INTRODUCERE. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI. CAP.1. DEFINITII ALE SARACIEI SI INCLUZIUNII SOCIALE CAP 2. GUPURILE SOCIALE VULNERABILE 2.1.Copii aflati in dificultate 2.2.Tineri aflati in situatii de risc 2.3.Persoane adulte vulnerabile 2.4.Persoane varstnice CAP 3. POLITICI SOCIALE 3.1.Concepte de baza privind politica sociala de ocupare 3.2.Politici sociale in domeniul sanatatii 3.3.Politici sociale in domeniul educatiei 3.4.Servicii sociale CAP 4. CONSOLIDAREA CAPACITATII INSTITUTIONALE DE REDUCERE A SARACIEI. NEVOI SI OBIECTIVE SPECIFICE. CAP 5. PREZENTAREA PROGRAMULUI "FIECARE COPIL IN GRADINITA" CONCLUZII BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE MOTIVAREA ALEGERII TEMEI In ultimii ani abordarile din campul politicilor sociale din Romania privind grupurile vulnerabile sau dezavantajate din societate au fost extinse prin adaugarea termenilor de excluziune si incluziune sociala. In deceniul precedent astfel de probleme sociale faceau parte, mai degraba, din tematica saraciei sau a dezvoltarii umane. In plan teoretic, cu privire la termenul de excluziune sociala exista o larga diversitate de puncte de vedere. Acestea variaza de la contestarea sa ca fiind prea vag sau chiar recesiv, pana la sublinierea unui rol pozitiv de extindere multidimensionala a analizei si intelegerii asupra unor aspecte ale calitatii vietii care nu tin doar de considerente materiale, de venit. Incluziunea sociala insa nu se confrunta cu probleme de definire semnificative, fiind perceputa in principal drept actiune de raspuns in planul politicilor sociale la situatiile de excluziune sociala. Relatia dintre excluziunea sociala si saracie a atras puncte de vedere contrare, care pot fi sistematizate pe doua coordonate: in ce masura difera conceptual excluziune sociala fata de saracie si in ce masura excluziunea sociala este un termen progresiv sau recesiv fata de saracie. Asupra distinctiei dintre saracie si excluziune sociala se remarca doua puncte de vedere. Conform primului, saracia se refera la lipsa de resurse materiale, de venituri financiare, in timp ce excluziunea sociala acopera o arie mai larga de grupuri dezavantajate. Definirea precisa a grupurilor dezavantajate difera in functie de specificul fiecarei societati, dar se poate vorbi de un consens asupra faptului ca excluziunea este un concept care acopera mai multe probleme sociale. Cuvantul-cheie in acest sens este participare. Excluziunea reprezinta negarea participarii la diferite aspecte ale vietii sociale, cum ar fi activarea pe piata muncii, accesul la servicii publice, la viata politica, precum si forme diverse de discriminare, izolarea fizica fata de semeni. Discutia daca excluziunea este recesiva sau progresiva fata de saracie se refera la masura in care excluziunea fie escamoteaza problema saraciei sau, din contra, largeste campul dezbaterii sociale privind inegalitatea si lipsa de dreptate sociala. Avand in vedere consecintele in planul politicilor si tendinta institutionala din ultimii ani de a se vorbi mai mult despre excluziune decat despre saracie, problema nu este lipsita de interes. In sprijinul caracterului recesiv au fost aduse o serie de argumente. Primul argument, dupa cum am vazut si mai sus in cazul adoptarii la nivel european a excluziunii sociale, tine de opozitia guvernelor conservatoare fata de recunoasterea existentei unei probleme legata de saracie. In aceasta situatie, guvernele nu mai au obligatia asumarii si ajung sa evite luarea de masuri antisaracie. Mai mult, avand drept obiectiv combaterea excluziunii sociale, se poate justifica reducerea beneficiilor sociale pentru a incuraja pe cei exclusi sa iasa din starea de excluziune prin cautarea mai asidua a unei surse de venit, deci un loc de munca. Jordi Estivil a sistematizat argumente in sensul restrangerii folosirii termenului de saracie in Europa occidentala si preferinta pentru excluziune: saracia reprezinta o problema din trecut, presupus rezolvata, iar persistenta acesteia este problematica si dificil de recunoscut; opusul saraciei este avutia, de unde intrebari asupra distributiei acesteia in societate; vizibilitatea cotidiana a saraciei este contrara imaginii societatii oferita de mass-media, unor principii de drept constitutional si asteptarilor optimiste legate de efectele dezvoltarii economice; excluziunea este dificil de cuantificat si operationalizat, deci poate fi asumata fara prea multe obligatii in planul politicilor, fiind deci acceptabila pentru un larg spectru politic. Caracterul progresiv al excluziunii sociale consta in aducerea in discutie si a altor forme si cauze ale problemelor sociale specifice grupurilor dezavantajate, nu doar a inegalitatii veniturilor. Principalele argumente in acest sens ar fi ca excluziunea: incurajeaza o analiza dinamica, pe mai multe dimensiuni, a factorilor structurali in ceea ce priveste grupurile dezavantajate; ofera o capacitate explicativa superioara pentru probleme sociale aparute in anii '70, respectiv privind situatia persoanelor aflate la periferia societatii, izolate, stigmatizate; subliniaza ideea de drepturi sociale, cum ar fi cele de educatie sau locuire si include probleme cum ar fi rasismul, discriminarea, egalitatea de gen; este mai acceptabila pentru opinia publica, caci nu poarta stigmatul suferintei saraciei si multi se pot identifica mai usor cu situatiile de excluziune sociala. Cu toate acestea, Jordi Estivil si Ruth Lister recomanda utilizarea complementara a saraciei si excluziunii sociale. Dupa Estivil, este nevoie de o ,,utilizare riguroasa si combinata, pentru a evita riscul de a opta exclusiv pentru unul si de a renunta la celalalt, care ar rezulta intr-o capacitate redusa de descriere, analiza si interventie".
- M.Haralambos, M. Holborn, Sociologia, teme si perspective, Golden Marketing, Zagreb, 2002 - Jordi Estivil, Concepts and strategies for combating social exclusion, International Labour Office, Portugalia, 2003 - Dictionarul explicativ al limbii romane - Igor Dolea, Victor Zaharia, Valentina Pritcan si Mariana Buciuceanu-Vrabie, Delicventa juvenila in Romania si Republica Moldova, http: irp.news.com - Dinescu Ramona, Tulburarile de comportament la copii. Cum ar trebui gestionate, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 2011 - Laura Grunberg; ,,Discriminarea multipla in Romania" (PDF). Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale, Bucuresti, 2008 - Strategia nationala privind incluziunea sociala si reducerea saraciei 2016-2020 - Legea 292/2011- Legea Asistentei sociale - Srategia locala privind incluziunea sociala si reducerea saraciei in Municipiul Bucuresti 2017-2021 Surse de internet - http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/StrategyVol1RO_web.pdf - http: /adevarul.ro/news/societate/dosar-generatia-sida---supravietuit-stat-ascunsi- 1_50ad5a1c7c42d5a66393811f/index.html - https://ro.wikipedia.org/wiki/Discriminare - http//:fiecarecopilingradinita.ro Articole - Gheorghiu Marcela, Saracia submineaza educatia, articol http: tribunainvatamantului.ro din data de 09.06.2019
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
