Politici și Tratamente Contabile Privind Impozitul pe Profit

I N T R O D U C E R E

Am ales şi tratat cu mult interes această temă deopotrivă fundamentală şi utilă pentru teoria şi practica contabilă. Astfel pot spune că am ales acestă temã pentru a evidenţia din punct de vedere fiscal şi contabil importanţa şi complexitatea acestui impozit şi beneficiile pe care le aduce într-o societate aflată în continuă schimbare economică. Fiecare unitate economică are ca scop obţinerea de profit. Profitul este cel care măsoară performanţele unei întreprinderii, de obţinerea lui depinzând în cea mai mare măsura continuarea activităţii.

La elaborarea lucrării am avut în vedere actualizările legislative, terminologice, noţiunile noi sau redefinirile unor concepte prin prisma prevederilor europene.

Tematica lucrării abordează elemente semnificative din Directivele europene, SIC (Standardele Internaţionale de Contabilitate), OMFP (Ordinul Ministrului Finanţelor Publice) 1752/2005 privind reglementările contabile din ţara noastră, Ordonanţa de urgenţă (O.U.) nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal ce a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 891 din 30.12.2010 şi care aduce în prim plan noile reglementări fiscale aplicabile cu ianuarie 2011.

Ministerul Finanţelor Publice a iniţiat o serie de modificări şi completări ale Legii nr. 76/2010 privind Codul Fiscal, în scopul asigurării transpunerii interne şi aplicării legislaţiei comunitare.

Primul capitol „Introducerea în tematica impozitului pe profit” sunt prezentate mai multe definiţii şi reglementări privind impozitul.

În capitol II intitulat „Modificările Codului Fiscal aprobat prin legea 76/2010” sunt amintiţi paşii pe care i-a parcurs Codul Fiscal încă de la aprobare, până în prezent. De asemenea sunt prezentate şi o parte din motivele pentru care au fost necesare modificările Codului Fiscal, respectiv alinierea la normele europene, România fiind din ianuarie 2007 membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

În subcapitolul 2.4 este amintit istoricul legii 76/2010, lege prin care se aproba Codul Fiscal în vigoare.

În capitolul III, intitulat „Veniturile şi cheltuielile care stau la baza determinării impozitului pe profit” este făcuta o clasificare, conform Codului Fiscal, a veniturilor şi cheltuielilor ce sunt luate în calculul impozitului pe profit, modul de calcul precum şi documentele în care se gestionează informaţiile cu privire la impozitul pe profit.

În următorul capitol, denumit „IFRS-urile şi IAS-urile care reglementează aspecte cu privire la impozitul pe profit”, este prezentată necesitatea României de a adopta standardele internaționale de raportare fiscală (IFRS). Este pus accentul pe atragerea de investitori prin raportarea financiară orientată către furnizarea de informaţii atât pentru autoritățile statului cât şi pentru investitori (actuali şi potenţiali), management, instituţiile financiare şi alţi utilizatori obişnuiţi ai rapoartelor financiare într-un context internaţional.

Pe scurt este prezentată în subcapitolul 3.1 Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 12 (IAS 12) – Impozitul pe profit.

Partea practică a lucrării este elaborată în baza materialelor SC PROCERA AGROCHEMICALS ROMANIA SRL pentru activitatea desfăşurată în perioada anilor 2008- 2009 – 2010. Pentru această perioada am realizat o analiză financiară a profitabilităţii întreprinderii precum şi a principalilor indicatori economico – financiari.

Capitolul final al lucrării prezintă concluziile şi propunerile personale referitoare la Codul Fiscal, cu precădere la impozitul pe profit.

1. INTRODUCERE ÎN TEMATICA IMPOZITULUI PE PROFIT

1.1 INSTITUIRE ȘI EVOLUȚIE

Redefinirea dreptului de proprietate, apariţia agenţilor economici cu capital de stat privat şi mixt, reconversia proprietății publice în proprietate privată, a necesitat eliminarea transferului subiectiv şi automat a beneficiilor către bugetul de stat.

Odată cu crearea cadrului legal pentru desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative în industrie, comerţ, servicii, conform Decretului de Lege nr 54/1990, impunerea profiturilor obţinute de întreprinderile mici şi mijlocii cu scop lucrativ, s-a făcut prin aplicarea unor cote progresive (între 1% şi50%) pe tranşe de profit, tranșa până la 50000 lei fiind scutită.

După apariţia Legii 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale şi a Legii 31/1990 privind societăţile comerciale, prelevările pentru societate din valoarea producţiei nete şi vărsămintele din beneficii au fost înlocuite prin introducerea începând cu anul 1991 a impozitului pe profit.

Prima etapă (anul 1991) s-a caracterizat prin impunerea pe cote progresive pe tranşe de profit, tranșa până la 25000 lei fiind exonerată. Pentru restul de 66 tranşe cotele au fost cuprinse între 2,5% şi 77%. Concomitent s-au acordat o seamă de facilităţi fiscale. Numărul mare de cote şi tranşe nu a asigurat o previzionare optimă a cuantumului monetar al fluxurilor fiscale şi a incidenţei acestora asupra gestiunii financiare a întreprinderilor.