiect constituind si tema studiului de caz.
Capitolul 1 Prezentare generala, trasaturile, obiectivele si principalele instrumente PAC
Creata in anii '50, Politica Agricola Comuna a fost printre primele politici adoptate in cadrul Comunitatii Economice Europene, pentru a rezolva gravele probleme alimentare cu care se confrunta Europa dupa cel de al Doilea Razboi Mondial. Sicco Mansholt este initiatorul acestei politici si cel care propune in anii '60 reformare PAC.
1.1 Prezentare generala Politica Agricola Comuna
Uniunea Europeana s-a nascut in anul 1951 din cenusa razboiului, in acest an este semnat Tratatul de la Paris pentru a se infiinta Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO), de catre Franta, Italia, Belgia, Germania,Luxemburg,Olanda.
Constituirea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului a reprezentat un prim pas spre o uniune a statelor europene, avand ca scop eliminarea unor posibile razboaie intre membri semnatari,care s-a realizat prin schimburile comerciale intre industriile grele ale acestora.
In anul 1957, cele sase state: Franta,Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg semneaza Tratatul de la Roma prin care se creeaza Comunitatea Economica Europeana, tot atunci incepe si istoria PAC . 
Statele semnatare si-au luat promisiunea ca foametea care a afectat lumea dupa cel de al Doilea Razboi Mondial nu va mai lovi vreodata Europa. Penuria alimentelor a fost redusa, dar si asa unele alimente au fost rationate in tarile din Vest , aproape pana in anul 1950. In prezent acest lucru ni se pare imposibil dar pe atunci aceasta era realitatea cotidiana pe care bunicii nosti au trait-o.
Politica Agricola Comuna constituie totalitatea modalitatilor, mijloacelor si principiilor de actiune prin care duc la indeplinirea scopurilor generale in ceea ce priveste domeniul agicol. 
Timp de multi ani PAC a fost singura politica comuna a Uniunii Europene.
Sicco Mansholt (1908-1995) este considerat parintele PAC,om politic olandez, dar si fermier a fost primul comisar European pentru agricultura. Ideile sale au stat la baza constructiei celei mai importante politicii europene. Mansholt a dorit o politica agricola comuna pentru tarile europene si in 1950 a redactat planul potrivit caruia exista o piata comuna aproduselor, dar care a fost prea ambitios pentru acele timpuri si a esuat. In 1958 este readus in discutii, cand Mansholt a devenit comisarul agriculturii in cadrul Comisiei Europene. Planul sau pentru agricultura viza gasirea unui mix de combinatii intre plata subventiilor pentru terenurile cultivate si mecanismele de sustinere a preturilor,aceasta includea si tarife sau preturi minime garantate si cote pentru importul produselor din alte state. Toate aceste masuri ajuta productivitatea si astfel consumatorii profitau de aprovizionarea cu produse la preturi accesibile tuturor.


Fisiere în arhivă (1):

  • Politica agricola comuna.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. G.Popescu (1999),Politici agricole.Acorduri europene,Ed.Economica,Bucuresti;
2. L.Novac, P.Brezeanu,(2005), Institutii financiare Internationale,Ed.Economica, Bucuresti;
3. N.Suta,S.Suta,(2003), Comert international si politici comerciale contemporane, Ed.Economica , Bucuresti;
4. N.Suta,(1995),Economia,comertul exterior si politica comerciala a Romaniei in perioada de tranzitie la economia de piata, Ed.Economica,Rm.Valcea;
SITE-URI OFICIALE: 
1.PARLAMENTUL EUROPEAN- http://www.europarl.europa.eu/committees/ro/agri/draft-reports.html ;
2.COMISIA EUROPEANA- https://ec.europa.eu/info/food-farming_ro ; 
3.AFIR https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_6_1_instalare_tineri_fermieri .
ALTE SITE-URI WEB: 
1. https://ec.europa.eu/agriculture/50-years-of-cap/files/history/history_book_lr_en.pd, acccesat la data de 24.03.2017;
2. https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2017/03/Raport_PwC-agricultura.pdf , accesat la data de 2.04.2017;
3.http://www.capital.ro/rata-de-absorbtie-a-fondurilor-europene-prin-pndr-2014-2020-se-ap.html?&page=4 , accesat la data de 10.05.2017;
4. http://www.fonduri-ue.ro/acord-parteneriat , accesat la data de 15.05.2017;
5. http://accesarefonduri.ro/wp-content/uploads/2015/03/Fisa-de-prezentare-PNDR-6.1.pdf , accesat la 02.06.2017;
6. http://www.fonduri-structurale.ro/stiri/14970/madr-a-publicat-fisele-masurilor-aferente-pndr-2014-2020-in-versiune-draft , accesat la data de 03.06.2017.


Banii înapoi garantat!

Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.


Descarcă această licență cu doar 8€

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.

1. Numele și adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

* Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi email-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:



* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!