Cuprins
- ABSTRACT ...2
- INTRODUCERE ...4
- CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE ..5
- 1.1 Asezare geografică 5
- 1.2 Populația ...7
- 1.3 Căile de acces/Căi de circulație ..10
- CAPITOLUL 2. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL 13
- 2.1 Potențialul turistic al reliefului 13
- 2.2 Potențialul climato-turistic ..18
- 2.3 Potențialul hidroturistic ...18
- 2.4 Potențialul biogeografic ..19
- 2.4.1. Arii protejate ...19
- CAPITOLUL 3. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC ..21
- 3.1 OBIECTIVE ISTORICE, CULTURALE ȘI RELIGIOASE ..22
- 3.1.1 Vestigii istorice ..22
- 3.1.2 Muzee și expoziții ...28
- 3.1.3 Biserici și mănăstiri ...32
- 3.1.4 Monumentele 35
- 3.2 Festivaluri și tradiții .37
- 3.2.1 Activități artistice ..37
- 3.2.3 Etnografie și folclor ...40
- CAPITOLUL 4. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ 42
- 4.1 Baza materială specific turistică .42
- 4.1.1 Baza de cazare .42
- 4.1.2 Unitațile de alimentație publică ..45
- 4.2 Baza tehnico-materială ...45
- 4.2.1 Trasee turistice .45
- 4.2.2 Parcuri și zone de agrement 49
- CONCLUZII .52
- BIBLIOGRAFIE ...53
Extras din licență
INTRODUCERE
În lucrarea de fata s-a realizat o caracterizare aprofunzită din punct de vedere al potențialului turistic al orașului Brașov.
În prima parte a lucrari este o prezentare generală a orașului, cu tot ceea ce înseamnă pozîția sa geografică, populația și caile de comunicație, iar în celelalte doua parți ale lucrării s-a realizat o evaluare a potențialului turistic natural cât și antropic și a bazei tehnico-materială de care dispune orașul .
La baza acestei lucrări stau cercetările de teren efectuate în anii 2012 - 2013 și materialul bibliografic de specialitate.
Imaginile prezentate în această lucrare au fost surprinse prin ochiul meu și al aparatului foto.
Țin să mulțumesc Doamnei Lector Univ. Dr. ADRIANA HENNING-GHERMAN, pentru ajutorul acordat, precum și pentru bunăvoința cu care a urmărit întreaga mea activitate.
CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE
După Nicolae Ciangă Potențialul tutistic ar putea fi defînit astfel: totalitatea factorilor de atracție aparțînând cadrului natural său antropic.La care adaugă, valorificat prin intermediul amenajărilor turistice și care generează fluxuri turistice cu arii de proveniență interne și internaționale ce se deplasează către arii de destinație unde consumă într-o manieră turistică produsele turistice, rezultate dintr-un potențial și amenajarea acestuia.
1.1 Așezare geografică
Fig.1.1 Poziția geografică a Municipiului Brașov în cadrul județului Brașov.
În ceea ce privește asezare geografică, situat în înima țării noatre într-un peisaj de o rară frumusețe, Brașovul, centru administrativ al județului cu același nume, are o istorie de aproape 800 de ani.
Situat în zona de sud-est a teritoriului județului, în Depresiunea Bârsei, în curbura Carpaților, având în spate masivele Piatra Mare și Postăvaru, străjuit din trei părți de dealurile Tâmpa, Straja (Warthe) și Dealul Cetății, fac ca Brașovul să fie situat într-un cadru pitoresc deosebit. Orașul Brașov se întinde pe o suprafta de aproximatv 267,32 km².
Orașul Brașov se învecineaza cu urmatoarele localități: în partea de NE cu localitățile Bod, Sămpetru; la N cu localitatea Bod Colonie, la NV cu localitatea Hălchiu, la V cu localitatea Ghimbav, la SV cu localitățile Cristian și Rasnov, la sud cu Muntele Postăvarul și localitatea Predeal, la SE cu localitatea Timișul de Jos, la E cu locaitatea Hărman.
În ceea ce privește coordonatele geografice, orașul Brsov este așezat la 45°38’ latitudine nordică și 25°35’ longitudine estică.
Din punct de vedere administrativ, teritoriul orașului administrativ al orașului Brașov se încadrează în partea sudică a depresiunii Brașovului, la contact cu rama muntoasă, respectiv cu fluxul întern al Carpaților Orientali. Principalele zone, relativ compact construite, aparținând, din punct de vedere administrativ municipiului Brașov și cuprinse în cadrul limitei sale întravilane sunt grupate în jurul a trei “unități funcționale” și anume: orașul propriu-zis format (subîmpărțit) în 12 cartiere: Noua - Dârste, Astra,Valea Cetății, Florilor - Craiter (Kreiter), Centru Nou, Tractorul, Bartolomeu Nord, Bartolomeu, Centru Vechi, Prund - Șchei
Triaj - Hărman, Platforma Îndustrială Est - Zizîn
- zona Stupini - care este de altfel al 13-lea cartier al municipiului, datorită specificului său economic și mai ales structurii sale urbanistice;
- zona Poiana Brașov - având un caracter total special de al restului orașului datorită principalelor funcțiuni: turism montan de nivel internațional.
Bibliografie
1. Cândea, Melînda, Erdeli, G., Simon, Tamara (2000), România - Potențial turistic și turism, Ed.Universității din București
2. Cândea, Melînda, Erdeli, G., Simon, Tamara, Peptenatu, D. (2003), Potențialul turistic al României și amanajarea turistică a spațiului, Ed. Universitară, București.
3. Ciangă, N. (2002), Geografia turismului, Presă Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
4. Cocean, P., Vlăsceanu, Gh., Negoescu, B. (2003), Geografia generală a turismului, Edit. Meteor Press, București.
5. Dumitrașcu I., Maximescu Mariana (2001), O istorie a Brașovului, Ed. Phoenix, Brașov
6. Erdeli, G., Istrate, I. (1996) , Potențialul turistic al României, Ed. Universității, București.
7. Floricioiu Al. (1968), Postăvarul-Piatra Mare, Ed. Consiliul Național pentru educație fizică și sport, Brașov.
8. Iancu M. , Mihai Elena, (1971) Județul Brașov colecția Judțtele Patriei, Ed. Academiei, București.
9. Istrate P. (2008), Salvarea unui obicei românesc- Junii Brașovului, Ed. Lux Libris, Brașov
10. Mihai Elena (1975) Depresiunea Brașov- Studiu climatic, Ed. Academiei, București.
11. Murgu. M. (1963), Brașov și imprejurimi- mic îndreptar turistic, Ed. Meridiane, București.
12. Negulici Dorina (2000) Brașovul oraș cetate Ed. Impressum, Brașov.
13. Oprea M. (2004) Brașov, Ed. NOI Media Print, București.
14. Petit Al. (2012) Monografia Județului și Orașului Brașov cu diverse tabele, Ed. Suvenir, Brașov.
15. Petraru S. , Constantîn Catrina, (1976) Brașovul memorial, Ed. Sport- Turism, București.
16. Pop G. Oliviu (2008), Monografia rezervației Muntelui Tâmpa, Ed. Universității Transilvania, Brașov
17. Pop G. Oliviu, Danciu M. (2008), Rezervația Naturala Muntele Tampa, Ed. Desingn&Tipar, Brașov.
18. Pușcariu S. (1977), Brașovul de altadată, Ed. Dacia, Cluj-Napoca.
19. Stavroș A. ( 1979), Munții Judetuui Brașov, Ed. Salvamont. Brașov.
20. Surdu Al. (2010) Scheii Brașovului esdîția a 2-a revăzută și adăugată, Ed. Kron-art, Brașov.
21. Suluțiu O. (1937) Brașov cu 41 de figuri în text, Ed. Regele Carol, București.
22. www.turism.brașovcity.ro
23. ****2005 Agenda locală 21-Planul local de dezvoltare durabilă a Municipiul Brașov, Primăria Municipiului Brașov.
24. ****Statutul Municipiului Brașov, Primăria Municipiului Brașov
25. www.turism.brasovcity.ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Potentialul turistic al Municipiului Brasov.doc