Posibilitati de Crestere a Competitivitatii Produselor si Serviciilor in Cadrul SC Lorben SRL Tecuci

Cuprins licenta Cum descarc?

Cuprins
Capitolul 1. Analiza nivelului competitiei si competitivitatii in Romania 3
1.2. Raportul pret-calitate si competitivitatea firmelor romanesti 8
1.3. Starea actuala si pozitia pe piata a industriei constructiilor de masini din Romania 12
1.3. Factorii care determina starea actuala a constructiilor de masini 22
Capitolul 2. Posibilitati de crestere a competitivitatii produselor si serviciilor industriei constructoare de masini din Romania 27
2.1. Perfectionarea activitatii de aprovizionare-desfacere. Cai de reducere a costurilor in industria constructoare de masini 27
2.2. Perfectionarea relatiei client-furnizor - cale importanta pentru cresterea competitivitatii 33
2.2.1. Importanta relatiilor cu partenerii in asigurarea competitivitatii produselor firmei 33
2.2.2. Lantul de aprovizionare 36
2.3. Implementarea sistemelor calitatii 40
2.3.1. Rolul sistemelor calitatii in cresterea competitivitatii intreprinderilor constructoare de masini 40
2.3.2. Masurile necesare pentru adaptarea sistemelor calitatii implementate in firmele constructoare de masini romanesti la cerintele Uniunii Europene 43
2.4. Impactul cresterii performantei manageriale prin informatizare asupra competitivitatii unitatilor de productie 52
Capitolul 3. Tendinte moderne privind sporirea competitivitatii la o societate comerciala din domeniu constructiilor de masini 55
3.1. Managementul strategic al aprovizionarii 55
3.2. Solutii de e-bussiness 58
Capitolul 4. Studiu de caz: SC LORBEN SRL Tecuci 62
4.1. Prezentarea societatii 62
4.2. Evolutia principalilor indicatori economico-financiari 63
4.3. Pretul produselor si serviciilor si pozitia pe piata 69
4.4. Sistemul calitatii 71
4.5. Structura costurilor privind calitatea 72
4.6. Recomandari 74
CONCLUZII FINALE 78


Extras din licenta Cum descarc?

Capitolul 1. Analiza nivelului competitiei si competitivitatii in Romania
Relansarea economica a Romaniei, notiune indelung dezbatuta si utilizata in diverse medii, este un deziderat, declarat sau nu, al multor categorii de specialisti din domeniul economic si nu numai. Faptul ca astazi nu mai putem vorbi despre functionarea unei ramuri economice fara a tine cont de puternicele interdependente intre aceasta si celelalte ramuri, ba mai mult, fara a tine cont de realitatile economice din alte state sau zone geografice, face ca abordarea problematicii de restructurare, eficientizare sau crestere a competitivitatii sa nu poata fi facuta decat global si multidisciplinar.
Globalizarea pietei produselor industriei constructiilor de masini, desi aparent exploziva si entropica, este, la o privire mai atenta, o actiune indelung organizata, dupa reguli clare, respectate de toti cei care i-au inteles necesitatea. Faptul ca pozitia unei tari pe o piata sau alta nu este dictata in primul rand de nivelul tehnico-economic al produselor sale, ci de afilierea la o grupare politico-geografica si culturala este acceptat din ce in ce mai mult, iar divizarea acestei piete pe zone distincte ne arata ca este vorba, de fapt, de o re-zonare a pietelor clasice si nu, asa cum s-ar crede, cu o comasare. Existenta complexelor comerciale geografice reglementeaza strict schimbul de marfuri si tehnologii, chiar daca in documentele ultimului deceniu se vorbeste din ce in ce mai des de <<liberul schimb>>, notiune inselatoare si interpretabila. 
Apreciem ca, privita prin prisma raportului cost/calitate, competitivitatea este o caracteristica esentiala a oricarui produs sau serviciu ofertat, indiferent de provenienta sa geografica. Numai ca daca discutam despre masuri serioase de relansare a productiei romanesti de bunuri industriale, trebuie sa avem in vedere conditiile in care un produs romanesc, avand un anumit standard de calitate, intra in competitie cu un alt produs similar, si zonele in care acest produs are un regim favorabil. Desigur, nu suporta discutie necesitatea integrarii Romaniei in circuitul economic european si mondial, afilierea la Uniunea Europeana. Consideram insa necesar sa gandim atent consecintele care le va avea acest act, atat din punct de vedere economic, cat si social, si sa incercam sa gasim un loc avantajos in cadrul acestei noi si extinse diviziuni europene a muncii. Din acest motiv, acordam o atentie deosebita distributiei geografice a productiei de masini si utilaje, premizelor fiecarei subramuri ale constructiei de masini, impartirii pietei mondiale in complexe geo-comerciale. Este greu de crezut ca in viitorul apropiat vom vinde aeronave pe piata americana, dar trebuie avute in vedere situatiile favorabile care pot apare si competitivitatea anumitor produse romanesti care ar putea duce la o relansare a schimbului de marfuri cu parteneri traditionali. Un aspect important tratat in cele ce urmeaza este cel legat de zonarea pietei mondiale, din care rezulta ca arondarea la un astfel de complex regional este esentiala pentru insasi existenta industriei romanesti. Cele mai mari sanse de integrare apartin relatiei cu Uniunea Europeana, dar trebuie avuta in vedere si dezvoltarea colaborarii cu SUA, Rusia, China si tarile asiatice. Studiile multor organisme internationale din ultimii ani fac referiri la ansamblurile regionale. Se folosesc in diferite studii internationale o serie de denumiri: regiuni, arii, spatii teritoriale sau ansambluri regionale. Toate aceste entitati au o serie de trasaturi, cum ar fi coerenta economico-culturala, institutionala, etc., avand prioritar elementul socio-economic.
Uniunea Europeana un sistem institutional care sprijina legaturile dintre tari ale UE si cele din est, care doresc sa se integreze in aceasta structura. In 1995 bugetul Uniunii Europene a fost in jur de o suta de miliarde de euro, adica 12,5% din PIB-ul European. Din acesta, 45% este alocat pentru agricultura, 32% pentru fondurile de sprijin in vederea reducerii inegalitatilor dintre tarile si regiunile Europei.
Europa Centrala si de Est formeaza un ansamblu eterogen, avand ca trasatura comuna procesul de tranzitie economica. In general, aceste tari isi doresc sa se integreze in structurile Europei Occidentale. Diferentiate ca structura a bogatiei si nivel cultural aceste tari au trecut la sistemul economiei de piata; cele mai multe au pornit pe calea unei democratii de tip occidental. Conditiile de relansare economica au demarat in mod inegal; atat tarile care au mostenit handicapuri structurale (dependenta energetica, mari colosi industriali de tip sovietic) cat si cele care trebuie sa depaseasca conflicte etnice au mult de luptat pentru a capata o stabilitate si crestere economica.
In contextul integrarii europene trebuie avuta in vedere politica industriala a acestui conglomerat, la care trebuie sa ne raportam cu propria politica industriala. Este insa necesar ca recomandarile in acest sens sa tina seama de realitatile romanesti, de traditia noastra industriala si de starea prezenta si sa aiba in vedere punctele forte, premisele de succes.
Raportul in care se afla competitivitatea unui stat, luata in sens larg, si competitivitatea unei ramuri a economiei acelui stat nu este intotdeauna de tip parte/intreg, interdependenta dintre cei doi indicatori fiind mult mai complexa si influentata de particularitatile politicii economice, de pozitia geo-strategica si de resursele disponibile, mai ales de cea umana . Nu intamplator, unii autori sugereaza o relatie de proportionalitate intre competitivitatea unei tari si productivitatea medie a muncii, indicator sintetic al calitatii resursei umane si a organizarii unei firme.
Competitivitatea unui stat influenteaza semnificativ performantele uneia sau alteia din ramurile economiei sale, sau ale activitatilor economice desfasurate pe teritoriul sau, deosebirea fiind din ce in ce mai mare ca urmare a fenomenului globalizarii. Este din ce in ce mai greu de asociat o firma de dimensiuni semnificative cu o anumita tara, chiar daca sediul sau social sau actionarul majoritar este rezident intr-o locatie bine stabilita. Extinderea companiilor transnationale pare sa nu tina cont de competitivitatea unei zone geografice, dar lucrurile nu stau de loc asa. In ceea ce priveste mediul extern, acesta a influentat si influenteaza nivelul de competitivitate al industriei romanesti constructoare de masini. Romania a incheiat Acordul european, care defineste o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatea Europeana si statele membre ale acesteia, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993 si actioneaza atat in scopul adoptarii acquis-ului comunitar cat si pentru cresterea competitivitatii industriei romanesti; aceasta pentru a asigura o economie de piata viabila si functionala si pentru a putea face fata concurentei si presiunii fortelor pietei unice a Uniunii Europene in momentul integrarii. 
Romania este un participant activ la procesele de integrare regionala si subregionala in Europa, fiind membru CEFTA si semnatar al unor acorduri de comert liber (cu Turcia, Republica Moldova, Israel, Lituania). De asemenea, sunt in curs de negociere si alte acorduri de liber schimb cu alti parteneri comerciali ai Romaniei. Tara noastra este, de asemenea, membru originar al Organizatiei Mondiale de Comert, calitate in care a aderat la toate acordurile si intelegerile negociate sub egida O.M.C, fiind astfel implicata in procesul de liberalizare a comertului international. In aceste conditii economia romaneasca, inclusiv industria, este tot mai mult conectata la realitatile si practicile din economia mondiala. 
De altfel, ultima examinare a politicii comerciale a Romaniei in cadrul O.M.C. a avut loc in octombrie 1999 cand s-a constatat, de catre tarile membre, compatibilitatea acestei politici cu mecanismele internationale. Dezvoltarea economiei romanesti si, implicit, a industriei este legata puternic in primul rand de piata Uniunii Europene, avand in vedere ca, in comertul exterior, au fost realizate cu tarile membre ale Uniunii Europene, in anul 2007, schimburi de valori reprezentand 67,8% din totalul exporturilor (FOB) (in crestere cu 16,6% fata de anul 2006) si 57,3% din totalul importurilor (CIF) ale Romaniei (in crestere cu 20,7% fata de anul 2006). Un alt element important de evidentiat in activitatea de comert exterior este continuarea dezvoltarii unor relatii stranse si cu alte piete din afara UE.


Fisiere in arhiva (1):

  • Posibilitati de Crestere a Competitivitatii Produselor si Serviciilor in Cadrul SC Lorben SRL Tecuci.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!