Potențialul Turistic Natural al Județului Cluj și Valorificarea Acestuia

Cuprins licență Cum descarc?

Introducere 2
1. Prezentare istorică 4
2. Rolul poziţiei geografice a judeţului în dezvoltarea turismului 6
3. Marile unităţi fizico-geografice ale judeţului şi importanţa acestora pentru turism 11
4. Potenţialul turistic şi natural al Judeţului Cluj 18
4.1. Potenţialul turistic al reliefului 20
4.2. Potenţialul turistic al climei 26
4.3. Potenţialul turistic al apelor 26
4.4. Potenţialul turistic al vegetaţiei 34
4.5. Poteţialul turistic al faunei 34
4.6. Ariile natural protejate ţi potenţialul turistic al acestora 36
5. Valorificarea potenţialului turistic şi natural 41
5.1. Localizarea principalelor obiective turistice pe unităţi fizico-geografice 41
5.2. Valorificarea potenţialului turistic natural în staţiunile turistice 42
5.3. Tipurile de turism practicate în funcţie de potenţialul natural existent 47
6. Analiza S.W.O.T a turismului în judeţul Cluj 50
Concluzii 55
Bibliografie 57

Extras din licență Cum descarc?

Introducere
Am ales să studiez potenţialul turistic natural al judeţului Cluj şi valorificarea acestuia, deoarece, chiar dacă este un judeţ mare, înca necesita o valorificare pentru ceea ce reprezintă. Aici m-am născut, aici am copilărit, iar plimbările în natură de mică m-au făcut să-mi dau seama că îmi place geografia şi turismul.
Am început cercetarea cu informaţiile pe care le aflam, din păcate nu se ridicau la cantitatea şi calitatea la care mă aşteptam. Mai apoi am studiat diferite surse, cum sunt: cărţi de geografie şi istorie, mici interviuri cu locuitorii oraşului, oameni care ştiu mai multe legate de judeţ, am fotografiat obiectivele ţintă şi am adunat informaţii de la institiţiile publice.
În cadrul natural se constituie o mare rezonanţă în turism, având următoarele caracteristici: fundal pentru desfăşurarea unor activităţi turistice cum sunt cele antropice, resursă turistică de vârf şi suport material al tuturor activităţilor turistice.
Lucrarea de faţă este structurată pe şase capitole fiecare dintre acestea făcându-se referire la cele mai importante zone cu un potenţial turistic ridicat din judeţ. În capitolul 1, prezentarea istorica conţine informaţii de la datările primelor urme de locuire umană, descoperirile în care se atestă asezările şi vechimea oraşului şi cu cele mai imporante evenimete petrecute dea lungul timpului şi pănă în prezent. În capitolul 2, aşezarea geografică a judeţului, organizarea administrativă, a zonelor de interes turistic şi rolul lor în dezvoltarea turismului. În capitolul 3 sunt prezentate cele mai importante unitaţi fizico-geografice ale judeţului, Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei, ce oferă resurse turistice naturale sau antropice, a căror valorificare, pe fondul unor amenajări turistice, poate determina o activitate de turism. Capitolul 4 – descrierea potenţialului turistic natural prin componentele sale: relief şi structură geologică, condiţii climatice, hidrografie, vegetaţie şi faună. Capitolul 5 – localizarea principalelor obiective turistice şi valorificarea acestora în staţiunile turistice şi a tipurilor de turism practicate în judeţul Cluj.
Lucrarea se încheie cu o analiză SWOT care scoate în evidenţă aspectele legate de gradul de valorificare a potenţialului turistic şi perspectivele dezvoltării turismului în zona studiată bazăndu-se pe urmatoarele elemente; puncte tari, puncte slabe, oportunitaţi si ameninţări a turismului în judeţul Cluj.
Efortul depus în realizarea acestei lucrări, s-a putut cu ajutorul dl. prof. Lect. Dr. Dan Eremia fără de care nu aş fi reuşit, cărei îi mulţumesc pentru ajutorul acordat, Primariei orasului Cluj-Napoca, Consiliul Judetean Cluj, Asociaţia Microregională Câmpia Transilvaniei.
1. Prezentare istorică
Istoria Clujului a început în neolitic, de când datează primele urme de locuire umană, şi se întinde până în prezent. Suprafaţa judeţului Cluj, cu un mediu natural favorabil activităţii umane, a fost locuită din timpuri imemorabile iar descoperirile arheologice din această regiune atestă existenţa unei civilizaţii bine integrate în viaţa şi cultura europeană. În zona Gura Baciului, lângă Suceag, au fost descoperite cele mai vechi aşezări neolitice din Judeţul Cluj. După cucerirea Daciei de către romani şi transformarea acesteia în provincie, vechiul oraş Napoca a fost ridicat la rangul de municipiu de către Împăratul Adrian (124 d.Hr.), şi apoi transformat în colonie, în timpul domniei lui Marcus- Aurelius (160 – 180 d.Hr.). Oraşul, important centru politic în timpul guvernării romane, a fost o perioadă capitala Daciei Porolissensis. Colonizarea romană a acoperit întreaga suprafaţă a judeţului, fapt atestat de numeroase vestigii (Bologa, Caşeiu). După retragerea administraţiei şi a armatei romane la sud de Dunăre (275 d.Hr), regiunea a continuat să fie locuită şi populaţia rămasă a supravieţuit perioadei de migraţie a barbarilor dinspre estul şi sudul Europei. Bazele Voievodatului lui Gelu (organizarea statale) au fost puse la acel timp, având ca puncte de apărare cetăţile de la Dăbâca şi Gilău.
Localitatea Cluj-Napoca de astăzi a fost menţionată în anul 1213 d.Hr. sub numele de Castrenses de Clus împreună cu dealurile din împrejurimi. Voievodatul lui Gelu nu a rezistat presiunii ungurilor stabiliţi în Câmpia Panoniei, pe teritoriul fostei provincii romane Panonia, fiind cucerit şi inclus în Voievodatul Transilvania, sub suveranitate ungară .
Clujul obţine provilegiul de civita în 1316, iar în secolele XIV-XV devine unul din cele mai importante oraşe din Transilvania, fiind un important centru economic, politic şi cultural. Ţăranii se revoltă împotriva nedreptăţilor şi opresiunii în 1437, la Bobâlna, răscoala având un deznodământ tragic pentru ţărani. Începând cu secolul al XVI-lea oraşul se dezvoltă mai ales ca şi centru cultural. În 1550 este pusă în expoatare prima imprimerie iar în 1580 îşi deschide porţile o academie cu trei departamente (teologie, filosofie şi drept). În 1776 este înlocuită academia de o universitate cu patru departamente (filosofie, ştiinţe naturale, drept şi chirurgie), care a avut ca profesor pe doctorul oftalmolog de remune european, I. Piuariu-Molnar.

Fisiere în arhivă (1):

 Potentialul Turistic Natural al Judetului Cluj si Valorificarea Acestuia.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

Bodea, Ghe. (2002), Clujul vechi şi nou, Editura PROF Image.
Cândea Melinda., Erdeli G., Şimon Tamara (2002), România. Potenţial turistic şi turism, Editura Universităţii Bucureşti.
Ciangă N. (1985), Turismul în munţii Apuseni, Studia Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.
Ciangă N. (1997), Turismul din Carpaţii Oriental. Studiu de geografie umană, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca .
Cocean P., (1997), Geografia turismului romanesc, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca;
Consiliul Judeţean Cluj, (2009), Strategia de dezvoltare a judeţului Cluj 2007 – 2013, database [http://www.cjcluj.ro 2009], accesat 30 martie 2013.
Dinu M., Peţan I, (2005), Geografia Turismului in România, Editura Universitară, Bucureşti.
GAL (2010), Câmpia Transilvaniei - Plan de dezvoltare locală, Direcţia generală de dezvoltare rurală, autoritatea de management pentru PNDR database, [http://www.galcampiatransilvaniei.ro 2010], accesat 15 martie 2013.
Ghincea, M. (2003), Valorificarea turistică a ariilor protejate. Editura Universităţii din Bucureşti.
Glăvan V. (1996), Geografia Turismului in România, Editura Institutului de Management-Turism Eden, Bucureşti.
Irimuş I.A. (2003), Geografia fizica a României, Editura Casa Cărţii de Ştiinţa, Cluj-N.
Mac I. (2000), Geografie Generală, Editura Europontic, Cluj-Napoca.
Maier, A. (2001), Podişul Someşan – Populaţia şi aşezările, Editura Gheorghe Bariţiu, Cluj- Napoca.
Posea, G. (2003), Geografia fizică a României, partea 1, Editura Fundaţiei România de Măine Bucureşti.
Puia I., Soran V., Ardelean A., Maior C., Puia I.C., (1999), Elemente de Ecologie Umană, Editura „Vasile Goldis University Press”, Arad.
Savu, Al. (1965), Depresiunea Transilvaniei (Regionarea fizico-geografică) S.U.B.B.- G.G.,XXV, 2.
Savu, Al. (1965), Terasele Someşului între Dej şi Jibou, S.U.B.B.- G.G., X,2.
Simon T., Căndea M., Bogdan E. (2012), Patrimoniul turistic al României, Editura Universitară Bucureşti.
Smărăndescu V. (1985), Elemente de valorificare a potentialului turistic, Revista economica nr. 33.
Stugren, B. (1998), Ocrotirea naturi: Tradiţii, actualitate, perspective, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Toniuc N., Boşcaiu N. (1989), Situaţia ariilor protejate în România. Prezent şi perspectivă. Editura Centrul de multiplicare al Universităţii Al. I. Cuza.
Tufescu V. (1969), Principii pentru stabilirea priorităţii în valorificarea regiunilor turistice din România, Bucureşti.