Potențialul balneoclimateric al Subcarpaților Olteniei

INTODUCERE

România se înscrie printre țările europene cu un fond balnear remarcabil: 30% din apele termale și minerale de pe continent se găsesc în țara noastră. Această valoare este accentuată de complexitatea factorilor naturali, respectiv regăsirea în aceeași stațiune a factorilor principali de mediu, alături de o gamă largă de substanțe minerale de cură, precum și de existența în România a tuturor tipurilor de substanțe minerale balneare care pot fi utilizate în întreaga gamă a profilurilor de tratament balneare.

Turismul balneoclimateric este foarte important pentru populație , mai ales în vindecarea unor afecțiuni, dar și pentru relaxare. Subcarpații Olteniei fac parte din categoria arealelor ce cuprind numeroase stațiuni și baze de tratament foarte importante, atât pe plan local, național, cât și pe plan internațional.

Prin intermediul lucrarii“ Potențialul balneoclimateric al Subcarpaților Olteniei” am dorit să evidențiez, mai în detaliu, unele aspecte de luat în seamă în ceea ce privește geneza apelor minerale și potențialul climatic pentru a aduce la cunoștință tuturor care citesc aceată lucrare frumusețea și importanța turismului balneoclimateric din Subcarpații Olteniei.

Pentru realizarea acestei teme a fost necesară cercetarea de laborator, o bibliografie selectivă, hărți ale Subcarpaților Olteniei și nu în ultimul rând cercetarea pe teren care a contribuit foarte mult la elaborarea acestei lucrări.

Structura lucrării a urmărit, principalele elemente care definesc ceea ce a început să de fie denumit, potențial balneoclimateric.

Turismul desfășurat pe teritoriul țării noastre suferă și el de pe urma crizei globale, însă prezintă încă un potențial neexploatat, întrucât nu numai capacitatea financiară a autorităților, cât și lipsa unei infrastructuri adecvate, au condus la o “reclamă” nedorită la adresa lui.

În încheiere doresc să aduc mulțumiri sincere tuturor profesorilor ai Universității Valahia, departamentul de Geografie pentru cunoștințele pe care le-am dobândit în cei trei ani de studiu, dar și celor care într-un fel sau altul m-au ajutat la realizarea acestei lucrări.

Această lucrare a fost realizată sub îndrumarea domnului Conf. dr. Ovidiu-Marcel Murărescu, căruia îi mulțumesc pentru sprijinul acordat.

Capitolul I.

Poziția geogragică a Subcarpaților Olteniei

Poziția geografică

Subcarpații Olteniei fac parte din unitatea geografică a Subcarpaților Getici. Subcarpații Getici se întind între Valea Motrului la vest, Valea Dâmboviței in est, Podișul Getic la sud și cu Carpații Meridionali în partea de nord. Împreună cu Podișul Getic aceștia formează o treaptă de legătură între Carpații Meridionali si Câmpia Romana.

Fig. 1. Poziția geografică a Subcarpaților Olteniei (sursa: www.docslide.net)

În literatura de specialitate, Subcarpații Getici au fost studiați de o suită de cercetători din domeniul Geografiei.

Limitele Subcarpațiilor Olteniei sunt: “în nord limita față de Carpații Meridionali (Munții Vâlcan, Munții Parâng și Munții Căpățânii) este dată de aliniamentul depresiunilor submontane în care se află o serie de localități: Padeș, Tismana, Runcu, Bumbești Jiu, Crasna, Novaci, Baia de Fier, Polovragi, Horezu, Costești, limita sudică este destul de greu de delimitat, existand aproape peste tot o situație de continuitate între Subcarpații Getici si Podișul Getic; urmărită de la vest la est incepe de la Apa Neagră (pe Motru) și se continuă pe dreapta Tismanei pana la sud de Rovinari (Jiu), Bălteni, după care limita urca pană la Roșia de Amaradia (izvoarele Amaradiei), coboară la Sinești (Olteț) și merge pană la sud de Babeni, iar în partea vestică limita este dată de Valea Motrului care-i desparte de Podișul Mehedinți, limita estică este reprezentată de râul Bistrița Vâlcii”. (Grigor P. Pop, 2000).

În ceea ce privește subdivizarea acestora, putem menționa contribuțiile lui:

- Grigor Pop, care subdivide Subcarpații Getici în două compartimente: Subcarpații dintre Motruași Bistrița Valcii (Subcarpații Olteniei) - fig. 1, respectiv Subcarpații dintre Dâmbovița și Bistrița Vâlcii (partea estică).

- Grigore Posea împarte aceeași unitate geografică în 3 subunități: Subcarpații Gorjului între Valea Motruluiaîn vest și Valea Oltețului înaest; Subcarpații Vâlcii, aflați între Valea Oltețuluiaîn vest și Valea Topologului în est; MusceleleaArgeșului, între Valea Topologului - în vest - șiaValea Dâmboviței, în est.

Din punct de vedere administrativ,aSubcarpații Olteniei se înscriu pe teritoriul aadouă județe: Vâlcea și Gorj.