Politica de Promovare in Turismul Balneoclimateric. Studiu de Caz SC Montana SRL

Cuprins licenta Cum descarc?

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I MARKETINGUL IN TURISM SI MIXUL DE MARKETING
1.1. Continutul conceptului de marketing in turism 5
1.1.1. Specificul activitatii turistice 5
1.1.2. Structura prestatiei turistice 7
1.1.3. Caracteristicile serviciilor turistice 9
1.2. Continutul si functiile marketingului turistic 10
1.3. Marketingul-mix, instrument al politicii de marketing in domeniul turismului 12
1.3.1. Politica de produs turistic 13
1.3.2. Politica de distributie in turism 17
1.3.3. Politica de preturi si tarife in turism 20
1.3.4. Politica promotionala 22
CAPITOLUL II PREZENTAREA STATIUNII COVASNA
2.1. Localizare, delimitare, accesibilitate 26 
2.2. Cadrul geografic si natural 29
2.3. Resurse turistice naturale din arealul Covasna si imprejurimi 31
2.4. Resurse turistice antropice 34
2.5. Atractii turistice ale zonei Covasna 42
2.6. Statiunile balneoclimaterice, adevarate comori 48
2.7. Circulatia turistica in judetul Covasna 49
CAPITOLUL III PREZENTARE HOTEL MONTANA
3.1 Oferta de servicii a hotelului Montana 51
3.1.1. Baza de tratament 53
3.1.2. Structura de agrement 55
3.1.3. Procesul de distributie 56
3.1.4. Preturi si tarife 57
3.1.5. Infrastructura specific turistica 60
3.2. Analiza SWOT 61
CAPITOLUL IV ANALIZA ACTIVITATII PROMOTIONALE SI EXEMLIFICAREA UNEI CAMPANII DE ATENUARE A SEZONALITATII IN CADRUL HOTELULUI MONTANA
4.1. Identificarea si analiza tintei campaniei 64
4.2. Stabilirea obiectivelor campaniei promotionale 65
4.2.1. Obiective de marketing 65
4.2.2. Obiective de comunicare 66
4.3. Crearea platformei promotionale 67
4.3.1. Planul 67
4.3.2. Temele campaniei si executarea acesteia 67
4.4. Stabilirea bugetului promotional 77
4.5. Evaluarea eficientei campaniei 82
CONCLUZII SI PROPUNERI 84
BIBLIOGRAFIE 89
ANEXE


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Dezvoltarea turismului si asistentei medicale de recuperare in statiuni balneare si de odihna este un fenomen socio-economic complex, cu implicatii interne si internationale, care trebuie apreciat atat prin prisma efectelor economice, cat si a celor sociale, pe care le determina.
In prezent, se poate vorbi de o adevarata industrie ce inglobeaza toate activitatile care furnizeaza servicii de asistenta medicala, recreere, cazare, alimentatie, agrement, transport etc. pentru cei care calatoresc in scopuri turistice si/sau de recuperare. In acest scop, activitatea turistica si de asistenta medicala antreneaza enorme investitii de capital in diverse domenii, fiind implicat un numar important de agenti si de organizatii de diferite tipuri, de la mici agentii de voiaj, pana la marile lanturi hoteliere internationale de lux, operatori de turism consacrati.
Primul capitol inglobeaza aspecte teoretice ale activitatii promotionale in turism, marketingul in turism, serviciile turistice, functiile marketingului turistic si politica de produs, distributie, politica de preturi si tarife si nu in ultimul rand politica promotionala.
Al doilea capitol prezinta elemente de caracterizare ale statiunii balneoclimaterice Covasna: asezare, accesibilitate, cadrul natural, resursele turistice ale arealului si ale imprejurimilor, resursele turistice antropice si atractiile turistice cele mai importante din zona Covasnei. 
Al treilea capitol prezinta elemente de caracterizare a hotelului Montana, din statiunea balneoclimaterica Covasna; structura de primire, structura de tratament, structura de agrement, infrastructura generala si turistica si masuri luate in politica de distributie si pret.
In capitolul al patrulea se urmareste realizarea unei campanii promotionale axata pe ridicarea nivelului de notorietate a hotelului, oferirea unor pachete turistice la un bun raport calitate-pret; cresterea ciferi de afaceri si profit, satisfacerea necesitatilor, exigentelor si sperantelor clientilor; castigarea increderii clientilor.
Lucrarea de licenta se incheie cu principalele concluzii a ceea ce s-a urmarit prin punerea in aplicare a campaniei promotionale si propuneri in ceea ce priveste investitiile la care ar trebui sa se indrepte conducerea hotelului: renovarea acestuia si modernizari sau achizitii noi de aparatura si echipamente in cadrul bazei de tratament, precum si spre un domeniu foarte important si anume: pregatirea personalului. 
CAPITOLUL I 
MARKETINGUL IN TURISM SI MIXUL DE MARKETING
Turismul se manifesta ca un fenomen cu implicatii ample in existenta umana prin efectele directe si pozitive asupra sectoarelor sociale, economice, culturale si educative ale societatii. In sens larg, turismul reprezinta o serie de activitati, de tehnici ocazionate de calatoriile si sejururile de agrement. 
Turismul balnear are numeroase valente medicale, profilactice, de recuperare dar si un potential economic major. Aspectul acesta reiese atat din activitatea specifica de turism, generatoare de capital, cat si ca generator de economii importante in cadrul bugetului social.
Avand in vedere necesitatea dezvoltarii acestui segment de turism - turismul de sanatate, cat si gradul avansat de uzura al societatilor balneare, se impun in mod stringent si obligatoriu, investitiile ca unic mod de redresare atat din punct de vedere al bazei materiale, cat si a tratamentului balnear.
1.1. CONTINUTUL CONCEPTULUI DE MARKETING IN TURISM
1.1.1 Specificul activitatii turistice
Originea lingvistica a termenului "turism" este strans legata de semnificatia cuvintelor latine "tornare" (a se intoarce) si "tornus" (miscare circulara) si desemneaza o calatorie (deplasare circulara) cu intoarcerea in punctul de plecare.
Pentru prima oara, termenul de turist a fost folosit in anul 1800, de catre Samuel Pegge, intr-o lucrare intitulata "Anecdote ale limbii engleze", prin formularea "A traveller is now -a- days called Tour-ist", respectiv un calator astazi este numit turist 
In anul 1963, Conferinta Natiunilor Unite privind Turismul si Calatoriile Internationale tinuta la Roma, a adoptat o definitie a turismului bazata pe doua elemente principale: motivul si durata voiajelor. Definirea motivului permite standardizarea calatorilor dintr-o localitate sau tara in doua categorii: cei care intra si cei care nu intra in categoria turistilor, iar criteriul duratei sejurului permite identificarea altor doua categorii de vizitatori: excursionistii (vizitatori de o zi) si turistii (care raman intr-un loc cel putin o noapte).
In iulie 1991, Conferinta Organizatiei Mondiale de Turism (OMT), de la Ottawa, a redefinit conceptele de baza din turism, asimiland termenul de turism activitatilor care sunt "angajate de persoane in cursul voiajelor sau sejurului lor in locuri situate in afara mediului rezidential pentru o perioada de peste 24 de ore sau de cel putin o noapte, fara a depasi un an, in vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri ori pentru alte motive, adica in alte scopuri decat prestarea unei activitati remunerate in locul vizitat" 
Conform acestei definitii distingem urmatoarele forme de turism:
- turism intern (cand rezidentii unei tari calatoresc in propria tara);
- turism international receptor (cand nerezidentii unei anumite tari viziteaza tara respectiva);
- turism international emitent (cand rezidentii unei tari viziteaza alte tari decat cea din care provin).
Aceste trei forme de baza se pot combina rezultand alte trei forme derivate de turism:
- turismul interior (cuprinde turismul intern si turismul receptor);
- turismul national (cuprinde turismul intern si turismul emitent);
- turismul international (cuprinde turismul receptor si turismul emitent).
De asemenea, definitia de mai sus introduce notiunile de baza pentru definirea cererii turistice si anume, termenii calator, vizitator si rezidenta, termeni care vor fi analizati mai amplu in capitolul dedicat studiului cererii turistice.
Conform aspectelor relevate de definitiile de mai sus, realizarea activitatii turistice presupune prezenta altor elemente cu rol hotarator in desavarsirea actului turistic si care servesc argumentatiei de a inscrie turismul in sectorul tertiar, atat in mod direct, prin activitatea serviciilor de cazare, alimentatie publica, transport etc., cat si in mod indirect, prin intermediul aportului specific al altor ramuri ale sectorului tertiar la activitatea turistica (agricultura, constructii, industrie alimentara etc.).
Definirea produsului turistic nu se poate realiza fara a releva caracterul particular al ofertei turistice. Cei mai multi autori considera produsul turistic drept un rezultat al "asocierilor, interdependentelor dintre resurse si servicii", iar "resursele vor lua forma diferitelor produse turistice numai prin intermediul prestarilor de servicii specifice"


Fisiere in arhiva (11):

  • Politica de Promovare in Turismul Balneoclimateric. Studiu de Caz SC Montana SRL
  • Politica de Promovare in Turismul Balneoclimateric. Studiu de Caz SC Montana SRL
    • Anexa-PLAN DE DIFUZARE RADIO.doc
    • anexe- PLAN DE DIFUZARE TV.doc
    • BIBLIOGRAFIE.doc
    • CAPITOLUL I.doc
    • CAPITOLUL II PREZENTAREA STATIUNII COVASNA1..doc
    • CAPITOLUL III PREZENTARE HOTEL MONTANA.doc
    • CAPITOLUL IV.doc
    • CAPITOLUL V.doc
    • CUPRINS.doc
    • INTRODUCERE.doc
    • prima pagina.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!