Potentialul Turistic Natural al Judetului Cluj si Valorificarea Acestuia

Cuprins licenta Cum descarc?

Introducere 2
1. Prezentare istorica 4
2. Rolul pozitiei geografice a judetului in dezvoltarea turismului 6
3. Marile unitati fizico-geografice ale judetului si importanta acestora pentru turism 11
4. Potentialul turistic si natural al Judetului Cluj 18
4.1. Potentialul turistic al reliefului 20
4.2. Potentialul turistic al climei 26
4.3. Potentialul turistic al apelor 26
4.4. Potentialul turistic al vegetatiei 34
4.5. Potetialul turistic al faunei 34
4.6. Ariile natural protejate ti potentialul turistic al acestora 36
5. Valorificarea potentialului turistic si natural 41
5.1. Localizarea principalelor obiective turistice pe unitati fizico-geografice 41
5.2. Valorificarea potentialului turistic natural in statiunile turistice 42
5.3. Tipurile de turism practicate in functie de potentialul natural existent 47
6. Analiza S.W.O.T a turismului in judetul Cluj 50
Concluzii 55
Bibliografie 57


Extras din licenta Cum descarc?

Introducere
Am ales sa studiez potentialul turistic natural al judetului Cluj si valorificarea acestuia, deoarece, chiar daca este un judet mare, inca necesita o valorificare pentru ceea ce reprezinta. Aici m-am nascut, aici am copilarit, iar plimbarile in natura de mica m-au facut sa-mi dau seama ca imi place geografia si turismul.
Am inceput cercetarea cu informatiile pe care le aflam, din pacate nu se ridicau la cantitatea si calitatea la care ma asteptam. Mai apoi am studiat diferite surse, cum sunt: carti de geografie si istorie, mici interviuri cu locuitorii orasului, oameni care stiu mai multe legate de judet, am fotografiat obiectivele tinta si am adunat informatii de la instititiile publice.
In cadrul natural se constituie o mare rezonanta in turism, avand urmatoarele caracteristici: fundal pentru desfasurarea unor activitati turistice cum sunt cele antropice, resursa turistica de varf si suport material al tuturor activitatilor turistice.
Lucrarea de fata este structurata pe sase capitole fiecare dintre acestea facandu-se referire la cele mai importante zone cu un potential turistic ridicat din judet. In capitolul 1, prezentarea istorica contine informatii de la datarile primelor urme de locuire umana, descoperirile in care se atesta asezarile si vechimea orasului si cu cele mai imporante evenimete petrecute dea lungul timpului si pana in prezent. In capitolul 2, asezarea geografica a judetului, organizarea administrativa, a zonelor de interes turistic si rolul lor in dezvoltarea turismului. In capitolul 3 sunt prezentate cele mai importante unitati fizico-geografice ale judetului, Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei, ce ofera resurse turistice naturale sau antropice, a caror valorificare, pe fondul unor amenajari turistice, poate determina o activitate de turism. Capitolul 4 - descrierea potentialului turistic natural prin componentele sale: relief si structura geologica, conditii climatice, hidrografie, vegetatie si fauna. Capitolul 5 - localizarea principalelor obiective turistice si valorificarea acestora in statiunile turistice si a tipurilor de turism practicate in judetul Cluj.
Lucrarea se incheie cu o analiza SWOT care scoate in evidenta aspectele legate de gradul de valorificare a potentialului turistic si perspectivele dezvoltarii turismului in zona studiata bazandu-se pe urmatoarele elemente; puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari a turismului in judetul Cluj.
Efortul depus in realizarea acestei lucrari, s-a putut cu ajutorul dl. prof. Lect. Dr. Dan Eremia fara de care nu as fi reusit, carei ii multumesc pentru ajutorul acordat, Primariei orasului Cluj-Napoca, Consiliul Judetean Cluj, Asociatia Microregionala Campia Transilvaniei.
1. Prezentare istorica
Istoria Clujului a inceput in neolitic, de cand dateaza primele urme de locuire umana, si se intinde pana in prezent. Suprafata judetului Cluj, cu un mediu natural favorabil activitatii umane, a fost locuita din timpuri imemorabile iar descoperirile arheologice din aceasta regiune atesta existenta unei civilizatii bine integrate in viata si cultura europeana. In zona Gura Baciului, langa Suceag, au fost descoperite cele mai vechi asezari neolitice din Judetul Cluj. Dupa cucerirea Daciei de catre romani si transformarea acesteia in provincie, vechiul oras Napoca a fost ridicat la rangul de municipiu de catre Imparatul Adrian (124 d.Hr.), si apoi transformat in colonie, in timpul domniei lui Marcus- Aurelius (160 - 180 d.Hr.). Orasul, important centru politic in timpul guvernarii romane, a fost o perioada capitala Daciei Porolissensis. Colonizarea romana a acoperit intreaga suprafata a judetului, fapt atestat de numeroase vestigii (Bologa, Caseiu). Dupa retragerea administratiei si a armatei romane la sud de Dunare (275 d.Hr), regiunea a continuat sa fie locuita si populatia ramasa a supravietuit perioadei de migratie a barbarilor dinspre estul si sudul Europei. Bazele Voievodatului lui Gelu (organizarea statale) au fost puse la acel timp, avand ca puncte de aparare cetatile de la Dabaca si Gilau.
Localitatea Cluj-Napoca de astazi a fost mentionata in anul 1213 d.Hr. sub numele de Castrenses de Clus impreuna cu dealurile din imprejurimi. Voievodatul lui Gelu nu a rezistat presiunii ungurilor stabiliti in Campia Panoniei, pe teritoriul fostei provincii romane Panonia, fiind cucerit si inclus in Voievodatul Transilvania, sub suveranitate ungara .
Clujul obtine provilegiul de civita in 1316, iar in secolele XIV-XV devine unul din cele mai importante orase din Transilvania, fiind un important centru economic, politic si cultural. Taranii se revolta impotriva nedreptatilor si opresiunii in 1437, la Bobalna, rascoala avand un deznodamant tragic pentru tarani. Incepand cu secolul al XVI-lea orasul se dezvolta mai ales ca si centru cultural. In 1550 este pusa in expoatare prima imprimerie iar in 1580 isi deschide portile o academie cu trei departamente (teologie, filosofie si drept). In 1776 este inlocuita academia de o universitate cu patru departamente (filosofie, stiinte naturale, drept si chirurgie), care a avut ca profesor pe doctorul oftalmolog de remune european, I. Piuariu-Molnar.


Fisiere in arhiva (1):

  • Potentialul Turistic Natural al Judetului Cluj si Valorificarea Acestuia.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

Bodea, Ghe. (2002), Clujul vechi si nou, Editura PROF Image.
Candea Melinda., Erdeli G., Simon Tamara (2002), Romania. Potential turistic si turism, Editura Universitatii Bucuresti.
Cianga N. (1985), Turismul in muntii Apuseni, Studia Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca.
Cianga N. (1997), Turismul din Carpatii Oriental. Studiu de geografie umana, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca .
Cocean P., (1997), Geografia turismului romanesc, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca;
Consiliul Judetean Cluj, (2009), Strategia de dezvoltare a judetului Cluj 2007 - 2013, database [http://www.cjcluj.ro 2009], accesat 30 martie 2013.
Dinu M., Petan I, (2005), Geografia Turismului in Romania, Editura Universitara, Bucuresti.
GAL (2010), Campia Transilvaniei - Plan de dezvoltare locala, Directia generala de dezvoltare rurala, autoritatea de management pentru PNDR database, [http://www.galcampiatransilvaniei.ro 2010], accesat 15 martie 2013.
Ghincea, M. (2003), Valorificarea turistica a ariilor protejate. Editura Universitatii din Bucuresti.
Glavan V. (1996), Geografia Turismului in Romania, Editura Institutului de Management-Turism Eden, Bucuresti.
Irimus I.A. (2003), Geografia fizica a Romaniei, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-N.
Mac I. (2000), Geografie Generala, Editura Europontic, Cluj-Napoca.
Maier, A. (2001), Podisul Somesan - Populatia si asezarile, Editura Gheorghe Baritiu, Cluj- Napoca.
Posea, G. (2003), Geografia fizica a Romaniei, partea 1, Editura Fundatiei Romania de Maine Bucuresti.
Puia I., Soran V., Ardelean A., Maior C., Puia I.C., (1999), Elemente de Ecologie Umana, Editura ,,Vasile Goldis University Press", Arad.
Savu, Al. (1965), Depresiunea Transilvaniei (Regionarea fizico-geografica) S.U.B.B.- G.G.,XXV, 2.
Savu, Al. (1965), Terasele Somesului intre Dej si Jibou, S.U.B.B.- G.G., X,2.
Simon T., Candea M., Bogdan E. (2012), Patrimoniul turistic al Romaniei, Editura Universitara Bucuresti.
Smarandescu V. (1985), Elemente de valorificare a potentialului turistic, Revista economica nr. 33.
Stugren, B. (1998), Ocrotirea naturi: Traditii, actualitate, perspective, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Toniuc N., Boscaiu N. (1989), Situatia ariilor protejate in Romania. Prezent si perspectiva. Editura Centrul de multiplicare al Universitatii Al. I. Cuza.
Tufescu V. (1969), Principii pentru stabilirea prioritatii in valorificarea regiunilor turistice din Romania, Bucuresti.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!