Potențialul turistic al Buzăului

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
În mediul concurenţial de astăzi, dezvoltarea turismului trebuie să ajute la crearea unui mediu favorabil acestui sector. Turismul, în general, este o “întreprindere pluridisciplinară” care are nevoie de o strategie îndrăzneaţă, proprie sectorului, stabilită cu concursul responsabililor la nivel operaţional, care să ofere o viziune, un model capabil să orienteze producţia şi comercializarea produselor turistice.
Experienţa internaţională a dovedit că ţările care nu au o politică turistică şi nu depun eforturi pentru dezvoltarea turismului îşi pierd, cu timpul, poziţia de pe piaţa internaţională, în favoarea concurenţei internaţionale, iar soluţiile miraculoase ulterioare în natură de politică turistică necesare recuceririi pieţei sunt greu de găsit.
Luând în considerare avantajele turismului ca mobilizator al forţei de muncă, cea mai importantă contribuţie pe care statul o poate aduce pentru încurajarea creşterii numărului de locuri de muncă în turism este cea de a creea un mediu favorabil dezvoltării sectorului turistic pe pieţele pe care acesta poate opera efectiv cu o puternică focalizare de liberalizare, de reglementare şi pe posibilitatea industriei turismului de a investi şi inova.
Turismul românesc, ocupă un loc aparte ţinând cont de faptul că el a început să se dezvolte în adevăratul sens al cuvântului şi să fie reglementată dezvoltarea lui abia după revoluţia din 1989.
Se poate afirma că în ţara noastră turismul:
• este unul din sectoarele economice cu valenţe reale de dezvoltare pe termen lung;
• este un mijloc de creare şi îmbunătăţire a imaginii României în lume. Este o sursă de sporire a încasărilor valutare ale statului. Este o piaţă sigură a forţei de muncă şi de redistribuire a celei disponibilizată din sectoarele puternic restructurate;
• este un mijloc de asigurare temporară a locurilor de muncă şi a veniturilor populaţiei;
• este un mijloc de dezvoltare economică şi socială, atât prin veniturile create cât şi prin schimburile interumane, culturale, pe care acesta le realizează;
• este o modalitate unică de valorificare a potenţialului natural bogat şi variat al ţării care nu poate fi exportat în stare brută, dar poate constitui o sursă importantă de export prin valorificarea sa la faţa locului;
• este un mijloc de păstrare şi valorificare a potenţialului istoric, cultural, etno–folcloric al ţării în condiţiile respectării şi promovării principiilor cu dezvoltarea turistică.
Prin toate forme sale, turismul românesc poate deveni una din industriile de export puternice ale României. Aspectele negative privitoare la standardele produsului turistic în ansamblul său, sunt rezultatul faptului că, dacă înainte de 1989 era aproape inexistent sau se desfăşura într-un mod cu totul sporadic, nici în ultimii 17 ani eforturile investiţionale în acest sector nu au fost la înălţimea pitorescului plaiurilor româneşti, a istoriei zbuciumate a poporului român, a tradiţiei culturale, a specificului etno-folcloric, a obiceiurilor şi ritualurilor româneşti.
Având în vedere toate acestea am ales tema “Posibilităţi de valorificare a potenţialului turistic al judeţului Buzău”, pentru a evalua care este oferta turistică a judeţului Buzău şi posibilităţile sale reale de dezvoltare în perioada următoare.
Lucrarea este structurată pe 4 capitole, plus concluziile, anexele şi bibliografie.
Primul capitol şi capitolul II cuprind :având în vedere că mi-am propus să prezint perspectivele de dezvoltare a turismului buzoian, reprezintă o prezentare a judeţului Buzău – scurt istoric, aşezare, organizare administrativ teritorială, dezvoltarea economică, socială şi culturală, potenţialul său turistic.
În Capitolul III şi capitolul IV - mă voi referi la formele, modalităţile şi direcţiile de valorificare superioară a potenţialului turistic buzoian, atât pe piaţa turistică internă, cât şi pe piaţa turistică externă
Anexele vin să demonstreze care este locul turismului în general în judeţul Buzău, cuprinde câteva hăţii reprezentative şi unele fotografii ale unor obiective turistice semnificative din judeţul Buzău.
Concluziile şi bibliografia încheie lucrarea. 
CAPITOLUL 1
PREZENTARE GENERALĂ A JUDEŢULUI BUZĂU
Numele Buzău îşi are originea în radicalul tracic “BUZE”, care se găseşte şi la noi, pentru că şi noi ne tragem din traci “BUZEOS”. La aceasta s-a mai adăugat sufixul greco- latin AIOS-EUS care nu mai e astăzi active decât în formaţii culte de neologisme latinizate, dar care atunci nu putea da decât BUZEOS- BUZǍU!” 
Ţinutul Buzăului, înzestrat cu un peisaj natural variat, de la culmile semeţe ale Penteleului şi până la întinderile nesfârşite ale Bărăganului, prilejuieşte turistului satisfacţia întâlnirii cu neasemuite comori de frumuseţi şi bogăţie, cu farmecul şi pitorescul unor peisaje inedite.
Potenţialul turistic al judeţului este foarte vast, însă acesta nu este pus cu eficienţă în valoare, introducerea lui mai “agresivă” în circuitul naţional şi european necesitând investiţii care în prezent nu au fost identificate. Forma sa inspirată de amfiteatru, din care doar marea lipseşte, bogăţia şi diversitatea cadrului natural, vestigiile istorice aflate la tot pasul, mărturiile vieţii materiale şi spirituale, zestrea etnografică şi folclorică sunt tot atâtea provocări pentru turistul ocazional sau avizat.

Fisiere în arhivă (1):

 Potentialul turistic al Buzaului.docx

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Andreica V. „Un liceu de tradiţie” Editura Alpha, Buzău, 2003;
2. Bǎltǎreţu A. „Amenajarea turisticǎ a teritoriului”, Editura Sylvi, Bucureşti, 2003;
3. Bǎltǎreţu A. „Turism internţional”, Editura Sylvi, Bucureşti, 2004;
4. Balaure V., Cǎtoiu I., Veghes C. „Marketing turistic”, Editura Uranus, Bucureşti, 2005;
5. Ciobanu D., Constantinescu E.M. „Buzău: mică enciclopedie istorică”, Editura Alpha, Buzău, 2000;
6. Glǎvan V. „Turismul în România”, Editura Economicǎ, Bucureşti, 2000; 
7. Ionescu I. „Turismul – fenomen economic,social si cultural”, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2000;
8. Istrate I., Bran F., Rusu A.G. „Economia turismului şi mediul înconjurǎtor” Editura Economicǎ, Bucureşti, 1996;
9. Minciu R. „Amenajarea turisticǎ a teritoriului”, Editura U.C.D.C., Bucureşti, 2002;
10. Minciu R., Baron P., Neacşu N. „Economia turismului”, Editura U.C.D.C., Bucureşti, 1991;
11. Neacşu N. „Turismul şi dezvoltarea durabilǎ”, Editura Expert, Bucureşti, 1999;
12. Neacşu N., Băltăreţu A. „Economia turismului. Studii de caz. Reglementări”, Editura Uranus, Bucureşti, 2002;
13. Petcu Ghe. „Municipiul Buzău – monografie” Editura Alpha, Buzău, 2002;
14. Posea G., Ielenicz M. „Judeţul Buzău”, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1998; 
15. Snak O., Baron P., Neacşu N. „Economia turismului”, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2003;
16. Stǎncioiu A.F. „Dictionar de terminologie turistica”, Editura Economicǎ, Bucureşti, 1999;
17. Ştefan C. „Vestigiile rupestre din Munţii Buzău” Editura Arhivele Statului Buzău, buzău 1995; 
18. ***Anuarul statistic al României, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2005;
19. *** Anuarul statistic al judeţului Buzău, Buzău, 2004;
20*** Buzău – Ghid monografic, Editura Anastasia – Ina, Colecţia Mileniul III, Ediţia I , Buzău, 2002 ;
21. *** Frecvenţa structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare în anul 2004, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2005;
22. *** Frecvenţa structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare în anul 2005, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2006;
23. ***Statistică teritorială, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2006; 
24. www.buzău.einformaţii.ro;
25. www.buzău.insse.ro;
26. www.cjbuzău.ro; 
27. www.rotur.ro 
28. www.nturism.ro;
29. www.turistinfo.ro;