INTODUCERE 4 Capitolul I. 5 Pozitia geogragica a Subcarpatilor Olteniei 5 Pozitia geografica 5 Capitolul II 7 Concepte si definitii privind turismul balnear si statiunile balneare 7 Capitolul III 12 Potentialul balneoclimateric al Subcarpatilor Olteniei 12 2.1. Generalitati 12 2.2.Geneza apelor minerale 15 2.3.Resurse de ape minerale 18 3.4. Potentialul climato-turistic 21 Capitolul IV 29 Valorificarea resurselor balneoclimaterice 29 4.1. Scurt istoric al balneoclimatologiei in Oltenia 29 4.2. Studii de caz 31 Capitolul V 51 Tratamente practicate in statiunile balneare 51 5.1. Hidroterapia 51 5.2. Masajul medical 52 5.3. Cultura fizica medicala sau gimnastica medicala 53 5.4. Electroterapia 54 5.5. Fototerapia 55 5.6. Sonoterapia 56 5.7. Magnetoterapia 57 5.8. Cura de teren, jocurile, excursiile si sportul 57 Capitolul VI 59 Analiza SWOT a statiunilor balneare din Subcarpatii Olteniei din punct de vedere turistic 59 Concluzii 61 Bibliografie 62
INTODUCERE Romania se inscrie printre tarile europene cu un fond balnear remarcabil: 30% din apele termale si minerale de pe continent se gasesc in tara noastra. Aceasta valoare este accentuata de complexitatea factorilor naturali, respectiv regasirea in aceeasi statiune a factorilor principali de mediu, alaturi de o gama larga de substante minerale de cura, precum si de existenta in Romania a tuturor tipurilor de substante minerale balneare care pot fi utilizate in intreaga gama a profilurilor de tratament balneare. Turismul balneoclimateric este foarte important pentru populatie , mai ales in vindecarea unor afectiuni, dar si pentru relaxare. Subcarpatii Olteniei fac parte din categoria arealelor ce cuprind numeroase statiuni si baze de tratament foarte importante, atat pe plan local, national, cat si pe plan international. Prin intermediul lucrarii" Potentialul balneoclimateric al Subcarpatilor Olteniei" am dorit sa evidentiez, mai in detaliu, unele aspecte de luat in seama in ceea ce priveste geneza apelor minerale si potentialul climatic pentru a aduce la cunostinta tuturor care citesc aceata lucrare frumusetea si importanta turismului balneoclimateric din Subcarpatii Olteniei. Pentru realizarea acestei teme a fost necesara cercetarea de laborator, o bibliografie selectiva, harti ale Subcarpatilor Olteniei si nu in ultimul rand cercetarea pe teren care a contribuit foarte mult la elaborarea acestei lucrari. Structura lucrarii a urmarit, principalele elemente care definesc ceea ce a inceput sa de fie denumit, potential balneoclimateric. Turismul desfasurat pe teritoriul tarii noastre sufera si el de pe urma crizei globale, insa prezinta inca un potential neexploatat, intrucat nu numai capacitatea financiara a autoritatilor, cat si lipsa unei infrastructuri adecvate, au condus la o "reclama" nedorita la adresa lui. In incheiere doresc sa aduc multumiri sincere tuturor profesorilor ai Universitatii Valahia, departamentul de Geografie pentru cunostintele pe care le-am dobandit in cei trei ani de studiu, dar si celor care intr-un fel sau altul m-au ajutat la realizarea acestei lucrari. Aceasta lucrare a fost realizata sub indrumarea domnului Conf. dr. Ovidiu-Marcel Murarescu, caruia ii multumesc pentru sprijinul acordat. Capitolul I. Pozitia geogragica a Subcarpatilor Olteniei Pozitia geografica Subcarpatii Olteniei fac parte din unitatea geografica a Subcarpatilor Getici. Subcarpatii Getici se intind intre Valea Motrului la vest, Valea Dambovitei in est, Podisul Getic la sud si cu Carpatii Meridionali in partea de nord. Impreuna cu Podisul Getic acestia formeaza o treapta de legatura intre Carpatii Meridionali si Campia Romana. Fig. 1. Pozitia geografica a Subcarpatilor Olteniei (sursa: www.docslide.net) In literatura de specialitate, Subcarpatii Getici au fost studiati de o suita de cercetatori din domeniul Geografiei. Limitele Subcarpatiilor Olteniei sunt: "in nord limita fata de Carpatii Meridionali (Muntii Valcan, Muntii Parang si Muntii Capatanii) este data de aliniamentul depresiunilor submontane in care se afla o serie de localitati: Pades, Tismana, Runcu, Bumbesti Jiu, Crasna, Novaci, Baia de Fier, Polovragi, Horezu, Costesti, limita sudica este destul de greu de delimitat, existand aproape peste tot o situatie de continuitate intre Subcarpatii Getici si Podisul Getic; urmarita de la vest la est incepe de la Apa Neagra (pe Motru) si se continua pe dreapta Tismanei pana la sud de Rovinari (Jiu), Balteni, dupa care limita urca pana la Rosia de Amaradia (izvoarele Amaradiei), coboara la Sinesti (Oltet) si merge pana la sud de Babeni, iar in partea vestica limita este data de Valea Motrului care-i desparte de Podisul Mehedinti, limita estica este reprezentata de raul Bistrita Valcii". (Grigor P. Pop, 2000). In ceea ce priveste subdivizarea acestora, putem mentiona contributiile lui: - Grigor Pop, care subdivide Subcarpatii Getici in doua compartimente: Subcarpatii dintre Motruasi Bistrita Valcii (Subcarpatii Olteniei) - fig. 1, respectiv Subcarpatii dintre Dambovita si Bistrita Valcii (partea estica). - Grigore Posea imparte aceeasi unitate geografica in 3 subunitati: Subcarpatii Gorjului intre Valea Motruluiain vest si Valea Oltetului inaest; Subcarpatii Valcii, aflati intre Valea Oltetuluiain vest si Valea Topologului in est; MusceleleaArgesului, intre Valea Topologului - in vest - siaValea Dambovitei, in est. Din punct de vedere administrativ,aSubcarpatii Olteniei se inscriu pe teritoriul aadoua judete: Valcea si Gorj.
***(1983), Geografia Romaniei. Geografie fizica, vol. I., Editura Academiei, Bucuresti; Adrian Aurel Baltalunga (2008), Turismul in Romania, Editura Valahia University Press Targoviste; Adrian Baltalunga (2001), Geografia turismului, Note de curs, Targoviste; Aurelia Stancioiu (1999), Dictionar de terminologie turistica, Editura Economica, Bucuresti. Badea L. (1967), Subcarpatii dintre Cerna Oltetului si Gilort. Studiu de geomorfologie, Editura Academiei, Bucuresti. Barnea, Elena (1982), Echilibrul termic al organismului uman (microclimatul si sanatatea), Editura Medicala, Bucuresti; Berlescu, Elena (1990), Enciclopedia de balneoclimatologie a Romaniei (ed. a II-a), Editura All; C. Munteanu (2013), Apele minerale terapeutice, Editura Balneara, Bucuresti DEX '75 Dictionarul explicativ al limbii romane, Academia Romana, Institutul de Lingvistica ,,Iorgu Iordan", Editura Academiei Romane; Dumitrescu Daniela (2008), Metodologia cercetarii in geografia Umana- note de curs, Targoviste; E. Berlescu (1982), Dictionar enciclopedic medical de balneoclimatologie, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti. E. Berlescu (1996), Mica enciclopedie de balneoclimatologie a Romaniei, Editura All Bucuresti Elena Berlescu, (1982) Dictionar enciclopedic medical de balneoclimatologie, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti; Elena, Voiculescu, M. (2003), Indici si metode cantitative utilizate in climatologie,Editura. Universitara din Oradea, Oradea; G. Posea (2003), Geografia fizica a Romaniei, Editura Fundatiei ,,Romania de Maine" Gastescu, P. Murarescu, Dinu, I. M. Bretcan, P. (2006), Hidrologie generala. Lucrari practice, Editura Transversal; Glavan V., (1995), Geografia turismului in Romania, Editura Fundatiei ,,Romania de Maine", Bucuresti; Grigor P. Pop (2000), Carpatii si subcarpatii Romaniei, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca; Istrate Al., Chitescu Madalina (2006), Mineralogie si petrografie. Caiet de lucrari practice, Editura Cetatea de Scaun; Loghin V. Muratoreanu G., (2008), Geografie fizica generala, Editura Valahia University Press, Targoviste; M. Ielenicz, Ileana-Georgeta Patru, Mioara Ghincea (2003), Subcarpatii Romaniei, Editura Universitara, Bucuresti; Martonne Emm. (1907), Lucrari geografice despre Romania, Editura Academiei, Bucuresti Melinda Candea, Florina Bran (2001), Spatiu geografic romanesc, Editura Economica; Melinda Candea, G. Erdeli, Tamara Simion (2001), Potential turistic si turism, Editura Universitatii din Bucuresti; Melinda Candea, Tamara Simion (2006), Potentialul turistic al Romaniei, Editura Universitara, Bucuresti; Muica Cristina, Sencovici Mihaela, Dumitrascu C., (2004), Biogeografie - indrumator pentru lucrari de laborator si practica de teren, Editura Transversal, Targoviste; Murgoci Gh. M. (1908), Tertianul din Oltenia, cu privire la sare, petrol si ape minerale, An. Inst. Geol. Rom., Vol. I, Bucuresti; Nicolae Teleki, Laviniu Munteanu (2012), Spa turism in Romania balneo-turistica, Editura Royal Company; P. Gastescu, O. Murarescu, P. Bretcan, I. Dinu, (2006) Hidrologie generala - lucrari practice, Editura Transversal, Targoviste; P. Gastescu, P. Bretcan (2009), Hidrologie continentala si oceanografie, Editura Transversal, Targoviste; Pascu, M., Stelea, V. (1968), Cercetarea apelor subterane, Editura Tehnica, Bucuresti; Pehoiu Gica (2008), Geografia turismului, Editura Valahia University Press, Targoviste; Pehoiu Gica, Muica Cristina, Sencovici Mihaela, 2006, Geografia mediului cu elemente de ecologie, Editura Transversal, Targoviste; Podani M., Ispas St., Dragomir L., (1998), Climatologie si agrometeorologie, Editura Domino, Targoviste; Preda, I., Marosi, P. (1971), Hidrogeologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti; Pricajean, A. (1972), Apele minerale si termale din Romania, Editura Tehnica, Bucuresti; Rosu Al. (1967), Subcarpatii Olteniei dintre Motru si Gilort, Studiu geomorfologic, Editura Academiei, Bucuresti; Tamara Simion (2008), Cartografierea modelului turistic al judetului Valcea, Editura Transversal, Bucuresti; Tanislav D. (2015), Romania- geografie fizica, Editura Valahia University Press, Targoviste; Webgrafie www.desprespa.ro www.meteoromania.ro/ www.primaria-baile-govora.ro www.primaria-calimanesti.ro www.romanianturism.com
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
