Potențialul Turistic al Reliefului și Climei în Podișul Central Moldovenesc

CAPITOLUL I: INTRODUCERE

1.1. ARGUMENT

Tema " Potenţialul turistic al reliefului şi climei în Podişul Central Moldovenesc" reprezintă un studiu asupra aspectelor legate de relieful şi clima arealului situat în extremitatea estică a lanţului carpatic şi de asemenea a subcarpaţilor.

Cu toate că potenţialul turistic al unui areal cuprinde toate elementele ce îl caracterizează, începând de la poziţie geografică, geologie, relief, climă, hidrografie, floră, faună, soluri, rezervaţii naturale, am hotărât realizarea unei analize axată doar asupra aspectelor legate de relief şi climă.

Motivul alegerii unei astfel de teme a fost determinată de potenţialul turistic, atât din vedere natural cât şi antropic pe care arealul îl deţine şi care nu este valorificat.

Lucrarea de faţă este structurată în cinci capitole, fiecare capitol deţinând o serie de subcapitole, ce urmăresc evidenţierea ipotezei conform căreia Podişul Central Moldovenesc dispune de un potenţial turistic. De asemenea capitolele şi subcapitolele conţin o serie de puncte de vedere din literatura de specialitate, interpretarea persoanală, precum şi suportul grafic realizat.

Lucrarea prezentă încearcă să ofere o analiză a potenţialului turistic al reliefului şi climei din Podişul Central Moldovenesc, evidenţiind legătura indisolubilă dintre aceste două elemente şi potenţialul turistic de aici.

În realizarea oricărei lucrări este necesară utilizarea anumitor metode de cercetare. În cazul prezentei lucrări metodele utilizate au fost următoarele:

- consultarea unei bibliografii de specialitate în scopul realizării documentării ştiinţifice;

- selectarea şi sintetizarea informaţiilor găsite din respectiva bibliografiei;

- preluarea datolor climatice şi prelucrarea lor pe baza unor formule matematice a valorilor medii anuale şi lunare a anumitor parametri, după care am realizat un suport grafic;

- analiza datelor şi graficelor în scopul determinării evoluţiei lor dar şi prin prisma rolului pentru turism;

- realizarea unor hărţi (Podişul Central Moldovenesc- Harta hidrografică) dar şi preluarea unor hărţi din lucrările de specialitate (Podişul Central Moldovenesc – Poziţie geografică şi limite), cu ajutorul programului Adobe Ilustrator;

- interpretarea suportului grafic realizat;

- în cele din urmă redactarea textului lucrării utlizând programul Microsoft Office Word.

1.2. ISTORICUL CERCETĂRII

Cea mai mare parte a regiunii nu a fost încă cercetată de nimeni. În unele puncte numai, au ajuns cu cercetările lor în această regiune R. Sevastos şi M. David.

Primul, respectiv Sevastos a cercetat valea Vasluieţului şi dă o serie de profile geologice între localităţile Codăeşti şi Vaslui. El consideră depozitele de aici ca aparţinând sarmaţianului, ponţianului şi cuaternarului şi tot el figurează două profile , unul în dealul Movila lui Burcel şi altul la Soleşti, profile cu o construcţie curioasă, în care sarmaţianul apare ca o insulă înconjurată de depozite ponţiene şi îngropată sub cuaternar foarte gros. Aceste profile sunt construite după concepţia sa asupra geologiei Podişului Moldovenesc, concepţie după care la sfârşitul sarmaţianului mediu a avut loc o exondare urmată de o perioadă de eroziune şi apoi apele au invadat din nou regiunea în ponţian, pătrunzând pe văile principale în care s-au depus strate cu Congerii.

M. David a ajuns cu cercetările sale până la limita de nord a regiunii şi figurează pe harta geologică ce însoţeşte lucrarea sa numai depozite meoţiene în împrejurimile localităţii Codăeşti şi la sud de acesta.

Asupra geologiei zonelor limitrofe, au publicat rezultate N. Macarovici şi P. Jeanrenaud.

În unele lucrări care se ocupă de regiuni mai întinse ale Podişului Moldovenesc se găsesc hărţi geologice mai generale sau schiţe, în care este inclusă şi regiunea prezentată în lucrarea de faţă, geologia acesteia fiind interpretată după datele geologice din regiunile învecinate.

Referitor la cercetările climatologice, au existat mai multe preocupări în partea de est a Romaniei, mai ales pe studiul elementelor climatice, principalele contribuţii în cunoaşterea caracteristicilor acestora aducându-le I. Gugiuman şi E. Petraş (1963), I. Gugiuman (1970), Elena Erhan (1979) iar mai recent Daniela Precupanu-Larion (2000), L. Apostol (2000, 2004), V. Budui (2001, 2004), C.V. Patriche (2005), etc.